1,179 matches
-
exercițiu al libertății. Lucrurile se schimbă, însă, radical, atunci cînd este vorba de marile și numeroasele sale compoziții cu personaje identificate limpede ca statut social și ca existență istorică. Socialistul Ressu lucrează aici mult mai intens decît pictorul, iar avîntul ideologului depășește confortabil anvergura esteticianului. Compozițiile sale cu țărani, muncitori, pescari și alte categorii socio-umane, selectate de pe versantul obscur al existenței, se împart în două mari categorii, susținute în mod tacit prin tot atîtea variante ale aceleiași teze: mai întîi, este
Camil Ressu, la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17395_a_18720]
-
societăți învechite. Sau altfel spus - adaugă istoricul literar - junimismul va opune legatului revoluționar pașoptist (acum abandonat tacit și de exponenții liberalismului) o înțelegere evolutivă a progresului social, de temperare a elanului reformator, apelând pentru această la corpul de idei al ideologilor restaurației." În afară de valoarea ei în sine, lucrarea lui Z. Ornea are o valoare educativa, propagând interesul și poate și pasiunea pentru studiul istoriei literaturii române. Ar fi bine să o citească nu numai cunoscătorii, ci și cât mai mulți tineri
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
li se întâmplă întotdeauna altora, că i se va găsi leac până să ajungă la ei. Altul este mobilul ștergerii memoriei încercate de către "dictatură proletariatului" și anume eliberarea cugetului pentru a fi în stare să primească noul trecut, fabricat de ideologi. (Nu cântă comuniștii: "sfârșiți o dată cu trecutul negru..."?) Proces comparabil cu cel ce guvernează ideea creștină că e "fericit cel sărac cu duhul", adică acela care a izgonit din cugetul sau totul, golindu-l pentru a lăsa loc lui Dumnezeu. Dar
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
a belferului mărginit. Azi sîntem proprietatea tarului, mîine putem deveni proprietatea unor arendași de stată". Cuvinte profetice, care nu ne mai îngăduie iluzia unei iluzii, chiar dacă autorul lor a devenit ulterior, într-un fel, "proprietatea unor arendași de stat", a ideologilor de partid, în voia cărora s-a lăsat într-un mod atît de întristător... Firește că, într-un limbaj ce, la o privire superficială, ar putea fi omologat drept propagandistic avant la lettre, Tudor Arghezi deplora starea precară a scriitorului
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
În tîrg miroase a ploaie, a toamnă și a fin") l-au îndemnat spre tematica iudaica. La această au contribuit, în mare măsură, și relațiile stabilite, la Iași, cu poetul de limbă idiș Iacob Groper, poetul A. Steuerman-Rodion și militantul ideolog sionist A. L. Zissu, cel pe care, ajuns bogat, îl va detesta, peste două decenii, Mihail Sebastian. După ce debutase demult, în presa literară, cu poeme și eseuri, în 1919, A. L. Zissu, care întemeiază, la București, ziarul evreiesc, de accentuată
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
din primele decenii de după război, pentru a reconstitui, printr-un laborios montaj de citate, viața literară de atunci. Cel mai recent volum al său, intitulat Literatura în totalitarism, se referă la anii 1957-1958. Sunt anii în care partidul comunist, prin ideologii săi de serviciu, îi cheamă din nou la ordine pe scriitori, după ce, derutat de moartea lui Stalin, le lașase o anumita libertate. Între timp, însă, avusese loc - în 1956 - revoltă anticomunista din Ungaria, care, ca o parabolă a istoriei, îi
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
aceștia vor rămâne an istorie drept cea mai antiestetica și paraliterara perioadă. După mai bine de o decadă de propagandă an rime și reportaj versificat, de o minciună socială și de un fals estetic depășite doar de impostura autorilor, obtuzitatea ideologilor și agresivitatea criticilor, poezia primului volum al lui Nichita Stănescu, Sensul iubirii (1960), constituită pe o poetica a purității adolescentine, a impus o autentică "retorica a diminetei" artei. El marchează editorial ănceputul "dezghețului dogmatic". Tânărul de atunci, pentru a-și
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
ce poate și ce vrea a forțat orizontul literar al vremii. Elitele și cititorii de rand s-au solidarizat an valorizarea semnificațiilor acestui volum dificil care ănfrunta tiparele timpului prin obturarea programatica a ăntelesurilor imediate, scăpând acuzațiilor "pe text" ale ideologilor, făcându-le imposibile interpretările sociologizante. De altfel, nici până astăzi critică nu s-a pus de acord asupra "filozofiei" poetului. Ea cade mereu an capcană descifrării după logică ideilor clare, ale unui sistem filozofic rațional, a misterului poetic construit de
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
