227 matches
-
perioada de vegetație iar în zonele mai calde, rezistă și peste iarnă, asigurând infecțiile din primăvară. Pe frunzele căzute apar în primăvară peritecii cu gât lung, ce conțin asce și ascospori bicelulari și hialini, de 17-25 x 2,5-3 µm. Iernarea parazitului poate avea loc și sub formă de miceliu parazit în scoarța ramurilor. Din cercetările făcute la Iași (19571960) periteciile se formează în primăvară, după ce temperatura solului depășește 7-10oC, iar ascosporii se maturează la temperaturi cuprinse între 15-20oC. În toți
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ovale, de peste 300 µm în diametru și conțin în interior asce cu câte 8 ascospori ușor alungiți, unicelulari, hialini-gălbui, de 26-35 x 7-12 µm. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea agentului patogen are loc prin peritecii cu asce și ascospori, cu rol minor în asigurarea infecțiilor în primăvară și prin picnidii și picnospori în scoarța ramurilor sau prin miceliu de rezistență. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de 15-20oC
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
unicelulare și hialine, de 3 x 2 µm. Pe țesuturile distruse se formează peritecii cu asce și ascospori fuziformi, bruni, de 43-47 x 7 µm. Epidemiologie. Ciuperca poate trăi și saprofit în sol, pe resturile de rădăcini intrate în putrefacție. Iernarea are loc sub formă de scleroți și rizomorfe pe rădăcinile parazitate sau în sol. Temperaturile optime la care miceliul se poate dezvolta sunt cuprinse între 16-18oC. Boala este frecventă în viile plantate pe terenurile argiloase, umede, întâlninduse la piciorul pantelor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de conidii. Conidiile sunt mici, cilindrice, ovoide, unicelulare și hialine; ele măsoară 3-6 x 2-3 µm în diametru. Ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație prin aceste conidii ce germinează ușor în picături de apă, la temperaturi cuprinse între 20-25oC. Iernarea parazitului are loc prin intermediul scleroților ce se formează pe plăgile de pe lăstari sau bobițe. Forma perfectă, cu loculi în stromă deși prezentă, nu are importanță deosebită în producerea infecțiilor primare în primăvară. Forma cu loculi a fost găsită de I.
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
afecta populațiile de albine. -apare doar la insecte-, exclus la patogeni!!! Selectivitatea ecologică se evidențiază tot la produsele aplicate pentru combaterea insectelor, ținând cont de diferențele dintre ciclurile de dezvoltare a dăunătorilor și a insectelor utile sau de locul de iernare (în scoarța pomilor, ceea ce necesită tratamente de iarnă sau în lizierele pădurilor pentru ploșnițele cerealelor primăvara devreme. 4.4. Caracteristicile pricipalelor grupe de fungicide 4.4.1. Fungicide anorganice Sulful și compușii săi. Sulful se prezintă în diferite stări alotropice
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
și tot felul de conserve. Apoi mai târziu cu fruntea semeață dar tristă, își înfășoară trupul în cojoace de ceață, pregătindu-se pentru o nouă întâlnire cu anotimpul alb. La sfârșitul toamnei încep să se adune la locurile lor de iernare, șerpii și șopârlele iar majoritatea insectelor se ascund sub frunzele căzute și în scorbura copacilor. BINE AI VENIT, TOAMNĂ! A venit toamna și a îmbrăcat pomii cu haine galbene și ruginii. Iar razele de soare mai mângâie încă frunzele îngălbenite
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
bine la cartierele de iernat. Migrațiile sezoniere sunt verigi importante în desfășurarea vieții păsărilor și sunt legate și de alte manifestări biologice care au loc anual în viața păsărilor migartoare. Astfel, migrația de primăvară este o urmare a perioadei de iernare în cartierele sudice, iar cea de toamnă o urmare a perioadei de reproducere. Migrația de primăvară este urmată de o perioadă de acomodare în regiunea unde specia s-a stabilit, apoi una de căutare a locului de cuibărit. Urmează perioada
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
spori ce germinează în picăturile de apă care rămân pe organele frunzele pomului, iar filamentele de infecție străpung țesuturile. Temperatura optimă de germinare este 20-22șC, minima fiind 2-3șC, iar maxima 31șC. Prin intermediul sporilor, ciuperca se răspândește în perioada de vegetație. Iernarea ciupercii se face în frunzelor căzute, unde până în primăvară se formează loculi (fructificații de rezistență), ce conțin în interior spori. Eliminarea acestora are loc primăvara pe timp foarte umed (în prezența apei de ploaie), la temperaturi ce sunt cuprinse între
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
umedă și produc înnegrirea scoarței pomului. Cu ajutorul sporilor ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație, iar în scoartă poate forma și fructificații de rezistență. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea ciupercii are loc prin fructificațiile din scoarța uscată și prin miceliul din ramurile parțial uscate. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de 1520șC, favorizează eliminarea sporilor și infecțiile ce au loc pe frunze și ramuri. Pătrunderea filamentelor de infecție
