124 matches
-
bunătate, Mai poate izbăvi și înțălege. Ci nu-s hicleana; cugetu-mi curat e: Să viețui voi?, să mor într-astă lege! Că sînt a Lui, Tu, Fiului Tău, spune: Îndure-se de multele-mi greșele. Dă-mi, Tu, ca Ighiptencii, iertăciune, Mă curată cum El de pătimi rele Pre Teofil s-au milostit să-l spele, Cel juruit cu-al iadurilor hau. Păzește-mă, Fecioara, de Cel Rău Căci rod preasfînt au vrednicit să lege Și fără stricăciune trupul Tău... Să
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
lettrez; Assez auras, se prens en grez. Mais, se chanvre broyes ou tilles, Ne tens ton labour qu’aș ouvrez Tout aux tavernes et aux filles? BALADA A ÎNVĂȚĂTURII ÎNȚELEPTE CELOR CARE DUC O VIAȚĂ TICĂLOASA (1958) Căci, vînzător de iertăciuni, Măsluitor sau calpuzan, Or să te puie pe tăciuni Fiert în oloiul din cazan, Ca un nelegiuit hiclean. Fii fur, dar unde-i ce-ți aduce Al furtișagurilor plean? La tîrfe și la crîșmi se duce! Zi din cimpoi și
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
care le-au învățat. Tinerii înșiși sunt cei care cântă cântecele obligatorii la ceremonialul nunții, - pe când la Sucevița nu se întâmplă deloc așa. Acolo există oficianți specializați. Pentru nunți, este rânduitorul, care se face interpretul actorilor sociali. Nu mireasa cântă iertăciunea... (urmare în numărul viitor)
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
un pietroi greu, cât și un sac cu nisip, legat de gâtul unui om, pot să-l înece în egală măsură ; tot așa, la fel duc în prăpastia iadului și păcatul de moarte și acumularea unei mulțimi de păcate cu iertăciune<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, „Cuvânt despre moarte”, trad. de Alexandru Monciu-Sudinschi, Edit. Ileana, 1997, p. 104. footnote>. Este periculoasă și pierzătoare de suflet această mulțime a păcatelor mici, pentru că cel robit lor nu se pocăiește intens pentru ele. Deci, cel
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
îndreptățită din punct de vedere gramatical și semantic și confirmată de tradiția literară: secvența îmi cer scuze e atestată în Dicționarul limbii române (DLR), chiar la scriitorii mai vechi. Și construcția similară, în care obiectul cererii este iertarea (mai vechi: iertăciunea), e bine reprezentată, apărând de exemplu la Bălcescu (" Își ceru iertăciune") sau la Negruzzi (" Am venit să-mi cer iertăciune"). În explicarea construcțiilor în cauză sînt invocate atît evoluții interne, cît și posibile calcuri din franceză. Interesant e că, așa cum
Îmi cer scuze... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8013_a_9338]
-
tradiția literară: secvența îmi cer scuze e atestată în Dicționarul limbii române (DLR), chiar la scriitorii mai vechi. Și construcția similară, în care obiectul cererii este iertarea (mai vechi: iertăciunea), e bine reprezentată, apărând de exemplu la Bălcescu (" Își ceru iertăciune") sau la Negruzzi (" Am venit să-mi cer iertăciune"). În explicarea construcțiilor în cauză sînt invocate atît evoluții interne, cît și posibile calcuri din franceză. Interesant e că, așa cum arăta Mioara Avram în articolul citat, ambiguitatea expresiei nu este creată
Îmi cer scuze... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8013_a_9338]
-
Dicționarul limbii române (DLR), chiar la scriitorii mai vechi. Și construcția similară, în care obiectul cererii este iertarea (mai vechi: iertăciunea), e bine reprezentată, apărând de exemplu la Bălcescu (" Își ceru iertăciune") sau la Negruzzi (" Am venit să-mi cer iertăciune"). În explicarea construcțiilor în cauză sînt invocate atît evoluții interne, cît și posibile calcuri din franceză. Interesant e că, așa cum arăta Mioara Avram în articolul citat, ambiguitatea expresiei nu este creată doar de valorile pronumelui în dativ, care poate indica
Îmi cer scuze... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8013_a_9338]
-
se trag la sorți, miercurea mă privește din stele, joia, nepomenita, necurata, furnicile o vor slavi! Gadinele tac. Vinerea, scumpă de sine, în mosc se afunda, sâmbătă albă, a ursului, merge la biserică ploii, duminică, de lăsatul secului, îmi dă iertăciune! Și simt cum în lucruri tăcerea mă-nvinge! Fugar nebun dintr-o grădină zoologică nein ventată, vâslaș divin și iatagan milos! Mai ambițios decât șobolanul, măi autoritar decât bivolul de abanos, îndrăzneț tigru pe patul lui Procust, iepure calm, rătăcit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