de Est, în îndepărtatul Vietnam ori în țara noastră, modelul cultural sovietic nu s-a clintit cu o iota de la structura sa inițială, acceptînd, excepțional, doar concesii conjuncturale minime și păstrînd cu îndîrjire esențialul. În România, atît prima generație a ideologilor de obedienta moscovita (Mihai Novicov, Mihai Roller, Nicolae Moraru), cît și a doua generație, de coloratura aparent naționalistă (Dumitru Popescu, Eugen Barbu, Ion Brad), n-au făcut altceva decît să recite, conștient sau inconștient, lecția sovietică, variind nesemnificativ intonația și
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
noștri. Am comentat, cu cîtva timp în urmă, în cîteva articole, atitudinea unui alt universitar bucureștean, ale cărui Idei inoportune dizolvau, în impact cu conștiința noastră eliberată de cenzură, nuanță voita de ironie, spre a rămîne chiar astfel: inoportune. Fostul ideolog de înaltă clasa - faptul că e dublat de un cărturar nu i-a schimbat orientarea - susținea între altele existența unei "literaturi sovietice" sau, prin extensie, "realist-socialiste", valida în planul valorilor, ca și "superioritatea" comunismului în raport cu nazismul. Contraargumentele noastre se văd
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
situații incontestabile: „întâlnirea dintre cele două ideologii produce, în comentariile de după 1947, un hibrid în care intuițiile, ideile și formulele cele mai pertinente și mai sclipitoare (provenind de la ‘vechiul’ critic) se așează în imediata vecinătate a unor enormități emanate de ‘ideologul’ literar de ultimă oră” (p.1176). Acest hibrid, a cărui dezvoltare implică adesea efecte comice, cum recunoaște d-sa, n-ar fi atât rezultatul unei anestezii a simțului critic sau a unei cedări de natură morală, ci o strategie care
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
cât și „mărul discordiei”, piesa (de astă dată fără ghilimele) Caragiale în vremea lui. Ocazie numai bună pentru a le citi în oglindă. Cu, zic eu, real folos. Nu e cazul să ne mai încurcăm în evidențe: sigur că grupul ideologilor exprimă, în serie, o sumedenie de tâmpenii (antologabile fără doar sau poate); sigur că, din păcate, Camil Petrescu începe ferm și ajunge, excedat, să lase de la el (deși, spre cinstea lui, nu va opera până la urmă modificările dictate de Moraru
Moraru, Novicov and C-ia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2538_a_3863]
-
natură nu proceda prin salturi; deaceea, repedea noastră dezvoltare socială și înzestrarea poporului românesc cu instituțiuni de un liberalism și democratism occidental este un progres silit, anormal și vătămător; responsabili de acest rezultat este generațiunea de la ^48, o generațiune de ideologi". Delavrancea combate, desigur, această idee (ea apare prima dată încă în timpul revoluției la Dîm. Ghica, pe care C.A. Rosetti îl invitase să se alăture revoluției, si care răspunde că revoluționarii "cu o singură săritură ați trecut peste un interval
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
lui obediente. Dar, repet, regele era, ca fire, un nehotărît, consumîndu-și energia pentru imaginarea unor noi uniforme și decorații (de care Argetoianu rîde mult în jurnal) și în clasarea timbrelor în albume. Între timp, Goga primește sugestia lui Alfred Rosenberg, ideologul partidului nazist, de a fuziona cu gruparea antisemită a lui A.C. Cuza, formînd Partidul Național Creștin. Această decizie modifică lucrurile, scoțînd un competitor (Goga) din cursa pentru alcătuirea unui guvern dictatorial. Și asta pentru că puterile democratice occidentale, al căror exponent
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
El este campionul ultranaționalismului și al respingerii a ceea ce a devenit una din obsesiile extremei drepte: ideea unui complot internațional menit să culpabilizeze Germania, să-i ponegrească trecutul și, firește, să ofere compensații victimelor trecutelor atrocități. Interesant e faptul că ideologul PND, Michael Nier, a fost membru activ în PSUG (deci partidul comunist est german), lector de socialism științific, propagandist cîndva înfocat (și probabil chiar convins) al socialismului ulbrichtian și honeckerian. Notăm așadar configurarea unei alianțe între nostalgicii colectivismului pseudo-egalitarist al
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
unui necontenit bombardament propagandistic. Individului i se cere imperativ să devină un "om nou" și în această calitate "să nu mai aibă nici o legătură cu influențele nefaste ale trecutului. El trebuie să aibă puritatea societății comuniste pe care o construiește". "Ideologii comunismului - explică în continuare Bogdan Ficeac - știu că o asemenea "puritate" precum cea propovăduită de ei este imposibil de atins în viața reală a celor pe care îi conduc. Dar ei pornesc războiul total împotriva "impurităților" tocmai pentru a crea
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
ca o penibilă corvoadă: "40 de ani de regim socialist. Revistele au fost bine "dăscălite" să "oglindească" mărețele realizări ale ultimilor ani, îndeosebi, cei numiți "epoca Ceaușescu". Și, bineînțeles, toate sînt pline de "materiale" festive, ultraelogioase. Și totuși, zilele acestea, ideologii (prin reprezentantul lor, P. Enache) și-au manifestat nemulțumirea față de felul în care presa culturală sărbătorește evenimentul. Cică o face numai formal. De unde au tras concluzia asta? Se pare că ideologii au devenit mai subtili și observă mai mult decît
