566 matches
-
și pentru ușurința cu care versifică în cele mai diverse stiluri, parodiind deseori opere cunoscute. Fabulele sale mizează în special pe dialogul plin de surprize al obiectelor sau animalelor, iar cupletele în limba franceză, pe traducerea literală a unor expresii idiomatice românești, efectele comice fiind nu o dată la limita decenței. O prezență constantă este personajul Dom Paladu - inițial caricatură a unui om politic al vremii, apoi „un moș Teacă țivil” -, prototip al bucureșteanului gălăgios și atoateștiutor, surprins în cele mai variate
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
oameni. Suntem întotdeauna susținuți de o memorie comunitară, iar elementul lingvistic reprezintă factorul de unitate și de autoritate al tradiției. În cuvintele lui Heidegger, limba este păstorul ființei. Cunoaștem tradiția prin limbă „interogându-ne ca un tu personal”. Acest tu idiomatic este rezultatul unui efort colectiv, întreprins pe parcursul mai multor secole, de a formula cele mai profunde idei ori stări sufletești. Sein, das verstanden kann, ist Sprache („Ființa care poate fi înțeleasă este limbă”) - acesta este corolarul hermeneuticii ontologice gadameriene, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
carieră universitară, de regulă în facultăți de filologie, au adus totuși în discursul public un stil cu adevărat nou, folosind o limbă română bogată și expresivă, pe deplin stăpânită, de la sintaxă la proprietatea termenilor și la folosirea corectă a expresiilor idiomatice, standarde minimale aflate astăzi pe cale de dispariție. În anumite cazuri, această limbă română fluentă, care profită de capacitățile de reprezentare și conceptualizare ale limbii naturale mulțumitor însușite, este „bine temperată” de metadiscursurile relativ populare în cercurile lingviștilor, filologilor, criticilor și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a comportamentului și a capacității de a-și explica acțiunile prin cuvinte. Unul dintre avantajele englezei americane - privit tot din unghiul pragmatismului scriitoricesc - se referă la ușurința încorporării clișeelor. Particularitățile de limbaj, dar și formulele gata construite constituie o bogăție idiomatică de pe urma căreia un operator inteligent poate extrage beneficii enorme. De altfel, puține dintre personajele lui Chandler nu posedă un jargon de uz personal - când nu sunt victime ale propriilor ticuri de vorbire. Ca să rămân la exemplul de mai sus, domnișoara
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
l-au cunoscut bine pe fratele meu nu m-a întrebat sau nu mi-a spus vreodată așa ceva - lucru pentru care le sunt recunoscător și care, într-un fel, mă impresionează, pentru că multe dintre personajele mele principale vorbesc fluent și idiomatic manhattaneza, au flerul de a se repezi în locuri în care proștilor le e teamă să calce măcar și sunt, în general, urmărite de o Entitate pe care mi-ar plăcea s-o identific, sumar, drept Bătrânul de pe Munte. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
firesc, Gadamer nu crede că orice prejudecată este firească. El susține necesitatea interogării originii și legitimității ideilor preconcepute, dar avertizează împotriva idealului modern al construcției cunoașterii ex nihilo 2. Prejudecățile - iar istoria teologiei o dovedește din plin - sunt constitutive ființelor idiomatice 1. Spre deosebire de îngeri, omul a fost înzestrat cu darul limbilor, chiar dacă - după Babel - ele au rămas încâlcite. Alogenul este (re)marcat întotdeauna prin stranietatea limbii sale. Familiaritatea se obține printr-un efect de rodaj care topește convențiile lingvistice într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
întotdeauna susținuți de o memorie comunitară, iar elementul lingvistic reprezintă factorul de unitate și de autoritate al tradiției 1. Cunoaștem tradiția prin limbă, în măsura în care aceasta ne interpelează și se lasă interogată - așa cum spune Gadamer - „ca un tu personal”. Acest tu idiomatic trece dincolo de mecanica uneori cuantică a discursivității. Indiferent de particularitățile sale culturale, tradiția se transmite normativ, impunând un cod valoric și reglând un filtru hermeneutic. Tradiția nu este povara unei desuetudini, ci, așa cum ar fi spus C. Noica, o limitare
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sau subordonatele relative (totuși, dacă se impune folosirea unei subordonate relative, atunci pronumele relativ - care, ce, despre care etc. - trebuie să fie și el folosit, imediat după cuvântul pe care Îl determină), figurile de stil (de exemplu, inversiunea retorică), expresiile idiomatice și argotice, utilizarea dialectelor; - dacă prezentați o casetă video, asigurați și subtitrarea; dacă acest lucru nu este posibil, cereți unui interpret să Înregistreze transcrierea pe casetă audio; - scrieți la tablă cât mai clar; nu vorbiți În timp ce scrieți la tablă; - dacă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
