129 matches
-
din romanul lui Oscar Wilde. Al doilea fapt petrecut la reuniunea pesedistă este chiar mai grav: dintr-o dată, conducerea acestui partid a manifestat prin discursurile mai multor lideri, între care președintele partidului, Mircea Geoană, și fostul președinte, Ion Iliescu, o idiosincrasie la portocoliu, ceea ce nu este o simplă chestiune de gust coloristic, ci o respingere categorică a evenimentelor cu adevărat revoluționare care au avut loc la ultimele alegeri din Ucraina și Georgia. Este vorba de o reacție alergică față de sensul adânc
Alergie la portocaliu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10834_a_12159]
-
dispus niciodată de-o asemenea revista, cele la care am colaborat înfățișînd o mai mare sau mai mică diversitate de poziții, unele deosebite de ale mele, mi-am zis că sînt responsabil doar de ceea ce public sub semnătură. În pofida unor idiosincrasii ale sale față de diaspora, aveam impresia că autorul Buneivestiri păstra, si chiar își accentua, o anume independența și față de regimul Iliescu, neocolind a trata unele aspecte ale lui cu accente reprobatoare și evitînd a adera la pozițiile, complementare numitului regim
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
de-a doua posibilă abordare, de natură morală, nu mă convinge. Fănuș Neagu a fost orice altceva decât un formator de opinie. Opinii, de fapt, nici n-a prea avut. Reacțiile lui erau spontane și se fondau pe generozitate sau idiosincrasie. Publicistica lui postrevoluționară ne dezvăluie un pamfletar acid și injust, dar inconsistent. Avea, cum se spune, gură slobodă, și acesteia, în primul rând, i s-au datorat toate nedreptățile cu care i-a gratulat pe mulți. Sunt și aici destule
Caietele Princepelui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3622_a_4947]
-
obraznice și neavenite ale politicului în pedagogie, faptic încă operează o bună rubedenie a acelui amestec, anume un fel de contorsionare (mergînd, vai, pînă la crasă subordonare!) a pedagogicului; acum nu provocată de domeniul politic, ci de acela administrativ.... Fiindcă idiosincrasiile față de birocrație îmi blochează priceperea, (mă) întreb: de ce e mai importantă o hîrtie predată la ora h - termenii de alint gen "fluturași" folosiți de managerii-femei de astăzi în locul acelora utilizați de directorii-zbiri de odinioară nu schimbă realitatea! - decît o șansă
Despre "omul recent" de la catedră by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/9873_a_11198]
-
pentru o asemenea muncă de coordonare: autoritatea științifică incontestabilă în domeniul criticii și istoriei literare; apoi, capacitatea stimulatoare, organizatorică și de coagulare a colectivului, experiență pe care o probase și ca director al revistei „Echinox”; în al treilea rând, absența idiosincrasiilor, a dușmăniilor în viața literară, care ar fi putut influența lista de opere din domeniul contemporaneității și mai ales al imediatei actualități. S-ar cuveni de asemenea o cât de mică insistență asupra colectivului de autori. Dicționarul analitic de opere
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
suficiența circumstanțială a francezilor din autocar cărora li s-a deranjat confortul pentru că nu mai funcționează aerul condiționat, vorbesc mai mult despre distanțe decît un documentar despre populațiile lumii a treia și grija pe care le-o poartă țările dezvoltate. Idiosincrasiile sunt transmise și copiilor și un dialog aparent comic surprinde felul în care frontierelor politico-geografice li se adaugă și cele trasate de prejudecăți. Dialogul are loc între menajera mexicană, nepotul Santiago, aflat la volanul mașinii, și Mike, băiatul familiei americane
Babel : istoria lumii în 4 capitole by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9925_a_11250]
-
imens și contradictoriu cronicar moral al tulburelor vremuri pe care le trăim. Originalitatea publicisticii lui Dorin Tudoran - despre poezia sa am scris cu alte prilejuri - constă, din câte-mi dau seama, dintr-o extraordinară capacitate de a miza pe propriile idiosincrasii. E o performanță unică în publicistica românească de azi, bogată, de altminteri, în voci și scenarii ce acoperă o gamă infinită, de la pitorescul amoral, la încrâncenarea irigată de obsesii ideologice. În ce mă privește, așa cum am mai spus-o, prefer
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
a fost și refuzul de a-și recunoaște erorile. Ideologia nu pornise așa din start, fondatorii nu au avut absurda vanitate de a pretinde că nu pot greși, își corectau judecățile, ca toți oamenii de știință adevărați. Probabil că această idiosincrasie a inaugurat-o cu adevărat Stalin, un diletant megaorgolios, în carnea căruia de timpuriu a crescut bronzul statuii. Înscris în piatră cu degetul lui de fier, orice adevăr trebuia să aibă duritatea și rezistența eternității, devenind imuabil ca Decalogul. După
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
