600 matches
-
de cuvinte, să ne decupăm din iluzia ce se vrea a fi real. Aici, vibrația materiei are mereu formă de inimă, cu aorte pulsând în vieți clorofilice... Îmbrăcați apoi în copaci cu straie de frunze ce-nroșesc amurgul toamnei, să iernăm goliți de patimi, așa cum ne vrea raiul... Să ne iernăm iubirea în cutele eternității și să-nmugurim primăvara. Referință Bibliografică: Cute în eternitate... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1161, Anul IV, 06 martie 2014. Drepturi de Autor
CUTE ÎN ETERNITATE... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360283_a_361612]
-
a fi real. Aici, vibrația materiei are mereu formă de inimă, cu aorte pulsând în vieți clorofilice... Îmbrăcați apoi în copaci cu straie de frunze ce-nroșesc amurgul toamnei, să iernăm goliți de patimi, așa cum ne vrea raiul... Să ne iernăm iubirea în cutele eternității și să-nmugurim primăvara. Referință Bibliografică: Cute în eternitate... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1161, Anul IV, 06 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CUTE ÎN ETERNITATE... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360283_a_361612]
-
Kendeffi. Aceeași familie pretinde pentru pescuit pe râul Jiu, care curgea prin Petrila, o taxă de trei aurei pe an. Privitor la dijmă, stăpânii pretindeau parte din oi, capre, porci, albine etc. sau în locul lor 8 groși, un berbec pentru iernat și o cupă cu unt topit, iar crâșmăritul revenea stăpânului. Plângerile vechilor locuitori nu au fost luate în seamă de către clasa conducătoare a vremii, mai mult, evenimentele ce au urmat anului 1848 le-au zdruncinat și mai mult viața. Descoperirea
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
pod, bune la colivă și plăcintă, la sarailii și baclavale sau pur și simplu cu pâine și sare, la cei mari, nelipsită fiind și ulcica de vin. Gospodarii își săpau câte o groapă în curte în care puneau cartofi pentru iernat, praz, lăsau câte o răsuflătoare pentru aerisire și așteptau mai liniștiți primăvara. Cine avea vie, făcea asemenea îngropând sticle cu vin, că se păstrează, ziceau ei, mai bine ca la butoi. Veneau apoi restul sărbătorilor, oamenii păzeau posturile, îi îndemnau
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
l proteja. Larvele apar după 1-3 săptămâni, au la eclozare 6-7 mm, au o creastă dorsală înaltă și un colorit dorsal maro-deschis spre galben, cu puncte maro, iar ventral alb-argintiu; metamorfozarea are loc de obicei în același an, rareori pot ierna în stadiul de larvă (www.amphibiaweb.org). Maturitatea sexuală este atinsă după 2-3 ani la masculi și puțin mai mult la femele (până la 7 ani) (Marnell, 1998). Dacă sunt prinși, pot scoate un țipăt ușor și secretă substanțe toxice produse de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
elevilor, măi copii, dacă noi nu o să reușim să scoatem familia asta de aici, copiii ăștia nu or să ajungă primăvara, așa cum arată. Eu mă gândeam să-i duc, cu mamă cu tot, la un centru de plasament, măcar să-i ierneze”. Șansa copiilor de pe munte Din acel moment s-a întâmplat ceva. Eforturile lor au atins lumea într-un punct sensibil și au făcut-o să se miște. Parcă tot ce s-a întâmplat ulterior, într-un univers întreg de cunoscuți
Profesoara Simona și copiii pentru care pâinea e mai bună decât ciocolata () [Corola-blog/BlogPost/338283_a_339612]
-
tu iești cioban bun! M-am umflat în pene. - Măi diemult, ierea în Slăvei poienari, unu de-ai lu Dobrei. Ave oi multe șî pe toamnă, la o nedeie, o dat sfoară că tocmește ciobani, să plece la pustă, la iernat. Or vinit vo doauădzăci, c-atunci să-ndiesuia să să bage la oi ficiorii. Noa, le-o dat sara cogioacele șî dimineața, nainte de-a să scula, o trecut pe la fiștecari. Pe cari i-o gasât cu cogiocu ud pe ptiele
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
în transhumanță. Unul din cei cu care eram ortăciți se numea Dani Capră. Îi lipsea o mână din umăr, de la un accident de mină. Dani era geambaș, în special de cai, dar, când prindea vreun chilipir, toamna cumpăra oi. Le ierna cât mai ieftin și le vindea puțin înainte de fătat, la un preț mai bun. Stând împreună la oi, Dani Capră s-a oferit să-i găsească Unchiului un cal mărunțel și cuminte. S-au învoit pe doi berbeci și-o
„- Asta-i iapă calumea! A metale... vai ș-amar...” Lecția pe care mi-a administrat-o Unchiu Niculaie () [Corola-blog/BlogPost/338928_a_340257]
-