se trag la sorți, miercurea mă privește din stele, joia, nepomenita, necurata, furnicile o vor slavi! Gadinele tac. Vinerea, scumpă de sine, în mosc se afunda, sâmbătă albă, a ursului, merge la biserică ploii, duminică, de lăsatul secului, îmi dă iertăciune! Și simt cum în lucruri tăcerea mă-nvinge! Fugar nebun dintr-o grădină zoologică nein ventată, vâslaș divin și iatagan milos! Mai ambițios decât șobolanul, măi autoritar decât bivolul de abanos, îndrăzneț tigru pe patul lui Procust, iepure calm, rătăcit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se trag la sorți, miercurea mă privește din stele, joia, nepomenita, necurata, furnicile o vor slavi! Gadinele tac. Vinerea, scumpă de sine, în mosc se afunda, sâmbătă albă, a ursului, merge la biserică ploii, duminică, de lăsatul secului, îmi dă iertăciune! Și simt cum în lucruri tăcerea mă-nvinge! Fugar nebun dintr-o grădină zoologică nein ventată, vâslaș divin și iatagan milos! Mai ambițios decât șobolanul, măi autoritar decât bivolul de abanos, îndrăzneț tigru pe patul lui Procust, iepure calm, rătăcit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
îi acopera fusta plisată de un negru șters. Trecu pe lângă fiică- sa, deschise ușa și aruncă afară apa dintr-o cană. - Mamă, am venit să vorbim. Am venit să mă ierți! - De ce, fata mamei? Te-ai măritat și ești la iertăciune? Da’ nu văd vornicei să mă cheme la nuntă, sau or veni și ei mai pe noapte? - Nu, mamă, nu m-am măritat. Am venit să mă ierți. Să-ți cer iertare. - De ce? Că te-am născut, că te-am
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
a vinului. A doua zi v-ați trezit cu doftorul la căpătâi și cu d-l reprezentant al Austriei în salonul Ministerului Afacerilor Străine. Mergi dară d-le Dimitrie Sturza, mergi după obicei, îngenunche-te într-un comunicat umil, cere iertăciune, arde la București ceea ce ai adorat la Iași! Astfel nu făcea Domnul Ștefan când sărea din Suceava și da piept la patru hotare. Dânsul nu vorbea multe, mai cu seamă după masă, dar nici hanul tătarilor, nici califul musulmanilor, nici
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Nou, Crăciun etc. Obiceiurile nupțiale au trei secvențe: - Prima secvență este dominată de sentimentul despărțirii, mireasa își ia rămas bun de la tot ce înseamna cadrul obișnuit al existenței ei de până atunci. Această secvență cuprinde alte câteva etape: luatul zestrei, iertăciunea și drumul spre casa mirelui; - A doua secvență este dominată de sentimentul trecerii, de constiința schimbării modului de comportament. Fata își părăsește podoabele (inelul, cerceii), păstrânduși doar mărgelele. Deshobotatul miresei constituie o durere pentru mireasă, voalul (hobotul) este înlocuit cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
saci și pentru „țolul mare” folosit la treieratul grâului;20 m de țol de cânepă învrâstrat; - 20 m de țol „cadrel”; - 20 m de țol „pichire”; - Un macat mare din lână și un macat mic (pe care îl așezau la iertăciune și unul la cununie la biserică). Încărcată în care, zestrea se îndrepta spre casa viitorilor socri, însoțită de strigăturile și chiuiturile femeilor: „Nici n-am tors, nici nam țesut, Dar carul mi l-am umplut De țoale și de lăicere
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai ieși sara pe drum Ai nevastă tu de-amu O să-ți dea copchii în dar Și te faci om gospodar.” Mirele sărută mireasa, apoi mâna nașilor. Se joacă hora de mână în jurul mesei. În acest timp, starostele pregătește momentul iertăciunii. Aduce o bancă lungă, o învelește cu un macat de lână unde vor sta: socrii mari, socrii mici și nașii. În fața lor, el așează un covor și pe acesta pune o pernă pe care vor sta mirii în genunchi, cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vor sta: socrii mari, socrii mici și nașii. În fața lor, el așează un covor și pe acesta pune o pernă pe care vor sta mirii în genunchi, cu capul în jos. Starostele (vornicul) pune mâinile pe capul mirilor și spune iertăciunea: „Cinstiți socri, nuni și nună, Toți câți sunteți împreună, Vă poftesc, luați aminte La vreo câteva cuvinte. Știți, omul cât trăiește Multe-n lume el greșește. Cu fapta și cu cuvântul Tot îl suferă pământul. Nu se despică, nu se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
c-acuș iar joc și sar... ca Pepelea când a-mbătrînit. [EMMA] (rîzînd) Ia joacă, zău... Or... nu mai juca... (tristă) îmi place să fiu tristă. [NIȚĂ] (apart) Las' că-i fac eu acuș o bucurie. (tare) Duduie... adecă să fie cu iertăciune... da' eu dacă-s cu chef... apoi nu-s eu de vină... Dac-ai ști mata cine mi-a dat bacșiș?... [EMMA] (negîndind la ceea ce zice) Alecu?... [NIȚĂ] Nu. [EMMA] Nu el? Cine dar? Cine te mai cunoaște pe-aici
