858 matches
-
evreilor din exilul european, idișul a dispărut odată cu Holocaustul și cu emigrarea masivă în Israel a evreilor din țările foste comuniste. Limba oficială a statului Israel este ebraica, puținele reviste și focare culturale idiș supraviețuiesc în Statele Unite. Festivalul de teatru idiș organizat de Ioan Holban odată la doi ani la Iași, adună pe lângă Teatrul Evreiesc de Stat din București (director Hary Eliad), formațiuni teatrale din Rusia, Europa Centrală, America. Și de acolo, vine și surpriza. Gabrea și Radnev au găsit la
La pomul lăudat... by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/10872_a_12197]
-
trage bunicul de împrumut și n-o descumpănesc răspunsurile lui greu de urmărit. El pomenește când de Cernăuți, când de Chișinău, de Bălți, de Nistru. Ea nu știe nici ce limbă se vorbea în lumea lui: poloneză, română, rusă sau idiș. Important pentru ea este că limba în care-i vorbește e colorată, vie, sugestivă și că el acumulează asociații comice în ineditul lor. Totul se amestecă în mintea nepoatei. Ea se declară reacționară, vrând să spună că este revoluționară, și
Înlocuitorul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4079_a_5404]
-
E vorba de Lasă-mă noapte, de la pag. 16. Sub titlu e scris: "O copie pentru camaradul Eliezer Frenkel". Știam că-l cunoaște pe Arghezi. Îmi dăduse niște cărți de-ale lui, dedicate, cu litera subțire și mică, profesorului de idiș, de ebraică etc... L-am cunoscut pe la vreo 16-17 ani. Profesa la aceeași școală unde era și maică-mea. Mă duceam la dînsul c-o emoție de nedescris. Îmi luam geanta uriașă. Sunam. Mă primea, într-o cameră imensă unde
Acolo am citit pentru prima dată Întâmplări în irealitatea imediată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13684_a_15009]
-
de sincronizare. Pentru a exemplifica acest defect m-aș referi la poezia Arătarea asta e poate chiar Franz (o referire destul de nedreaptă, căci e una din puținele nereușite poematice ale volumului): "cineva s-a strecurat înăuntru/ în timp ce dormeam// vorbește în idiș are obiceiuri ciudate// și o carapace neagră/ strălucitoare" (pag. 15). Trei aluzii, mai mult decât evidente, la Kafka - și ce dacă? Fără "poantă" (pentru exemplu pozitiv, vezi Carol Ann Duffy, Mrs. Darwin), tot degeaba, căci acest tip de poezie, intertextuală
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13654_a_14979]
-
nu se poate să ratăm ocazia să vedem biserica de la Ieud și am continuat pe un drum cu hârtoape. În anul 1930, satul număra 2.499 de locuitori, din care 285 evrei, aproape 12%. Nu întâmplător vine Ieud din cuvântul idiș Yud (evreu). Azi sunt peste 4.300 de persoane, nici un evreu. Am ajuns în momentul când pleca ultima mașină cu turiști. Silueta elegantă a Bisericii din Deal, de la începutul secolului al XVII-lea, se profila pe colină în lumina dulce
O CĂLĂTORIE ÎN COPILĂRIE de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383402_a_384731]
-
era văzut statul evreu, Israelul? Iudit: S-a înființat Asociația de prietenie România-Israel; am avut 500 de membri din mediul intelectual. Pe mine m-au pus secretară. Primul președinte a fost Gheorghe Leahu[6]. Așa un filosemit! El știa și idiș. El a povestit prima dată despre Yad Vashem[7], despre secția cu un milion și jumătate de copii uciși. Al doilea președinte a fost Pius Brânzeu[8]. Băcanu[9] a fost membru, a fost la fiecare ședință, era extraordinar. Dădea
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
