930 matches
-
-l privea, de faptul că osmalâul își ținea mereu un ochi deschis, cu schimbul, când stângul, când dreptul, așa încât nu te puteai împiedica să nu admiri acest somn de campanie, vigilent, pe care-l practicau de altfel și ceilalți trei ieniceri. Cu înfiorare, Metodiu, care stătea la proră, își spuse că până când turcii se vor dezobișnui să doarmă astfel, veghind mereu cu un ochi la ce se întâmplă în jur, va fi foarte greu să-i învingi și să dezmembrezi Imperiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
stătea la proră, își spuse că până când turcii se vor dezobișnui să doarmă astfel, veghind mereu cu un ochi la ce se întâmplă în jur, va fi foarte greu să-i învingi și să dezmembrezi Imperiul Otoman. Observă că numai ienicerul cel chior părea mai obosit, deoarece era silit să țină tot timpul deschis ochiul sănătos și să doarmă numai cu ochiul lipsă, ceea ce, desigur, nu-l odihnea peste măsură. în plus, Metodiu mai observă că turcii ajunseră la o asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Ce-a fost, a fost. Nu mi-o luați în nume de rău. Așa sunt vremurile. Astăzi suntem noi în frunte. Mâine, cine știe! Aș vrea totuși să-mi păstrați o amintire plăcută. Sări pe chei, urmat de cei trei ieniceri, dar înainte de a se depărta, se mai întoarse o dată, oprit de-un gând: — Cred că va veni o vreme, spuse el visător, când toți vom fi ca frații, când, cum să zic, dumneata, părinte, vei veni la mine și-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ne va îngădui vom organiza o analiză etnografică a acestor locuri unele, pline de mistere ce trebuiesc dezlegate. Însăși istoria evenimentelor petrecute pe aceste locuri poate fi interesantă. Pădurea de la Rediul Turcului, se spunea în poveștile copilăriei mele, a adăpostit ieniceri turci în rezerva trupelor care îl înconjuraseră pe loan Vodă la Roșcani.Tătarii așteptau în pădurea de la Rediul Tătar, răstimp în care au prădat satul numit azi Suceveni, și au schingiuit și ucis locuitori ai locului pentru a afla unde
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364017_a_365346]
-
cu grad mare de risc asumat, trupele răcneau cu toată convingerea un fel de slogan care îi supramotiva și băga groaza în inamici, adjudecându-și astfel victoria. Păi, nu cuceriseră romanii o lume cu strigăte și bătăi în scut, iar ienicerii turci cu al lor iallaaa, iallaaa, nu băgaseră groaza în toată creștinătatea, samuraii care strigau „banzai, banzai”, sau rușii care își vărsau plămânii răcnind ura prelung, la vremea când, drogați cu votcă din cartofi îi sminteau în bătaie pe mai
STRIGĂTUL DE LUPTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367896_a_369225]
-
de zile. Așa că, pe ploaia aceasta torențială, făcu semn convoiului să oprească. Scoase de la jug robii sleiți de puteri și plini de nămolul drumului, înhămă șase cai, urcă prizonierii legați cu frânghii groase unul de celălalt în carele capturate, așeză ienicerii pentru paza și condusul căruțelor, și porni în galop spre Tulcea. Bogdan, mezinul în vârstă de cincisprezece ani, își apropie capul de pieptul mamei sale. Ea, fără să-l privească, îi atinse cu buzele fruntea. Băiatul își ridică ochii asupra
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
ta și în repetate rânduri, Doamna Țării Moldovei. Vă cer să mă ascultați pentru binele vostru. Tu, Bogdane, deocamdată vei face așa cum îți cer eu și fratele tău mai mare... Se așternu liniște. De car se apropie călare bulucbașa de ieniceri, descifrând crâmpeie din vorbele prizonierilor. Privind-o insistent, pe sub turbanul ce îi acoperea sprâncenele stufoase ale ochilor mici, de mongoloid, îi observa respirația precum și privirea dură, plină de răzbunare. Cine cuteza să o privească în ochi când era stăpâna țării
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
scris pe frunte trebuie să se întâmple), pronunță iute, apăsat, după care zâmbi: femeia mea eram! Alexandru se ridică vrând să-l pocnească cu piciorul. Acesta se depărtă punând calul în galop. Carul își continua drumul spre Galați. Cei șase ieniceri care formau escorta capturii domnești, călăreau tăcuți, aproape unul de celălalt. Fuseseră recrutați din stepele tătare și erau în stare de orice crimă, pentru o pungă de bani în plus. Împlătoșați, pe cap cu cucile ienicerești, cu lingura de lemn
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
lemn în loc de panaș, cu archebuzele la umăr și furcheții la mâna stângă, se clătinau la fiecare mișcare a cailor. Când săltau după șei pungile cu praf de pușcă de la cingătoare le loveau mânerele iataganelor de la șold. Schender Pașa ordonase căpeteniei ienicerilor să aleagă un grup de astfel de păzitori pentru ca drumul lui să se desfășoare în liniște. În careta-i cu perdele din mătase violet ce nu permiteau a se vedea în interior, pașa se desfăta în brațele unei copile, obligată
