583 matches
-
pozițiilor ocupaționale, generate nu numai de dezvoltarea piețelor, ci și de transformările suferite de mijloacele de producție, școala joacă, precum am mai arătat, câteva funcții: selectarea și ierarhizarea indivizilor după o axă a realizării și alocarea în poziții de status ierarhizate. Anii ’50 și ’60, perioadă de mare progres tehnologic și de creștere economică fără precedent, au adus o cerere presantă de forță de muncă calificată. Legitimarea școlii ca instrument de generare a acestei forțe de muncă s-a materializat în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ani de școală). Astfel de comparații infirmă ipoteza acumulării capitalului uman în ani de școală și arată că indivizii obțin beneficii mai ales de pe urma diplomelor. Problemele de mai sus trimit, în cele din urmă, la căutarea resortului expansiunii sistemelor școlare ierarhizate, al folosirii diplomelor pe piața muncii și al susținerii acestei organizări de către statele moderne, rămânând de asemenea de identificat sursele inegalităților educaționale. Economiștii deceniului șapte au formulat mai multe ipoteze pentru a acomoda teoria capitalului uman la criticile din ce în ce mai vehemente
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
tratări separate în această lucrare. Rezumattc " Rezumat" • Dezamăgirea provocată de eșecul evident al școlii în democratizarea societății a dus, la mijlocul anilor ’60, la critica tehnofuncționalismului și a școlii capitalului uman și la formularea unor noi teorii despre expansiunea sistemelor școlare ierarhizate, folosirea diplomelor pe piața muncii și sursele inegalităților educaționale. • Teoria lui Randall Collins afirmă că cerințele de angajare reflectă eforturile grupurilor de status aflate în competiție de a monopoliza sau domina pozițiile ocupaționale prin impunerea propriilor standarde culturale asupra procesului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o configurație a încrederii instituționale ce reflectă anumite structuri atitudinale sau o anumită raportare la structura instituțională a unei societăți? Să observăm pentru început că armata, școlile și Biserica sunt printre cele mai nedemocratice instituții. De fapt, ele sunt strict ierarhizate. S-a făcut adeseori observația că în societățile insuficient modernizate - sau care nu au depășit un nivel materialist al structurilor axiologice - încrederea se îndreaptă către instituțiile centrale autoritare. Acesta este, de pildă, cazul țărilor centrale și est-europene: cu cât ponderea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
au depășit un nivel materialist al structurilor axiologice - încrederea se îndreaptă către instituțiile centrale autoritare. Acesta este, de pildă, cazul țărilor centrale și est-europene: cu cât ponderea populației rurale din aceste țări este mai mare, cu atât încrederea în instituțiile ierarhizate este mai puternică (Dogan, 2001). Explicația reformulează modelul încrederii socializate sau al celei difuze, iar distribuția răspunsurilor la itemii de încredere instituțională o susțin, cel puțin aparent. 5.1. Structura încrederii în instituții și testul celor două modeletc " 5.1
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la încrederea în instituții, exceptând cazul învățământului, prin metoda componentelor principale. Rezultatele indică subsumarea încrederii în diverse instituții la două dimensiuni ale acesteia, răspunzătoare de categorii de instituții diferite: 1. încrederea în instituțiile guvernării democratice; și 2. încrederea în instituțiile ierarhizate, simbolice pentru statul național. Prima dimensiune explică mai ales atitudinea față de președinție, guvern, parlament, justiție, poliție, primărie, partide și sindicate, în timp ce a doua corelează cu atitudinea față de Biserică și armată 1. Voi folosi în modelul logistic scorurile celor doi factori
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de Opinie Publică, mai 2003 Modelul logistic final reține ca efecte semnificative cei doi factori ai încrederii instituționale și deținerea unei diplome de studii superioare de către subiect. În timp ce scorurile încrederii în instituțiile guvernării democratice și cele ale încrederii în instituțiile ierarhizate ale comunității naționale determină în sens pozitiv încrederea în sistemul de învățământ românesc, deținerea unei diplome de studii superioare înjumătățește probabilitatea ca persoana să aibă o părere bună despre acesta. În plus, cu cât relația dintre nivelul de instrucție și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
atitudine pozitivă față de instituțiile de învățământ. Am identificat aici un efect de multiplicare a impactului celor două variabile prin interacțiunea lor, care determină atitudini aproape unanim favorabile școlii din partea celor cu studii modeste și cu un mare respect pentru instituțiile ierarhizate și o atitudine de contestare generalizată din partea celor cu studii superioare și cu o tendință de respingere a virtuților instituțiilor emblematice ale statului național. 6. Discuțietc "6. Discuție" Rezultatele susțin puternic ipoteza dependenței încrederii în învățământ de sisteme atitudinale generale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