sută la sută. Duci: Dar prețul a fost totuși destul de ridicat... SFÂRȘIT ----------------- NOTE [1] Chiloți largi (regionalism). [2] Vezi interviul cu Andrei Weisz. [3] Cu sensul de „microfoane”. Calc după maghiară sau germană. [4] Piață (ebraică) [5] „Neevreul ăla”. Goy (idiș) = neevreu, de obicei folosit cu sens peiorativ. [6] Actor și regizor de teatru; directorul Teatrului de Stat din Timișoara (1956-1973). [7] Memorialul oficial al Statului Israel pentru victimele Holocaustului și centru de cercetare istorică. [8] Pius Brânzeu (1911-2002), chirurg, membru
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
Association for the Preservation and Promotion of Jewish Culture and Heritage (AEPJ) și la care participă aproape toate organizațiile evreiești de pe continentul nostru. Tema centrală fiind ”limbile vorbite de evrei”, veți avea ocazia să ascultați, în spectacolul nostru, melodii în idiș, ladino, ebraica și română. Multe comunități evreiești din România întâmpină această zi specială cu diverse activități (seminarii, lansări de carte, concerte de amploare, conferințe, expoziții, ”porți deschise”, prezentări audio-video, work shop-uri etc). Programul acestora îl puteți consulta aici: http
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92877_a_94169]
-
20 de autori români (cu câte 10.000 de semne alese de ei din propriile opere), 17 autori maghiari transilvăneni de azi, istoria de 140 de ani a teatrului idiș în România și un ierarh-cărturar pionier al tiparului românesc de acum trei secole sunt protagoniști ai celor patru noi apariții lansate de Institutul Cultural Român în cadrul Târgului Internațional Gaudeamus, desfășurat în perioada 16-20 noiembrie 2016 la Pavilionul Expozițional Romexpo. Noile
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
Matei Stîrcea-Crăciun, Editura Centrului de Cercetare, Promovare și Documentare „Constantin Brâncuși” în parteneriat cu Editură Institutului Cultural Român, 2016, 619 p. Prezintă: Florin Toma, Matei Stîrcea-Crăciun. Vineri, 18 noiembrie 2016 - oră 12.00 (Standul ICR) 140 de ani de teatru idiș în România de Camelia Crăciun Invitați: Maia Morgenstern, Camelia Crăciun Moderator: Ana Barton Publicat cu ocazia împlinirii a 140 de ani de existență neîntreruptă a teatrului idiș în România, volumul reprezintă o sinteză a istoriei acestui fenomen cultural de la începuturi
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
18 noiembrie 2016 - oră 12.00 (Standul ICR) 140 de ani de teatru idiș în România de Camelia Crăciun Invitați: Maia Morgenstern, Camelia Crăciun Moderator: Ana Barton Publicat cu ocazia împlinirii a 140 de ani de existență neîntreruptă a teatrului idiș în România, volumul reprezintă o sinteză a istoriei acestui fenomen cultural de la începuturi până astăzi. Expunerea este ilustrata prin intermediul unor secțiuni documentare distincte dedicate diverselor epoci, dar și cu materiale care prezintă activitatea Teatrului Evreiesc de Stat. Lucrareaoferă publicului o
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
istoriei acestui fenomen cultural de la începuturi până astăzi. Expunerea este ilustrata prin intermediul unor secțiuni documentare distincte dedicate diverselor epoci, dar și cu materiale care prezintă activitatea Teatrului Evreiesc de Stat. Lucrareaoferă publicului o scurtă istorie a fenomenului teatral de limbă idiș din România prin trei momente esențiale, punctând începuturile pitorești goldfadeniene, epoca de înflorire și creativitate interbelică și perioada de promovare și păstrare a tradiției, reprezentată de activitatea de aproape șapte decenii a Teatrului Evreiesc de Stat. Vineri, 18 noiembrie 2016
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