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Probabil, decembrie 1993 Dragii mei Nicki și Cella, Întâi și Întâi și mai presus de orice vă urez, Îmbrățișându-vă pe amândoi cu frățească dragoste, „Sărbători fericite!” și un An Nou 1994 cu multe bucurii și Împliniri! Îmi cer adâncă iertăciune pentru Întârzierea cu care vă trimit acest semn; am așteptat Însă - Îndelung - să se limpezească Întru câtva situația mea, pentru a vă putea da știri cât de cât deslușite. Din păcate, lucrurile au rămas, până În clipa de față, la fel de confuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Îmbrățișez pe amândoi cu frățească dragoste și vă urez multă sănătate, Încredere, fericire, zile luminoase și mari succese În 1995! LA MULȚI ANI! L. Petrescu * ș6ț Cluj, 13 iunie 1995 Dragii mei Nicki și Cella, Mai Întâi, primiți, vă rog, iertăciunile mele și cuvintele de pocăință pentru Îndelungata tăcere pe care am păstrat-o; am avut Însă cel mai congestionat program academic de când mă știu, iar ordaliile sunt Încă departe de a se fi Încheiat; sesiunea de examene a studenților este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
despre el, spune: „Văzându Ioan vodă tocmala și făgăduința mare și jurământul tare de la turci că-i vor face pe voie de toate,... cum au pohtit el, s-au gătitu să meargă la pașa, în tabăra turcească... ș-au luat iertăciune și însuși... la tabăra turcească au mersu. Acolo dacă l-au dobânditu, cu multă mânie l-au mustrat și l-au dat de viu, de l-au legat de coadele a doao cămile și l-au slobozit prin tabără de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
zis - spuse spătarul - dar cum? — Aveți în vedere barabulele? - întrebă Barzovie-Vodă. — Și pe acestea - răspunse Radu Stoenescu-Balcâzu. E o împrejurare de excepțiune, care nu suferă amenare. Inemicii țerăi sunt cu ochii pe noi. Dar să facem câțiva pași, căci, cu iertăciune zic, urechile muiarelor nu sunt făcute spre auzi asemenea lucruri. Barzovie-Vodă, spătarul Vulture și gazda se sculară și ieșiră în curte. La masă rămăsese tăcutul Broanteș și Cosette. Era liniște. De undeva se auzea gângurind o turturică. Cosette ridică privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
departe!“. Unde sunt, așadar, vremurile de altădată, când cimpoieșul, după ce fata de la țeară îi încuviința cererea, mergea în casa părinților și rostea o orație „dezvălind toate florile retoricei“! Când nunțile se făceau, potrivit obiceiurilor, cu vătășei care cereau de la părinți „iertăciune“ și binecuvântarea mirilor, iar după un întreg ritual, mirele își smulgea femeia din brațele rudelor „ca romanii pre sabince“, o trecea peste pragul ușii și „zbura cu dânsa în cămara amorului“. Dar toate aceste „alegorii“, „idilii practice“ au fost distruse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
cel mai nimerit să le dai tu slăvitului rege leah! Iertare pentru sluga credincioasă, slăvite! Iertare!.. pentru îndrăzneala mult prea mare... a servului serenisimului crai... Ajunge-ajunge, Moțoace! că te repeți în van... Oricum, primim de astă dată ruga ta de iertăciune... Și nu te mai smiorcăi ca o muiere! Fii oștean, omule! Fii bărbat! * * * Curierii, pe cai înspumați, au adus vești năucitoare în tabăra de la Târgu cel Frumos. Corpul de armată rămas în ariergardă la Cotnari, ca element de siguranță pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și eu zic, dar vezi, până și starețului i-a înmuiat inima neînțărcatul. Nu au trecut nici 5 ani și a fost tuns frate, rasofor, călugăr, mâine-poimâine îl vezi uns diacon, apoi preot. Ehei, cum o să-i săruți umerii de iertăciune înaintea Sfintelor, poate chiar mâna dreaptă cu supușenie și umilință, că prea ești aspru la mânie. Dar nici eu nu sunt mai domol, de două luni nu am atins Sfintele și asta numai pentru că mă îndoiesc de vrerea Domnului. Stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vorbe, ia-ți tălpășița, frățioare! Iaca-i bun! Da' parcă zicea ceva de-o iapă și de-un mut. Mutu' ca mutu', da' iapa tot trebuie s-o umflu, că altfel nu-i chip. Trec cu dânsa să-și ieie iertăciune de la boi și ziua bună de la car, și gata. Numai că n-ar strica să iau cu mine și securea asta de pe prispă. Cine știe? Prinde bine la o nevoie... Măcar să aibă de ce mă binecuvânta cumnata Anisia. (iese pe la colțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]