groapă cu mașina e simplu: poc! Planetară, bucșă, prag. Pe două roți, planetara, bucșa, pragul sunt mâna, piciorul, capul. Ele tind să se rupă (poc!) când dai într-o groapă. De aceea, în fiecare primăvară, când îmi scot Vespa de la iernat, plec într-o obligatorie expediție de (re)cartografiere a gropilor din asfalt. Merg încet pe rutele pe care le frecventez cel mai mult și scriu în blocnotesul minții coordonatele și adâncimea fiecărei fose noi din carnea asfaltului. Am o listă
Am mers cu mașina care se conduce singură și am nimerit în gropile din mintea mea () [Corola-blog/BlogPost/338466_a_339795]
-
Bugeacului și datorită factorilor legați de originea locuitorilor din această regiune. Este cunoscut faptul, că și pînă în ziua de astăzi populația românească din regiune vorbește graiul muntean al limbii române. Aceasta se explică prin faptul că păstorii munteni după ce iernau cu oile lor pe coastele carpatine, se coborau vara pe cîmpii, deseori la distanțe de mari de casă și unde unii dintre ei s-au stabilit definitiv cu traiul[v]. Era și normal ca acești mocani munteni să rămînă credincioși
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
de argint ascundeam Paloarea sângelui, umbra destrămată A nebuniei, gloria cărnii Îmblânzită de calmul unui tandru priveghi. BOCET Aspră floare de oțet mă sufoci încet încet din fundul butoiului din pierderea boiului vinul dulce s-a gătat se așterne de iernat de iernatul sângelui în carnea pământului dulce floare de salcâm ce n-aș da să mai amân despărțirea de pârjol să mai stau cu trupul gol soră macilor din grâu știmă apelor din râu floare -amară de măceș falsă umbră
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
Stau ciorchinii grei în vii; Pe o bancă, frunza, plânsa! Că se duce și-i e teamă Ultima pleacă din ram; Fără să facă tam-tam Vântu-n veșnicii o cheamă. Cârd de rațe trec în stoluri Spre o zare cenușie, Să ierneze în atoluri Viața-mi devine pustie. Mă înveselesc trei vrăbii Sus pe-un colt de la ulucă, Norii par pe cer corăbii Ce vor iarna să ne-aducă. Referință Bibliografică: Toamna / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314
TOAMNA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341783_a_343112]
-
nord la sud am continuat prin Croația, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Albania, Macedonia. Inițial mi-am propus să locuiesc în Grecia pe perioada lunilor de iarnă. După trei luni de hoinărit prin frumoasă Eladă am înțeles că nu-i locul potrivit pentru iernat. Așa că pe la mijlocul lui octombrie am plecat spre sudul Turciei și de acolo cu vaporul în Cipru. Veronica Ivanov: Cât timp vei rămâne în Cipru? Victor Perdevară: Am ajuns în Cipru la începutul lui decembrie și voi sta până la mijlocul lui
INTERVIU CU GLOBTROTTERUL ROMÂN VICTOR PERDEVARĂ de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341868_a_343197]
-
iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele trăite dintre anii 1661-1743, continuând cronica lui Miron Costin. În această cronică ilustrează momentul în care Dumitrașcu Vodă, Cantacuzino și o seamă de boieri cer și obțin să fie lăsate pentru iernat hoardele tătărești.Printre elementele de satiră socială și de umor descoperim și amintiri despre lăcașuri de cult împodobite de sfintele icoane. Dimitrie Cantemir în”Hronicul vechimii a Romano-Moldo-Vlahilor “( 1718) el dezbate problema unității și originii commune a poporului roman.Lucrarea
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
lăstuni ce-și construieră cuibul sub streașina balconului. Cuibul rămăsese aproape intact, chiar dacă o pereche de vrăbii gureșe puseseră stăpânirea peste el, imediat cum adevărații proprietarii își luaseră zborul spre zonele temperate ale Asiei sau Africa de nord pentru a ierna, urmând ca anul următor străbătând mii de kilometri în zbor, să revină la cuibul de sub ștreașina balconului meu. Cine putea ști dacă era aceeași pereche sau unii dintre pui. În ciuda faptului că roiau pisicile în jurul blocului, perechea mea de lăstuni
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
Reproducerea lor are loc primăvara, prelungindu-se uneori până spre sfârșitul verii. Se hrănește în primul rând cu nevertebrate acvatice de fund (tendipedide, efemeroptere, tricoptere, gamaride, oligochete), mai rar cu vegetale. Fiind o specie sedentară se reproduce, se hrănește și iernează în același loc. Mreana vânătă se întâlnește și în zona scobarului (Chondrostoma nasus), unde oscilațiile termice sezoniere sunt mai mari față de zona mrenei vânăte și a lipanului (dispusă în amonte față de zona scobarului), iar conținutul de oxigen este