analiză de această dată și întrebarea referitoare la încrederea în învățământ. Rezultatele extragerii sunt similare, în linii mari, cu cele anterioare, elementele de noutate privind chiar încrederea în învățământ: aceasta are o corelație importantă cu factorul corespunzător încrederii în instituții ierarhizate, dar are și cea mai scăzută comunalitate dintre toate variabilele din analiză. Învățământul este văzut, cu alte cuvinte, mai mult în moduri similare Bisericii și armatei, ca instituție ierarhizată, cu înaltă valoare simbolică pentru statul-națiune. Totuși, încrederea în sistemul de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
aceasta are o corelație importantă cu factorul corespunzător încrederii în instituții ierarhizate, dar are și cea mai scăzută comunalitate dintre toate variabilele din analiză. Învățământul este văzut, cu alte cuvinte, mai mult în moduri similare Bisericii și armatei, ca instituție ierarhizată, cu înaltă valoare simbolică pentru statul-națiune. Totuși, încrederea în sistemul de învățământ sau lipsa acesteia nu pot fi reduse la efectele sistemelor respective de atitudini. Studiile superioare determină, într-o oarecare măsură, raportarea la instituții. În timp ce factorul încrederii în instituțiile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
absolvit o facultate. Toate aceste date indică relevanța modelului încrederii difuze în raport cu sistemul de învățământ și, prin urmare, cu întregul angrenaj instituțional din care acesta face parte. Atitudinea față de învățământ este corelativă cu raportarea la toate instituțiile - atât la cele ierarhizate, cu valoare simbolică pentru comunitate, cât și la cele fundamentale pentru funcționarea democratică a comunității politice, deși școlile sunt văzute mai mult în registrul în care sunt reprezentate Biserica și armata. Structura atitudinală de care vorbim este puternic influențată de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
studii superioare. În plus, deținerea unei diplome universitare polarizează atitudinea față de sistemul de învățământ. 6.1. Cum afectează incidentele etice din școli încrederea în acestea?tc "6.1. Cum afectează incidentele etice din școli încrederea în acestea?" Școlile sunt instituții ierarhizate care inspiră, pentru publicul insuficient de receptiv la valorile postmoderne ale autorealizării sau ale autonomiei, mai multă încredere decât cele autonome. Membrii acestuia ar trebui să conștientizeze faptul că instituțiile publice și personalul angajat aici se află în serviciul public
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dintre oameni în explicarea fenomenelor economice. Americanul Mark Granovetter (1985) a arătat, de pildă, că multe dintre situațiile cu care se confruntă știința economică - procese, instituții - nu se explică nici prin modelul piețelor, nici prin cel al controlului cu ajutorul structurilor ierarhizate, ci prin structurile de rețea în care se organizează relațiile dintre actori, fie indivizi, fie organizații. Conceptul a fost adoptat rapid în toate științele sociale, devenind unul dintre cele mai uzitate și disputate în ultimii ani. Printre primii sociologi care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
definită cu următoarele elemente (Stratégor, 1988): a) un ansamblu de operații tehnice care începe cu prelucrarea materiei prime și se termină cu livrarea produsului final și operațiile aferente la consumator; b) un ansamblu de firme, mai mult sau mai puțin ierarhizate, care dirijează coordonarea operațiilor tehnice și a tranzacțiilor comerciale; c) un ansamblu de relații economice și tranzacții comerciale între firme situate în stadii complementare ale procesului de transformare. Allaire și Fîrșirotu (1998), după o analiză critică (redată anterior) a modului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și cel din urmă este grija de a dobândi bunuri în mod drept, apoi urmează cea dedicată trupului, iar lucrul cel mai de seamă este grija pentru suflet. Așadar, dacă în sistemul politic pe care îl descriem valorile sunt astfel ierarhizate, s-a legiferat în mod drept; dar dacă vreuna dintre legile recomandate aici va arăta că ține la mai mare cinste în cetate sănătatea trupului decât pe cea a sufletului, ori bogăția la mai mare cinste decât sănătatea trupului și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
niște clase în sensul modern. Or, aceste ordine prerevoluționare erau niște grupări stratificate în competiție. Revoluția Franceză este mai bine interpretată ca rezultat al rivalității dintre „ordine” sau „stări”, decât ca o înfruntare „orizontală”; starea a treia era un ansamblu ierarhizat. În eschatologia marxistă, Revoluția Proletară a viitorului trebuie să fie prima revoluție ale cărei fructe nu vor fi acaparate de o minoritate, întrucât clasa muncitoare revoluționară nu va mai fi încorporată într-un ansamblu ierarhizat. Ea va face revoluția pentru
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a treia era un ansamblu ierarhizat. În eschatologia marxistă, Revoluția Proletară a viitorului trebuie să fie prima revoluție ale cărei fructe nu vor fi acaparate de o minoritate, întrucât clasa muncitoare revoluționară nu va mai fi încorporată într-un ansamblu ierarhizat. Ea va face revoluția pentru ea însăși, nepermițând altor categorii să se impună, pentru că se află chiar la baza scării sociale: doar ea este clasa exploatată și, mai jos decât ea, nu mai sunt decât niște minorități marginale. Din acest