Guvernul Năstase atașază, prin această măsură pentru care așteaptă aplauze, încă o cârjă trupului anchilozat al țării. în loc să vindece organele betege, el se mulțumește să facă manichiura și să dea o coafură șic părului slinos și plin de mătreață. în ciuda idiosincrasiilor mele, o sintagmă celebră descrie paradisul drept teritoriul laptelui și-al mierii. Specialiști în adaptări, împământeniri și sincronizări din goana calului, din 15 septembrie vom putea defini România drept țara paharului cu lapte și-a chiflei năstăsiote. Cum s-ar
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
veche. Iorga a rămas la fel de indezirabil pentru ei. Eminescu, ca scriitor politic, la fel de reacționar. Călinescu cu istoria lui literară - un autor bun de consultat în bibliotecă, dar nu de reeditat. Și așa mai departe. Chiar dacă și-au schimbat acul busolei, idiosincrasiile, ostilitățile, programul cultural antiromânesc a rămas același". Mihai Ungheanu procedează tocmai pe invers. D-sa face caz, la nivel pur declarativ, de anticomunism, dar nu de anticeaușism, ca și cum acesta n-ar fi fost ultima verigă, degradată, infectată de xenofobie, a
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
întrebare care te obligă, încărcată de suspiciuni și provocări cum este, să ieși din cercul protector al informațiilor, să te dezici chiar de tutela autorităților pe care le citezi și de care te sprijini, pentru a-ți declara și recunoaște idiosincrasiile, reținerile, slăbiciunile, dilemele. Abia atunci devii, susține Warren, critic. Se cheamă, deci, că între profesie și vocație (presupunînd că a fi critic este o vocație) există o subtilă legătură: aflarea vocației presupune atingerea unei maturități profesionale, descoperirea acelui centru spiritual
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
atât în română cât și în limba originalului. Numai un vrăjitor al cuvântului scris ca Ș. Foarță ar fi putut îndrăzni și ar fi fost în măsură să facă pariul și să biruiască opoziția limbii proprii, o limbă cu varii idiosincrasii și îngrădiri. A făcut totul în spiritul și conform cu buchia codului impus și a izbutit. Frumosul volum publicat la Gallimard în scoarță albă arată (minus coloritul, acum roșu, dintr-un motiv copyright-istic) și sună și în română întocmai ca în
E fără e ! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5835_a_7160]
-
libertăți inconceptibile în America, mai nou și în Europa, în ideea de a dezamorsa conținutul latent de ipocrizie al unui discurs dogmatic care spune de multe ori inversul a ceea ce gîndește și, cu cît afirmația e mai puternică, cu atît idiosincrasiile sunt mai mari. Lecția de civilizație se face însă într-un cerc select, kazahul, în ciuda consilierii sale de către o doamnă extrem de amabilă, reușește să ruineze programatic totul. Aici filmul capătă aspectul unei terapii de grup, bunul sălbatic fiind invitat să
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
Europa, va fi înțeles că identificarea cu victimele lagărelor de exterminare, în numele unei religii, poate deveni prea repede absoluție facilă. Pentru el, identitatea înseamnă căutare, efort de regăsire personală în spațiul alterității, dar și de descoperire și asumare a unor idiosincrasii ireductibile. Pentru intelectualul și bărbatul Kazin, inteligența e un veritabil afrodisiac - cum o spune la un moment dat. E aproape îndrăgostit de Hannah Arendt, de gîndirea ei "teutonică" (categoric nu evreiască, insistă Kazin), de rafala de idei cu care îl
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
sală (evident, civico-apolitică) de conferințe. Angajamentul său public, prevalent în spațiul fenomenului artistic, este unul ferm, viguros prin moralitate și prin profesionalism și, în mod exemplar, unul care pornește de la principii solide și nu de la stări umorale persistente ori de la idiosincrasii bruște. În al treilea rînd, cele două premise particulare ar putea fi regăsite într-una mai generală; anume în aceea că Barbu Brezianu este neinteresant ca subiect, fie el și cultural, din pricina că, așa cum s-a văzut, trăiește firesc, lucrează
Un adolescent: Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17972_a_19297]
-
eseuri din 1939, The Cosmological Eye, Miller e atras, contradictoriu, de lucruri care, pe alții, îi enervează la culme. Se verifică încă o dată faptul că percepem lumea din afară potrivit afinităților ființei noastre interioare. Astfel, lui Miller, și e evidentă idiosincrasia, îi displac rigoarea, spiritul de ordine, semnele unei civilizații apăsătoare, la fel cum e respins de contactul cu „ființele calculate”, cu „suflet de inginer”. Detestă „din toate puterile”, scrie el, „atmosfera de curățenie, vid și anonimitate”, Pe vas, în port
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
În ultimii ani n-a mai coborât de la etajul patru, în casa lor fără lift. E un an și jumătate de când n-am mai fost noi acolo. Era același, cu vocea puțin slăbită. La fel de clar în formulări, de pătimaș în idiosincrasii. De primitor. Iar doamna, la vârsta ei înaintată, tot o regină, cum spune T.