felul de a vorbi. A vorbi suedeza era o artă care trebuia învățată și practicată, numai că lui Zaharel îi era frică de profesori și de cărțile lor. Singura limbă care avea o putere de seducție asupra lui era limba idiș. Avea impresia că numai prin această limbă auzită în copilărie odată cu limba română putea să intre în contact cu înțelepciunea lumii și cu istoria popoarelor cărora le aparținea prin naștere. Dar a fi evreu și român era în lumea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
armoniza Într-o unică imagine. Cum poeții glăsuiesc precum profeții, poezia despre stelele canibalice va deveni profetică, Întrucît viețile noastre se vor Însoți În mod canibalic. Evident, despre Mendel Osipovici auzisem Înainte să-l fi Întîlnit, toți cei care vorbeau idiș pe vremea aceea În Rusia, și nu numai ei, auziseră de el. Era denigrat cum numai o personalitate puternică și originală putea fi denigrată: că era vulgarizator ordinar al lui Anski, că avea un copil nelegitim, că ar coresponda cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
am primit o scrisoare, era În teribilul an al lui patruzeci și nouă și nu cred că trebuie să vă mai spun ce s-a petrecut atunci, fiindu-vă desigur cunoscut faptul că În acel an toți scriitorii de limbă idiș din organizație vor fi lichidați. Ceea ce vă voi relata s-a petrecut Înaintea tragicului eveniment. Deci, am primit o scrisoare, de care nu-mi era adresată. Ar fi fost Însă peste puterile mele să-mi fi reprimat curiozitatea, să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
din buzunarul propriu, multor scriitori, actori sau oameni de cultură evrei, ca și colaborarea lui, inclusiv în consiliile de administrație a numeroase companii private, alături de o serie de evrei destul de cunoscuți în epocă. Nu întâmplător, în 1922, în antologia în idiș a lui Segall, apar și poezii de Goga. Așa cum preciza un scriitor român, Goga nu a urât pe nimeni. El a avut, însă, aprige dispute cu oameni politici sau ziariști veroși, inclusiv din rândul minorităților etnice. Ulterior, fără o suficientă
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
Suceava. La început intră cu bruma sa de cunoștințe în slujba unor proprietari din Țara de Sus și se deprinde a fi ,,vechil”, un fel de administrator de moșie. Un spirit cult, plin de vervă, vorbește nemțește, rutenește, românește și idiș. Stă mai mult ca vechil în slujba boierului Balș, ale cărui moșii erau întinse în Dumbrăveni. Socotindu-se un bun administrator, îi cere boierului să-și cumpere toate titlurile de boierie de la sulger la căminar.El reușește să fie în
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
ușor să fii prost, decât deștept. • Nu te încrunta că faci riduri și te confundă lumea cu vreun gânditor. • Dieta care ajută: mănâncă jumătate, mișcă-te dublu. • Erou e cel care poate să tacă chiar și când are dreptate (zicere idiș). • Celebritățile își căuta în mod demonstrativ anonimatul (Andrei Bacalu). Nu numai babele se piaptănă când țara arde... • Fericirea are chipul nostru... La orice vârstă. • Un aforism de care nimeni nu-și amintește poate redeveni original. Dreptul la muncă nu e
ZICERI (59/60) DUBLĂ INVIDIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363485_a_364814]
-
nu se vede noaptea. • Neștiute sunt căile Domnului, dar toate tot acolo duc! (Vlad Nicolau), • Invidia e singurul domeniu în care succesul nu are succes. INVIDIA 2 • Un deștept care tace spune mai mult decât un prost care vorbește (zicere idiș). • Dacă nu înjură niciodată. Probabil că nu șofează. • Musca, când dă de rahat, nu-i interesată de florile din jur. • Știrile bune nu vând ziarul... • Actori celebri: Nick și Samanta, nea Nicu și Savanta (amintită de Beatrice Vaisman). • Cu toți
ZICERI (59/60) DUBLĂ INVIDIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363485_a_364814]
-