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
pline de "materiale" festive, ultraelogioase. Și totuși, zilele acestea, ideologii (prin reprezentantul lor, P. Enache) și-au manifestat nemulțumirea față de felul în care presa culturală sărbătorește evenimentul. Cică o face numai formal. De unde au tras concluzia asta? Se pare că ideologii au devenit mai subtili și observă mai mult decît e nevoie; observă, în ciuda avalanșei de manifestări scriptice literaro-gazetărești, că de fapt nimeni nu mai crede în ei și în vorbăria lor politică. Ei "dirijează" și coruri cîntă, cîntă cu glas
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
urlă a prostie și minciună". Ori acest peisaj tenebros al crizei pe care o vedea oarecum premonitoriu, ajungînd la proporții intolerabile, încă într-un an relativ favorabil, 1969: "Decrete peste decrete. Cîrpim cu ele viața politică, speriați de eșecul generalizat. Ideologii aruncă răspunderea asupra cetățenilor și-i obligă să plătească din puținul lor venit oalele sparte. Caută responsabili, pretind conștiință, ba chiar elan și voie bună, cer jertfe și privațiuni, reducînd la minimum posibilitățile de cîștig și implicit nivelul de trai
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
juste (de altfel) - grăiește cu netulburată superioritate (în Cronica) despre Pompiliu Constantinescu pe care "personal" îl socotește mai prejos decît pe Vladimir Streinu. Deși se vede cît de colo că nu-l prețuiește îi acordă totuși, parcimonios, cîteva merite de ideolog literar". Despre "rezistența" foarte confortabilă a lui Eugen Jebeleanu: "Eugen Jebeleanu, lup cenușiu, tăios în aparență, vorbește dur despre "alții", însă în fond e lipsit de curajul confruntării directe cu cei pe care îi detestă. Se complace în situația de
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
în situația de maestru și de personalitate oficială totodată, chiar dacă asta nu îi aduce prea multe avantaje. Din cînd în cînd spune "acolo unde trebuie" anumite lucruri "tari", își apără cu vehemență drepturile de autor, combate (în cerc restrîns!) "măgăriile" ideologilor, iar în cele din urmă își fumează liniștit havana (veritabilă) și își bea șprițul de fiecare zi". Despre interiorul elocvent al "frumoasei case" pe care Marin Sorescu a dobîn-dit-o în capitală: Are cîteva cărți prețioase, noi sau vechi, dar biblioteca
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
a unor nume consacrate rezolvă problemele de calitate, de organicitate și de orientare ale publicației. Fals. O revistă trebuie să aibă mai ales temeinicie și continuitate și nicidecum o strălucire conjuncturală. D.R. vrea, în primul rînd, să fie privit de ideologi, astfel că el face din Tribuna un mijloc avantajos pentru ascensiunea către putere, atît de fascinantă pentru unii. Modestia lui pare să se fi risipit treptat. E generos cu cei care îl cultivă și din ce în ce mai neiertător cu cei ce comit
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
acestei ideologii este dat de aspirația spre Dumnezeu prin spiritualizarea progresivă, pe trasee de codificare creștină, a formelor artistice propriu-zise, iar conținutul acesteia îl constituie un anumit exclusivism al itinerariului, o anumită vehemență a căii unice. Demonstrația pe care artistul, ideologul și intelectualul Camilian Demetrescu o face permanent, cu o rigoare exemplară a enunțului, pornește nemijlocit de la ideea că arta are un scop, limbajul o investitură și forma artistică o stare optimă de manifestare în raport cu exigențele înalte ale absolutului în varianta
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
folosit portrete de felul celor așternute pe hîrtie de către inspector. în mod evident, Joseph d'Hémery are talent, adică spirit de observație și condei. Unele portrete sînt remarcabile literar. Iar narațiunile din partea de histoire, savuroase. Cum inspectorul nu e nici ideolog, nici moralist, fabulele sale nu se încheie cu vreo concluzie. Atunci de ce le scrie? E posibil și ca polițistul să fi descoperit în alcătuirea de fișe o plăcere și s-o fi făcut cu o anume gratuitate. După un secol
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
din 1907, buna, eficienta distincție dintre populism și ideologia socialiștilor (distingînd util - în sfera acestora din urmă - pe centristul Gherea de radicalul Racovski) și, în sfîrșit, ideea că la configurarea poporanismului de către Stere modelul rusesc n-a fost narodnicismul ci ideologi liberali ca Struve, Tugan, Baranovski. Și aceștia, împreună cu Stere, Haret, Take Ionescu, chiar Gherea în Neoiobăgia, "se regăsesc pe aceleași poziții, luptînd în același timp contra oligarhiei și a marxismului revoluționar". Constat că am acordat poate prea mult spațiu celor
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]