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
bălțile, parte din ele secate, se lungeau de o parte și de alta a drumului greu, anevoios. De vornicul Bucioc, fost om de încredere al Movileștilor, care acum era de partea noului domn impus de turci, se apropie bulucbașa de ieniceri, comandant al trupei de veghere a carului domnesc. Teama lor era ca nu cumva oastea polonă, rămasă și risipită spre hotarele transilvănene, să ceară ajutor maghiarilor, din a căror neam Doamna Elisabeta se trăgea, și să-i atace în drumul
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
rămase în picioare, drept, fără a schița nici cel mai mic semn. Îl privi lung, trist, cu inima cutremurată. Părul îi flutura în bătaia vântului, ochii-i vulturești priveau în zare și, numai atunci când se simți prins de brațe de ienicerii pașei, închise ochii, oftând: "Pentru cât timp te voi părăsi, țărișoara mea?" Împins de la spate, urmat de mama sa și de fratele său mai mic, urcară în carul eliberat pentru transportul lor. De acolo a putut vedea decapitarea câtorva prizonieri
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
pașii spre securea călăului. Carul le fusese tras spre eșafod. Lângă Schender Pașa ședeau pe pernele mătăsoase și moi, cu picioarele încrucișate, Principele Radu Mihnea al Ardealului, fugarul Domn al Munteniei, Radu Șerban, vornicul moldovean Bucioc, hanul tătarilor, bulucbașa de ieniceri Selim, bulucbașa de akingii Ibrahim, generalii Noranim și Acșagîr. Pe două rânduri de perne, mai sus decât toți ceilalți, ședea Schender pașa. Purta o za de Damasc, sub care se vedea binișul stacojiu, lung, cu mânecile largi și despicate strâns
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
pufoasă de Berares, se înălța sfidător. Pe șase stâlpi flutura baldachinul din mătase roșie, ce îi ferea de razele soarelui, având deasupra stindarul verde al imperiului, cu semilună. Se produse un freamăt pe care tobele îl acoperiră. Un grup de ieniceri duceau încadrați treizeci de oameni, prizonieri în uniformă valahă și polonă. Ochii familiei domnești întâlniră privirile celor aleși a li se tăia capul, fiindcă au îndrăznit să ridice sabia împotriva armatei marelui padișah, împăratul împăraților lumii. Liniștea, așternută grea peste
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
ură. Copiii de suflet strânși din casele arse și prădate ale țăranilor, urmăreau supliciul, adunați unul într-altul, înghesuiți în carele neîncăpătoare. Schender Pașa ridică mâna ca semn al începerii actului de pedepsire. Tobele răsunară scurt. Primul, împins de doi ieniceri spre butucul decapitării, apăru în fața mulțimii. Era un căpitan de oaste domnească, direct din slujba principelui Alexandru. Ajuns în dreptul călăului, își întoarse fața spre voievodul sub îndemnul căruia luptase. Privirea lui o întâlni pe cea a lui Alexandru. Ochii lor
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
ca ai apelor cristaline de munte, mustață groasă, până la colțurile buzelor, plete negre, căzute peste umerii dezveliți din cauza sumanului despicat în luptă. Mâna dreaptă îi sângera ușor sub mâneca ruptă, roșie de sângele închegat. Schender pașa ridică iute mâna. Doi ieniceri îl luară de brațe, târându-l spre locul unde, cu trabucul în gură, marele demnitar turc privea. În fața pașei ienicerii îl aplecară cu fața la pământ. Acesta se smulse ridicându-se mândru. Își întoarse pe jumătate corpul spre cei din carul prizonierilor
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
în luptă. Mâna dreaptă îi sângera ușor sub mâneca ruptă, roșie de sângele închegat. Schender pașa ridică iute mâna. Doi ieniceri îl luară de brațe, târându-l spre locul unde, cu trabucul în gură, marele demnitar turc privea. În fața pașei ienicerii îl aplecară cu fața la pământ. Acesta se smulse ridicându-se mândru. Își întoarse pe jumătate corpul spre cei din carul prizonierilor domnești, aplecându-și capul către ei. - Mărite Doamne, eu mă închin doar ție. Tu ești și vei rămâne domnul meu
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
si pe pământ..." Tobele băteau căutând să astupe vocile supușilor ortodocși care recitau odată cu cel condamnat, rugăciunea. Pașa se ridică în picioare. - Nemernicie. Ghiauri netrebnici. Faceți ceva să tacă! răcni puternic, îndemnând să i se taie cât mai repede capul. Ienicerii îl aplecară pe butuc. Vocea lui nu înceta să se audă: "Și iartă-ne nouă greșelile noastre, precum..." Capul i se rostogoli, înroșind pământul. Ochii îi deschise, clipind repede de câteva ori, limba și-o trase în gura năclăită de