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
optimum fiind în jur de 15șC. Filamentele ciupercii Monilinia pătrund prin diferite răni provocate de insecte (Cydia pomonella, viespi etc.) sau de grindină. De asemenea, în timpul recoltatului și al transportului fructelor, rănile provocate de lovituri favorizează infecțiile cu această ciupercă. Iernarea ciupercii are loc atât sub formă de miceliu de infecție în scoarța ramurilor, cât și sub formă de scleroți în interiorul fructelor mumifiate. Sporii apăruți pe fructificațiile în formă de pâlnie produc de obicei infecții pe fructele tinere, de dimensiunea unei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de ramuri cu frunze și flori. Miceliul din interiorul florilor formează scleroți din care în anii următori vor apare fructificații ca niște pâlnii, cu spori. Fructele tinere încetează să mai crească, se brunifică, se zbârcesc și cad (fig. 155). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc sub formă de miceliu de infecție în scoarța ramurilor infectate și în special prin scleroții care se formează în interiorul fructelor atacate. Din germinarea scleroților, după doi ani, apar fructificații (apotecii) cu spori, aceștia infectând frunzele de gutui
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
noi în țară acestea au fost semnalate foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau în curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului se brunifică, crapă și încep să putrezească. Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu în muguri sau sub formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), din care apar sporii ce produc infecții în primăvară. Temperaturile peste 10șC cu optimum 20șC, umiditatea relativă a aerului ridicată și îngrășămintele cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
asigură infecția primară pe frunze. În primăvară sporii din fructificațiile de rezistență, alături de sporii de pe micelii, asigură primele infecții pe frunze. În țara noastră N. Minoiu (1971) a pus în evidență rolul ce-l are fructificația de rezistență (apotecia) în iernarea ciupercii cât și în efectuarea infecțiilor . Perioada dintre două infecții, durează 7-15 zile în funcție de temperatură. La noi în țară, cele mai puternice atacuri se înregistrează în primăverile și verile ploioase ce urmează după ierni cu temperaturi moderate. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
177). Transmitere-răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercii în toată perioada de vegetație, iar în zonele mai calde, rezistă și peste iarnă,asigurând infecțiile din primăvară. Pe frunzele căzute apar în primăvară fructificațiile de rezistență (peritecii) cu gât lung, ce conțin spori. Iernarea ciupercii poate avea loc și sub formă de miceliu parazit în scoarța ramurilor.Din cercetările făcute la Iași (1957-1960) periteciile se formează în primăvară, după ce temperatura solului depășește 7-10șC, iar sporii se maturează la temperaturi cuprinse între 15-20șC. În toți
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în centru, pe ambele părți ale frunzei, în special pe partea superioară, apar formațiuni punctiforme de culoare brunie, formate grupurile de micelii cu spori. Un atac puternic determină îngălbenirea, brunificarea și apoi căderea în masă a frunzelor (fig. 179). Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc pe frunzele căzute, în primăvară formându-se peritecii (fructificații de rezistență) cu spori. Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța ramurilor. Prevenire și combatere. Îngroparea frunzelor în toamnă, prin arături, duce la micșorarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este cuprins de un putregai uscat sau umed (în funcție de umiditatea atmosferică). În timpul verii (iulie-august), pâslele miceliene albicioase și capătă o colorație, o nuanță, cenușie brunie, datorită formării unui număr mare de fructificații de rezistență (cleistotecii) cu spori (fig. 180). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc prin miceliul de rezistență localizat în lăstari și muguri sau prin cleistotecii. Boala este mult favorizată de excesul de umiditate și de prezența sporilor duși de către vânt. Prevenire și combatere. În plantații se recomandă tăierea lăstarilor atacați
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rezistența lor la ger scade mult. Transmitere-răspândire. Sporii formați pe țesuturile parazitate răspândesc boala, producându se infecții în special pe timp umed. Temperatura optimă de germinare a sporilor variază între 15-25șC, iar perioada între două infecții este de 1-2 săptămâni. Iernarea parazitului are loc fie sub formă de spori, ce sunt rezistenți la temperaturi scăzute, fie ca miceliu de infecție în scoarță sau miceliu uscat în frunzele căzute, din care în primăvară se vor forma fructificații de rezistență cu spori, ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ce ating 10-15 milimetri în diametru. În centrul petelor se observă punctișoare mici brune negricioase, fructificațiile cu spori ale ciupercii. Uneori, țesuturile parazitate se brunifică, devin sfărămicioase și cad, iar frunzele apar ciuruite, apoi cad înainte de vreme (fig. 184). Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu de rezistență, care va genera fructificații de rezistență, ce-și vor elimina sporii lor în primăvară. În timpul vegetației, răspândirea ciupercii se va face prin sporii ce apar pe frunze. Prevenire și combatere. Se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