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
asociată cu celebra „lege de fier a oligarhiei”. Numeroase scandaluri de presă din ultimii ani au scos la iveală legături neașteptate între conducerile unor „centrale” sindicale din România - cu o organizare moștenită de la sindicatele de dinaintea anului 1990, puternic centralizate și ierarhizate - și lumea afacerilor. Acestea constituie indicii ale oligarhizării mișcării sindicale și ale folosirii pozițiilor din cadrul sindicatelor în beneficiul propriu. În opoziție cu m.s. convenționale, „noile mișcările sociale” par avea configurații mai puțin expuse pericolelor „legii de fier a oligarhiei”, bazându
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
actori. Statul este privit ca un actor unitar și rațional care încearcă să-și maximizeze beneficiile în toate ariile tematice ale politicii internaționale. Preferințele sale în ceea ce privește rezultatele interacțiunilor internaționale pot varia în timp, însă ele pot fi în orice moment ierarhizate de o manieră consistentă, în fiecare dintre aceste arii. În viziunea neoliberalilor, sistemul internațional este anarhic, prin anarhie înțelegându-se absența unui guvernământ la nivel mondial. Acest mediu, caracterizat de auto-ajutorare, structurează preferințele și comportamentele statelor. Anarhia nu exclude, însă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
competente, menținerea în funcțiune a sistemului și a echipelor de lucru interdependente. Abordare mai degrabă generală și abstractă. Abordare specifică și concretă la nivelul organizației. Metoda principală de reglementare este colegială, deciziile sunt luate prin consens. Autoritatea este centralizată și ierarhizată, întrucât există responsabilitate față de organismele finanțatoare și față de nivelul ierarhic superior. În ansamblul său, supervizarea creează posibilitatea unei reflecții critice asupra practicii asistenței sociale. Particularități ale supervizării în asistența socială A. Kadushin (1992, pp. 30-43) consideră că supervizarea a constituit
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
puternic interiorizate și larg împărtășite între membri, al cărei scop fundamental este mai degrabă acela de a schimba „lumea” decât a se schimba pe ea însăși (Vlăsceanu, 2003, p. 192). 8. Organizarea și conducerea Structurile organizatorice variază de la cele înalt ierarhizate, cum este cazul Bisericii romano-catolice, cu douăsprezece clase ale clerului, până la structuri simple, modelul baptist (vezi și Jackson, 1999). Bisericile cu nivel de organizare ridicat dețin trei trepte: de episcop, preot, diacon. Cu timpul, datorită lărgirii câmpului administrativ-bisericesc au apărut
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
În Rusia sovietică (1928-1936), cât și la Vichy, pentru mareșalul Philippe Pétain. Manifestul-cheie al urbanismului modern, „Carta de la Atena” a Congreselor Internaționale de Arhitectură Modernă (CIAM), Îi reflectă fidel doctrina. Le Corbusier a dus la extrem ideea de metropolă centralizată, ierarhizată și mecanizată. Dacă cineva ar vrea să facă o caricatură - un fel de colonel Blimp al urbanismului modernist -, cu greu ar putea imagina un personaj mai potrivit decât Le Corbusier. Ideile sale erau drastice, Însă influente și reprezentative, În sensul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi transdisciplinaritatea. În ce sens? Este evident că - acum rostesc un termen modern foarte mare, epistema - noi trăim Într-un anumit mediu epistemic. Acest mediu epistemic este Însă extrem de eterogen, iar această eterogenitate poate fi la un moment dat chiar ierarhizată, pentru că, de pildă, limbajul de exprimare al computerelor, limbajul de exprimare al realității virtuale În cinematografie ș.a.m.d. este cu mult superior posibilităților de exprimare din domeniul literaturii. Literatura rămâne ancorată În cuvânt. În momentul În care intră În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ideologice Împotriva unui corpus cultural deja existent, pe care a reușit să-l disloce. Dictatura comunistă, care s-a dorit a fi o nouă cultură, nu a fost decât o creație a violenței partidului-stat, programată de un centru de putere ierarhizat, executată de mijloace de propagandă, sprijinită de consecințele de ansamblu ale celui de-al doilea război mondial, de dezvoltările Războiului Rece. Implantul străin a exploatat, desigur, numeroasele tare ale unei societăți subdezvoltate. În timpul Războiului Rece, În anii terorii propriu-zise, Împotriva
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nostalgie specială pentru centralismul comunist a funcționarilor români, ci, în primul rând, pe această nevoie politică și economică (esențială pentru actuala formă de organizare socială a țării) de a menține în funcțiune mecanismele de redistribuire a resurselor într-o relație ierarhizată politic între elita „europeană” a societății românești și restul populației. Ca urmare, în acest moment, societatea românească îndeplinește toate condițiile necesare pentru ca integrarea în regiunea dezvoltată a Europei Occidentale să se facă doar parțial, ea limitându-se la o elită
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]