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
timp de aproape cinci ore, Principele Alexandru împreună cu mama sa și fratele său mai mic priviseră chinul celor ce-și jertfiseră viața pentru ei, se zdrobea de bolovănișurile locului, înroșindu-le cu sângele ce nu contenea să se scurgă. Un ienicer defilă apoi prin fața tuturor cu capul tânărului căpitan care îndrăznise a înfrunta pe marele pașă, ca semn că cei care vor mai îndrăzni să se ridice împotriva "Sfântului Imperiu", așa vor păți, aceasta fiind una din ușoarele pedepse a celor
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
la angajare! Nici una nici alta... Află deci, că imperiile au fost conduse de o forță aflată, ca de obicei, în spatele tronului, inventată chiar de acesta, de cele mai multe ori spre paguba lui. În Roma imperială au fost pretorienii, în Imperiul Otoman ienicerii, în Imperiul Țarist ofițerii regimentelor de gardă, la chinezi gărzile formate din eunuci și așa mai departe. În democrații puterea reală aparține tot unor astfel de structuri, semn că în lume nimic nu este nou. Ei, bine, aici apărem noi
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
chem, mătăsuri parfumate, omoruri blestemate, herem, harem, blestem. O pânză de păianjen, pe-ntins deșert turanic, un înger negru-alb, un scalp, un rai în tot seraiul, privighetoare- vaier, nici Marea Odaliscă între ruini nu riscă, numai lili-lili-lililiecii eunucii, hiper-recii, ca ienicerii, robii, astfel e spusa cobei, ce mormăie el, duhul, semi- demi-eunucul. E propriul prizonier haremului de ieri. Din iarbă, lut și sânge, haremul crește, plânge, ne naștem, un” te culci, râd corbii de conți, duci, deduse sunt, seduse, cadânele supuse
ÎNTRE NOI ESTE UN VID, de BORIS MEHR în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349808_a_351137]
-
el: - Mai repede, mai repede Măria-Ta, căci mai stau și alții la rând ! Timpul este prețios pentru toți. După care mai vrem o dată ! Și-nc-o dată ... După victoria de la Călugăreni, oștenii voievodului Mihai i-au reproșat acestuia că prea puțini ieniceri ai lui Sinan-pașa au forțat nota și au încercat să-i nimicească în sângeroasa luptă, deși erau cam zece turcaleți pe cap de ghiaur nemulțumit, iar cinicul Hasan, pardon !, Sinan-pașa, a scăpat cu fuga, pierzându-și între timp mâna stângă
AUTO-SADOMASOCHISMUL UNUI POPOR ÎNECAT ÎN CACAO de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350011_a_351340]
-
toate rudeniile lui, au fost scoși din temniță, numai în cămăși, cu capetele descoperite, și purtați în lanțuri pe ulițele Constantinopolului, ca niște făcători de rele. spre locul de execuție Ialy-Kioșc, din apropierea marelui serai. de față erau, pe lângă șirurile de ieniceri și mulțimea de popor îngrozită, și sultanul Ahmed al III-lea, crudul său vizir, Gin Ali, precum și ambasadori mai-marilor puteri europene de atunci, invitași special la macabrul spectacol. Cumplita dramă n-a durat decât un sfert de ceas, după spusele
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
și gustos! Cei patru îl privesc uimiți cu câtă satisfacție povestește isprăvile lor nocturne. URSUZ:Vă ajutam în luptă subțiindu-le numărul! Totdeauna am fost alături de acest neam! Turcii transformați în vampiri deveneau supușii valahului! Ce ravagii făceau în rândul ienicerilor și spahiilor și cu câtă poftă îl căutau pe pașă să-l savureze! CĂPITANUL SASU:Neamul vampirilor e mare? URSUZ:Oho! Câtă frunză și câtă iarbă! Dacă am reînvia am deveni Imperiul de temut al lui Dracula Voievod! CĂPITANUL ARNĂUTU
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
Iau și o călimară din rastel, Sunt vremuri de restriște și mare însemnătate Ceea ce se scrie să rămână-n eternitate! ( Pleacă. ). MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Către logofătul Neacșu. Neacșule! Am îmbătrânit! Creștinătatea m-a părăsit, Mahomed a înăbușit Răscoala lui Bedir-Ed-Din! Ienicerii lui mereu vin Și calcă brazda străbună. LOGOFĂTUL NEACȘU Măria Ta! Cu inima bună! Țara aceasta care a suferit Și de-atâtea ori a plătit V-a scăpa și de această dată. ISET beg Cu vorbă bună și cu plată
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
entuziasmați de cauza măreață, europenii și-au trimis copiii la luptă, organizând o cruciadă a copiilor. I-au luat turcii ca pe o turmă de miei, i-au crescut, i-au educat în legea lor, i-au făcut spahii și ieniceri și i-au trimis apoi în Europa să lupte împotriva părinților și fraților lor! Soldații care luptau în vechime într-un război, luptau pentru o cauză religioasă în primul rând. Pentru ei domnul sau împăratul erau „unșii” lui Dumnezeu. Eu
ALUNGAREA LUI DUMNEZEU de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351735_a_353064]