de o vedetă. Eva nu mai era o vedetă, o știa prea bine. Primea roluri secundare sau făcea figurație. Nu o dată fusese chiar pe punctul să renunțe la Teatrul Național Habima și să se întoarcă la marea ei dragoste, teatrul idiș. I se propuseseră de nenumărate ori contracte de câteva luni, cu roluri principale în șușanele cu cântece și dansuri, comedioare ieftine, la care ar fi câștigat poate, pe acea perioadă, ceva mai mult decât salariul ei actual, încă plătit de
CASA DIAMANT – CEREREA ÎN CĂSĂTORIE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364131_a_365460]
-
Evreiesc. - Știam. Să nu crezi că sunt un bărbat care aruncă vorbe în vânt fără să gândească, crede-mă! - Te cred, șoti visătoare Eva. - Vino cu mine la Buenos Aires peste două zile și-ți jur că vei fi vedeta Teatrului Idiș din capitală. Și directoarea lui, plusă el. - Nu e destul, răspunse Eva, atingându-i picioarele pe sub masă. - Bineînțeles că nu e destul pentru soția mea. Nimic nu e prea mult și prea frumos pentru tine, amore mio. *** ---------------------------------------- George Roca prezintă
CASA DIAMANT – CEREREA ÎN CĂSĂTORIE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364131_a_365460]
-
curat și mai ales o minte luminată. In fond, este vorba de artă de cea mai bună substanță! Formidabile sunt până și numele proprii ale personajelor sale - fără îndoială, antologice. Sunt, nu odată jocuri de cuvinte, adesea venite din limba idiș, ele rezonând sugestiv în actualitatea noastră imediată. Umorul este și prin ele evident și, aparent, inofensiv. Ghezinter Toit, ar însemna Mortul Sănătos; Matilda Gurnișt este Matilda Nimic, Kleinergrois - Mititelu-mare. Dar câte sclipiri stilistice sunt încă! Poante și expresii aparte, situații
„CHEMAŢI DOCTORUL” DE DOREL SCHOOR de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367421_a_368750]
-
încântare l-am înlocuit cu rictusul satisfacției înrăite. E-o mare bucurie să citești o carte scrisă în buna tradiție a umorului evreiesc, în care, după cum observa Schor într-un interviu, se întâlnesc în pașnică și fructuoasă rodire „poante din idiș, proverbe arabe, spiritul slav, bancurile românești, anecdotele poloneze, ironia ungurească, frivolitatea franceză, umorul sec britanic. Creuzet și alambic”. Cum spunea cineva, Dorel Schor „propune viziuni ale lumii în care râzi în loc să plângi”: cititorul face cunoștință cu invitații la „Congresul Poligloților
RÂZÂND CU GURA PÂNA LA URECHI ! de MIRCEA RADU IACOBAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367415_a_368744]
-
2009 - „Fabuloasa licornă”, Editura Cronica, Iași 2009 - „Între Patrie și Matrie”, Dialoguri carmeliene, Editura 24:Ore, Iași 2010 - „Când se vor strânge vulturii”, Editura 24:Ore, Iași *** Lucrările sale au fost traduse înlimbile: albaneză, arabă, ebraică, engleză, flamandă, franceză, germană, idiș, maghiară, olandeză, rusă, sârbă, suedeză, ș.a. *** În 1985 i se joacă în Israel, cu mare succes, piesa „Puterea Ceții”, după piesa „Striptease” a dramaturgului polonez Slawomir Mrojek. *** Alexandru Mirodan, în renumitul său „Dicționar neconvențional al scriitorilor evrei de limbă română
SHAUL CARMEL, FERICITUL CARE PLEACĂ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348165_a_349494]
-
zi, decât la noapte. • Nu intră cu bocancii în viața altuia... Descalță-te! • Poți să gândești la nemurirea sufletului în casa Domnului, dar și la discotecă sau pe stadion. • Săracul mănâncă găina când... sau el e bolnav, sau găina! (zicere idiș) • Am vrut să mă schimb pe unul mai bun (Marin Sorescu). • Mulți oameni trăiesc într-un secol greșit. De câte ori o femeie vorbește prea mult, bărbatul simte o nevoie imperioasă de liniște! • Caracter ridat... Ce face dentistul când are nevoie de
PROBLEME & ANALIZE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362129_a_363458]