timpului etc.), cel mai important lucru este, desigur, traducerea instrumentului din limba în care a fost elaborat în limba țărilor sau a grupurilor etnice unde urmează să fie aplicat. Se atrage atenția că trebuie să realizăm atât echivalența semantică și idiomatică, cât și cea conceptual-contextuală. Cuvintele pot fi traduse corect semantic, inclusiv în idiom, dar să nu fie îndeplinită echivalența conceptuală. De exemplu, dacă într-o anume cultură berea nu e considerată alcool, la întrebarea „consumați alcool?” subiecții vor răspunde că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aspecte decât cele care l-au provocat. Astfel, putem constata că poate exista un conflict manifest care acoperă un conflict subiacent (subteran). "De cele mai multe ori, notează M. Milcu (2005), în viața socială reală conflictul manifest constituie o formă simbolică sau idiomatică a conflictului subiacent (subteran)" (p. 51). Conflictul manifest poate reflecta existența unei iritabilități, unei nemulțumiri, unei nerealizări, unei tensiuni la nivelul relațiilor stabilite între părțile aflate în conflict, ca expresie a unui conflict subiacent nerezolvat. De aceea, ignorarea acestuia din
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în slujba experienței, a unui concret determinat; la el, calculul infinitezimal este un mod de a împlînta infinitul în finit. Iar astăzi, științele spiritului au ajuns în situația de a vrea să le domine ele pe cele ale naturii, regăsind idiomaticul, individualul, "clipa cea repede". Și atunci, te întreb: ai organ, cu artistul plastic, pentru concretul de mîine? Pentru că muzica, dacă ne lasă să simțim un viitor, o face dematerializând. Iar trupul, individualul, nu e totuși doar "fratele-porc", ci e cel
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ieșind din trup, se întoarce asupra lui și îl sărută de sus până jos, mulțumindu-i că l-a ajutat. În sfârșit, globalismul. Am să vă spun ce cred despre el și despre panteism totodată, pornind tot de la individual și idiomatic. Eu nu cred că între epistemologie sau logică, pe de o parte, și hermeneutică, pe de alta, este o ruptură. Idiomaticul devine transmisibil când îi revelezi forma. Orice lucru se află în forma lui și poate nu prețuim niciodată îndeajuns
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sfârșit, globalismul. Am să vă spun ce cred despre el și despre panteism totodată, pornind tot de la individual și idiomatic. Eu nu cred că între epistemologie sau logică, pe de o parte, și hermeneutică, pe de alta, este o ruptură. Idiomaticul devine transmisibil când îi revelezi forma. Orice lucru se află în forma lui și poate nu prețuim niciodată îndeajuns travaliul criticii și al hermeneuticii care se chinuie să facă transmisibilă această formă a individualului. Există deci și jos - cu hermeneutica
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Sorel pe Noica. "Cum credeți că se poate obține universalul direct prin universal, așa cum lăsați să se înțeleagă că îl obțin acești homines planetarii, marii trăitori în exil ai secolului XX?" "Eu stau pe "poziția veche", a obținerii universalului prin idiomatic, prin național. Mă raportez la universal prin "întru", nu prin "în". A atinge universalul de pe pozițiile idiomaticului este însuși principiul spiritului. Însă secolul XX, fără să-l anuleze, a adus acestui principiu un corectiv: a adus cu sine nevoia de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înțeleagă că îl obțin acești homines planetarii, marii trăitori în exil ai secolului XX?" "Eu stau pe "poziția veche", a obținerii universalului prin idiomatic, prin național. Mă raportez la universal prin "întru", nu prin "în". A atinge universalul de pe pozițiile idiomaticului este însuși principiul spiritului. Însă secolul XX, fără să-l anuleze, a adus acestui principiu un corectiv: a adus cu sine nevoia de universalitate la propriu; o universalitate prin generic, nu prin specific. Secolul XX poartă cu sine versiunea universalului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu sine versiunea universalului generic: "proletari din toate țările, uniți-vă"; dar și capitaliști, esperantiști, intelectuali - uniți-vă. E un secol al internaționalelor secolul acesta, al unora care, firește, nu au reușit până la capăt, tocmai pentru ca principiul spiritului - universalul prin idiomatic - să nu fie lovit prea adânc. Și tocmai pentru ca principiul să se confirme, "internaționalismul" a trebuit să își vadă și să își recunoască limitele. Însă în chiar limitele acestei reușite s-a născut tipul de homo planetarius, solidar cu mass
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
singure forme a deznădejdii. Dacă ar fi continuat să foreze în jalea românească, până la a-i găsi acel "întru" al ei, în care să se poată recunoaște până și japonezul, atunci ar fi obținut universalul în varianta lui clasică, prin idiomatic. Recunosc că, vorbind astfel, îi privesc cu condescendență pe cei aflați în condiția vagabondajului planetar, condiție care ține de aspectul de civilizație, și nu de cel de cultură al spiritului. Dar de ce nu există o cultură planetară? Pentru că ne aflăm