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Trăiește în lacuri, bălți, băltoace permanente sau temporare din regiunea de șes și podiș, adesea iese pe uscat, pe malul apelor. Apare în apă în luna martie, retrăgându-se pe uscat pentru iernare la sfârșitul lui septembrie, începutul lunii octombrie. Iernează în gropi, galerii de rozătoare, pe sub pietre etc - Cogălniceanu et al., 2000 -. 8 Fotografii Anexa 2, Foto 2.A.1. Bombina bombina 9 Bibliografie Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B. 2000. Amfibienii din România. Determinator. [Amphibians of Romania]. Editura Ars Docendi
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit în comuna Pecineaga, Constantin și-a înstrăinat o parte dintre mioare și cu banii câștigați și-a ridicat o casă pe cei patru mii cinci sute de metri pătrați ce i s-au acordat de către administrația locală, în afara
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
la discuția celor doi bărbați. Era cu gândul plecată mai mult la Gheorghiță, consăteanul său, pornit cu turma la pășunat dincolo de vârful Chițigaia și care-i promisese că în toamnă, când va reveni cu oile de la păscut pentru perioada de iernat, o va cere de nevastă lui tătâne-său. - Elisavetâ! Auzi, măi fata tachii, ci zâci Gligor? - Ci zâci tatâ? tresări ea parcă trezită din visare, ce zâci, câ nu eram achentâ la vorba voastrâ ghi bărbați, vru să pară ea
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
Acasa > Impact > Istorisire > ÎȘI SPUN ADIO FRUNZELE PE RAMURI Autor: Georgeta Giurea Publicat în: Ediția nr. 1741 din 07 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Își spun adio frunzele pe ramuri Si peste sate se astern , covor . Coboară turme la iernat , in vale . Cu toamna-n suflet , azi , si eu cobor ... Se tânguiesc izvoarele la munte , Iar cerul peste brazi apasă greu . Se văd pustii potecile cărunte , Si printre nori se vede Dumnezeu . Căsuța cu zorele azi e trista Si melancolic
ÎȘI SPUN ADIO FRUNZELE PE RAMURI de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343226_a_344555]
-
de studii și cercetări bazate pe metoda inelării sunt esențiale pentru studierea populațiilor de păsări aflate în pasaj, în condițiile în care vânătoarea la aceste specii se face preponderent asupra populațiilor de păsări aflate în pasaj (și asupra populațiilor care iernează) și nu asupra populațiilor cuibăritoare. A menționat reclamanta că MMAP nu a fundamentat stabilirea cotelor de recoltă la cele 25 de specii prevăzute în anexele nr. 1-3 ale Ordinului nr. 1.460/2021 pe datele/informațiile obținute în urma realizării de studii și
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
două raportări ale României către UE, potrivit art. 12 din Directiva „Păsări“ (pentru perioadele 2008-2013 și 2013-2018), invocate de MMAP în formula introductivă a Ordinului nr. 1.460/2021; datele din atlas și din raportarea UE (care se referă la populațiile cuibăritoare/care iernează) ar putea substitui datele/informațiile despre populațiile speciilor migratoare, obținute prin metoda inelării - ceea ce nu este cazul, pentru că metoda inelării este impusă de lege, fiind totodată singura metodă care oferă informații semnificative despre populațiile implicate în migrația propriu-zisă, despre
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
porumbel de scorbură, turturică, prepeliță, ciocârlie de câmp, graur, sturz de vâsc, sturz cântător, cocoșar, sitar de pădure), pentru că aceste informații nu se referă la populațiile asupra cărora se exercită acțiunea de vânătoare - populațiile în pasaj sau populațiile care iernează în România. Astfel, pentru 13 specii migratoare: porumbel gulerat, porumbel de scorbură, turturică, prepeliță, ciocârlie de câmp, graur, sturz de vâsc, sturz cântător, cocoșar, lișiță, sitar de pădure, nici raportarea către UE în baza art. 12 aferentă anului 2018 și
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
de pădure, nici raportarea către UE în baza art. 12 aferentă anului 2018 și nici Atlasul păsărilor, întocmit în baza raportării aferente anului 2013, nu conțin informații despre populațiile care tranzitează România în pasaj și nici informații despre populații care iernează în România, ci doar informații despre populațiile care cuibăresc în România ale speciilor respective [informații irelevante pentru vânătoare, care, potrivit prevederilor art. 33 alin. (2)-(4), coroborate cu prevederile anexei nr. 1 din Legea nr. 407/2006, sunt interzise în perioada
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]