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4439_a_5764]
-
a pus la zid, în 2002, Omul recent. E de așteptat ca și Despre idei & blocaje, apărută de puțină vreme, să creeze - cu totul ne-îndreptățit - sau să recicleze - din depozitele memoriei - câteva antipatii. Din păcate, exact aceasta e formularea. Idiosincrasia, și nu cuvenitul semn de întrebare presărat din loc în loc pe parcursul argumentației, va dicta și se va insinua în cele mai multe dintre opiniile defavorabile asupra cărții. Acestei reacții viscerale i se adaugă senzația că orice demonstrație întemeiată pe logică este în
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
trupei, pot stopa însă realizarea unei coagulări interne, absolut necesare oricărei companii durabile. Tot ce s-a câștigat la Sibiu trebuie păstrat cu grijă, spre binele companiei, dar și al întregii mișcări coregrafice de la noi. Spectacol româno-olandez Artiștii nu împărtășesc idiosincrasiile oamenilor politici, astfel că la București a putut avea loc un spectacol de dans contemporan realizat de coregrafa Andreea Tănăsescu, după o serie de cursuri de dans clasic, modern și contemporan susținute de profesori români, cu dansatori din cadrul Colegiului Nova
Coregrafie internațională by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4788_a_6113]
-
își propune a comasa rezonabil, "a echilibra" cele două "discursuri" preexistente, e limpede că Adrian Marino nu are la inimă discursul autohtonist, tradiționalist, spiritualist. Pretinzînd că-i face loc în "sinteza" d-sale, îl califică neted drept "o imensă eroare". Idiosincrasia la spiritualism a hermeneutului bruscat cîndva de un preot în cămașă verde se ivește din nou, în forme stînjenitoare chiar pentru simpla coerență a demonstrației. Nae Ionescu, citit astăzi, apare doar ca "un straniu amestec de enormități, prejudecăți neverosimile, fanatism
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
Pe de altă parte, părînd a face, totuși, o concesie în privința existenței pe sol indigen a ideilor (că de n-ar fi, nu s-ar povesti!), dl Marino denunță o deturnare a lor personală, un destin simpatetic...inevitabil: "În România idiosincrasiile personale sînt mult mai puternice decît ideile, decît adeziunile ideologice. Ești simpatic, nu ești simpatic - asta este totul. Trăim într-o țară de un personalism acut, plină pînă la sufocare de subiectivism, în care ideile nu au un mare prestigiu
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
vezi pp. 239-277) acest personaj comentează din perspectivă auctorială romanele anterioare ale lui Dan Stanca și dă o interpretare explicită întîmplărilor din cel care tocmai se scrie. Romanul A doua zi după moarte este o carte incomodă, susceptibilă să stîrnească idiosincrasii și să pună în dificultate pe multă lume (printre personajele ei apare Daniel, Mitropolitul Moldovei, în ipostaze nu dintre cele mai convenabile). De acea, ea merită citită în primul rînd pentru latura ei eseistică, pentru ideile explicite sau implicite pe
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
de a lansa atacuri la adresa NATO, USA, Comunității internaționale și mai presus de toate la adresa "socialistului spaniol", ghilimele au rostul lor când le pune Maradona, Xavier Solana. Maradona servește drept scut și pretext pentru a pune pe tapet propriile sale idiosincrasii, iar filmul se transformă din documentar într-un film de propagandă precum cele similare ale lui Ken Loach în special September 11. Mai există și o a doua modalitate de a înnobila subiectul, conferindu-i o portanță culturală care traversează
Regizorul, fotbalul și argentinienii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7743_a_9068]
-
știm prea bine încă de la Hanu Ancuței, ai cărei eroi își varsă focul în istorisiri. Însă această individualizare produsă prin povestire accede foarte rapid la o treaptă superioară, cea a exemplarității. Odată povestit, destinul individual își arogă virtuțile pildei, iar idiosincrasia devine prototip. Transformarea aceasta e interesantă în sine, pentru că în ea se află, de fapt, virtuțile terapeutice ale povestirii. După ce și-a enunțat și exhibat unicitatea, individualitatea, destinul narat se poate consola cu gîndul reprezentativității sale. E de ca și cum un
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
și să rămînă așa, toate bucuriile lor, toate suferințele lor nu le vor fi niciodată de folos celuilalt. Pe maniacii Ťtextuluiť pur îi sfătuiesc să nu citească decît texte combinate de către calculatoare (și încă ar mai trebui eliminate din ele idiosincrasia, cum le-ar place lor să spună, programatorilor...)". Spre a-și amplifica reacția, îl citează și pe Jacques Borel, care "tocmai a publicat o pagină excelentă în Deposedarea. Să luăm pînă și titlul acesta, pe care Ungaretti a ținut să
Opinii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7406_a_8731]