putregai brun" . Formarea miceliului și a sporilor are loc într-un timp relativ scurt (6-10 ore), dacă umiditatea atmosferică este ridicată (95-100 %) și temperatura este cuprinsă între 18-24șC. Către toamnă, în frunzele mozaicate, ciuperca formează organele de rezistență și de iernare. Aceștia sunt sferici, bruni, prevăzuți cu un perete gros. Numărul lor variază în funcție de sensibilitatea soiurilor de viță de vie față de mană cât și de condițiile climatice ale anului respectiv, ajungând la 200-1250 pe mm2 (Tr. Săvulescu, 1941). Transmitere-răspândire. În primăvară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
uneori prezența fructificațiilor de rezistență (cleistotecii), care apar ca niște puncte mici, de culoare neagră. Atacurile târzii de pe bobițele ajunse la maturitate le depreciază calitativ strugurii, la suprafața acestora formându-se numeroase pete brune (fig. 190). Transmitere-răspândire. Principalele forme de iernare a parazitului sunt miceliu de rezistență, mai ales din mugurii lăstarilor infectați și în al doilea rând cleistoteciile (fructificațiile de rezistență) din care în primăvară ies spori. Cercetările efectuate în Europa demonstrează rolul redus ce-l au acești spori în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
relativă, precum și semnificația diferențelor limită (stabilită în urmă efectuării analizei varianței). 3.3.2. Caracterele morfologice - Se notează toate caracteristicile morfologice indicate în metodica experimentală, după U.P.O.V. 3.3.3. Însușirile fiziologice - Se notează rezistență la ger (iernare), capacitatea de refacere în primăvară, rezistentă la temperaturi scăzute, cădere, frîngere, secetă, arșiță, boli și dăunători, rezistentă la frângerea și scuturarea spicului, pretabilitatea la mecanizare, perioada de vegetație de la răsărit la înflorire și maturitatea tehnică etc. 3.4. Pe baza
ORDIN Nr. 53 din 21 noiembrie 1994 pentru aprobarea Regulamentului privind încercarea, omologarea şi înregistrarea soiurilor (hibrizilor) de plante agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110239_a_111568]
-
3 subparagraful b) din prezentul acord; și ... b) va fi amendat, după necesități, de Reuniunea părților, în conformitate cu art. VI paragraful 9 subparagraful d) din prezentul acord, potrivit concluziilor rezultate din aceste revizuiri. Cheia prescurtărilor și a simbolurilor . repr. - reproducere . iern. - iernare . N - nordic . E - estic . S - sudic . V - vestic . NE - nord-estic . NV - nord-vestic . SE - sud-estic . SV - sud-vestic. Precizări 1. Datele despre populații utilizate pentru elaborarea tabelului nr. 1 corespund în mare măsură numărului de indivizi ai populației cu potențial de reproducere
ACORD din 16 iunie 1995 privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128567_a_129896]
-
de protecție a resurselor acvatice vii. ... (2) Perioadele și zonele de prohibiție se stabilesc cu respectarea prevederilor cuprinse în anexele nr. 1 și 2. ... (3) În zonele de protecție pot fi incluse zone de reproducere, de hrănire și/sau de iernare a unor specii de pești și alte viețuitoare acvatice cu valoare economică și/sau ecologică deosebite ori aflate în pericol. ... (4) În zonele de protecție sunt interzise total sau parțial activitatea de pescuit, lucrările hidrotehnice sau activitățile economice care pun
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134041_a_135370]
-
împreună cu asociațiile județene de pescuit sportiv. ... 2. Pescuitul în scop recreativ/sportiv în bazinele piscicole naturale se practică de pe mal și/sau din barcă. În timpul iernii, pescuitul recreativ/sportiv se poate practică de pe gheață, cu excepția zonelor de protecție specială a iernării peștelui. 3. La pescuitul recreativ se folosesc momeli naturale și artificiale, iar pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale. 4. În timpul unei zile de pescuit recreativ, în apele din zona colinara și de șes, în
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134041_a_135370]
-
3. Părțile contractante se angajează să acorde o atenție deosebită protecției zonelor care au importantă pentru speciile migratoare enumerate în anexele nr. ÎI și III și care sunt situate într-un mod adecvat în raport cu căile de migrație că: zone de iernare, de aglomerare, de hrănire, de reproducere sau de năpârlire. 4. Părțile contractante se angajează să-și coordoneze eforturile în funcție de necesități pentru protejarea habitatelor naturale avute în vedere de prezentul articol în cazul în care acestea sunt situate în regiuni care
CONVENŢIE din 19 septembrie 1979 privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137256_a_138585]