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu anul 1968, l-a avut în România opera lui Noica asupra tinerelor generații de intelectuali. El a avut fericirea de a găsi un debușeu masiv, în chiar întîmplările istorice, pentru obsesiile, sensurile și scopurile vieții sale. O tensiune nerezolvată: idiomatic și universal Dar această situație, pe care opera lui Noica o reflecta în întregime, ascundea în sine posibilitatea unei teribile contradicții: ieșirea din asfixia dogmatismului presupunea regăsirea marilor surse ale culturii, deschiderea către valorile ei universale și occidentale. Definirea unui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
modernă, tablouri vii ce urmează când cu răpeziciune, când încetinel, îmbrăcate într-o melancolică descripție, până ce sfârșești cartea, fără să știi cum ai ajuns la capătul ei. Limba e curată și are farmecul noutății. O mulțime de cuvinte și forme idiomatice, până {EminescuOpIX 107} acum scrise puțin sau de fel, dar a căror origine întăritoare este limba poporului nostru, fac cartea prețioasă și din punct de vedere lexical; citațiile arată gustul și cultura autorului, în sfârșit, pentru a ne servi de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în plus că este un cretin și că nu sunteți singurul care are această părere. Problema este că e prea târziu. Riposta pe care tocmai ați ticluit-o este tardivă! Aveți o „reacție întârziată”1. În franceză, redată prin expresia idiomatică esprit de l’escalier, literal, „ideea de pe scară”, atribuită lui Denis Diderot și prezentă în al său Paradox al Actorului. Reacția întârziată este o reflecție personală, posterioară evenimentului și în care găsim argumentele care ne-au lipsit în momentul afrontului
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
glume extralingvistice (preponderent factuale, de-construirea vizînd o normă comportamentală) și glume lingvistice (bazate pe demontarea convențiilor lingvistice). Față de prima categorie, mai ușor traductibilă (și receptabilă), glumele lingvistice sînt strict circumscrise unui anumit univers lingvistic (poanta fiind efectul unor demontări-remontări idiomatice). Glumele lingvistice acționează fie la nivelul de suprafață, manifest (jocuri de cuvinte, ambiguități sintactice infra i, ii, iii), fie la nivelul infrastructurii pragmatice (în acest caz avem de-a face cu o tranziție de fază în sensul fizicienilor de la semnificația
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vous le voyez, răspunde acesta orbului. Primul baleiaj superficial susținut de codul sociolingvisitic impune semnificația de schimb banal de replici de salut, iar apelul la contextul sintagmatic relevă imediat sensul literal al locuțiunilor atît de convenționalizate și disjuncția context/expresie idiomatică. Dacă de obicei disjunctorul (elementul capabil să genereze două izotopii de lectură: cuvînt polisemantic, secvență pragmatică cu dublă funcționalitate etc.) este un element lexical sau secvență automatizată, de această dată el este chiar contextul. Distincția dintre sensul literal inițial și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ÎI.4.b. Imaginea lupilor în politica românească anul electoral 2000 /97 ÎI.4.b.1. Doi "lupi" politici românești /99 ÎI.4.c. Gustul dulce și picant al promisiunii electorale anul electoral 2004 /106 ÎI.4.c.1. Expresii idiomatice "a fi dus cu zăhărelul", "a da țeapă" /107 ÎI.4.c.2. Metafore vizuale "acadeaua electorală" /111 ÎI.4.c.3. Metafore vizuale "ardeiul iute" /113 ÎI.4.d. Semiotica corupției că pasiune anul electoral 2004 /117 ÎI.4
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Acestea se pot construi pe o schemă acțională complementară. Ambele verbe sugerează o miscare abstractă care presupune o tranzacție imaginara. În ÎI.4.c. vom analiza aceste reprezentări ale tepei în contextul situațional al alegerilor electorale din 2004. Spațiile mentale idiomatice rezultate ("a da țeapă" și "a lua țeapă", Cmeciu C. 2007b: 528) pot fi analizate pe baza structurii semanticii cognitive, luând în calcul parametri 10 precum participanți (roluri tematice), durata și telicitate, care implicit apar și în semantica predicației a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
țeapă", Cmeciu C. 2007b: 528) pot fi analizate pe baza structurii semanticii cognitive, luând în calcul parametri 10 precum participanți (roluri tematice), durata și telicitate, care implicit apar și în semantica predicației a lui Pottier (1992), prezentată mai jos: Expresii idiomatice Parametrii cognitivi A da țeapă a păcăli = A lua țeapă a fi păcălit A da țeapă a pedepsi Participanți Agent = utilizatorul Pacient = victima Agent = victima Pacient = utilizatorul Durată Eveniment durativ Eveniment fizic punctual, eveniment mental durativ Telicitatea Punct final criză
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]