124 matches
-
ciocnește; cînta; cîntec; colac; a crede; da; a da; dar; a dărui; dăruia; dăruiește; a dedica; dedicat; demnitate; dimineață; divin; diviniza; Doamne ajută!; doctrină; la Domnul; Domnului; drum; la dumnezeu; expune; a face cruce; fală; falsitate; fericire; gest; greșeală; idolatriza; iertăciune; ipocrit; Isus; iubire; împărat; închina; îndemna; îndoaie; a îngenunchea; îngenuncheat; înjosi; înmîna; jertfă; jos; laude; lingușitor; lumînare; la mama; măicuței; mănăstire; mări; mătanie; mereu; milă; la mine; mișcare; mînă; mîndrie; monument; mulțumește; a mulțumi; mulțumiri; muri; nevoie; noroc; obedient; ofta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apele, / Văi adânci, Cu ape reci, / Satele / Cu fetele, / Și codri cu fiarele". 96 Descătușarea universului, ca pecete a umanului, reînnoadă firele creației, reprezentarea casei dezmărginind drumul înspre coparticiparea cunoaștere-non/cunoaștere. Ceremonialul reclădește din perspectiva imaginii primordiale: Un cuvânt de iertăciune / Să ascultați, / Și fiți cu luare aminte, / La vreo câteva cuvinte. / Care din carte sunt scrise / Și astăzi trebuie zise: Că acestor fii le-a venit vremea, / Să se despartă de mamă și de tată / Și să meargă la a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tot neamul la un loc: / Grădina cu florile, / Frații cu surorile; / Grădina cu flori bătute / Că-i frumos cu neamuri multe; / Și-i frumos și cu puține / Cine de cuvânt se ține!"133 sau "Foaie verde mărăcine, / Ia-ți, copchilă, iertăciune, / De la strat de lămâiță, / De la fete din uliță; / De la strat cu busuioc, / De la feciorii din joc. Ia-ți, mireasă, ziua bună, / De la soare, de la lună, / De la maica ta cea bună; / De la soare, de la nori, / De la cele mici surori. / Veniți, frați
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tărie, / Ci am venit cu lopeți de argint, / Să scoatem floricica din pământ, / S-o scoatem cu rădăcină / S-o răsădim la împăratul nostru în grădină / Și de rodit va rodi / Și foarte bine va fi."141 Orația specifică momentului "Iertăciunii" reface dimensiunea existențială, din perspectiva creației originare, umanul fiind reclădit ca totalitate cosmică: Și-a zis bunul Dumnezeu, / Că nu-i bine, ci e rău, / Că nu e bine să fie / Lumea stearpă și pustie, / Pământul făr-de stăpân. / De-aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Națională", București, 1995, v. Cap. Pețirea, pp.87-88. 95 Ibidem, p. 88. 96 Ibidem, p. 89. 97 Sadova. Satul cu oameni frumoși. Însemnări monografice, coordonator Gheorghe Rusu, Editura Biblioteca Miorița, Câmpulung-Bucovina,1999, v. Cap. Poezia populară, Grațian Jucan, pp.53-75, Iertăciunea, pp.65-69. 98 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultură Națională", București, 1995, p. 7. 99 Ibidem, p. 159. 100
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care a răsărit întîi primă vara. Ca o femeie însărcinată să facă lesne, de cîte ori mătură și ia gunoiul în poală, aruncîndu-l, să zică: „Cum arunc gunoiul acesta de iute, așa să și fac de iute.“ După ce se spun Iertăciunile în casa miresei - cînd e aproape să plece nunta -, ginerele leagă în sînul soacră-sii un franc ori o rublă, și mama miresei să-l lase repede în jos pe sub brîu, adică să-i dea drumul iute jos, pentru ca mireasa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar trupul aceluia dupre moarte să rămâie întreg și nedezlegat. Parte și lăcuire să aibă la un loc cu Ariia, să moștenească bubele lui Ghezeu și să-l lovească cutremurul și suspinul lui Cain. Și până nu va mărturisi adevărul iertăciune nu va lua. Aceasta scriem, Grigore al Ungro vlahiei.“ Cei direct vizați mărturisesc de teama unei excomunicări sau a unei pedepse spirituale în cealaltă lume. Dincolo de consecințele groaznicului blestem valabil mai ales după moarte, afurisenia atrage după sine consecințe imediate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îi blestemă cum nu se poate mai rău: „să moșteniți bubele lui Ghezei și să lovească cutremurul lui Can și să nu să aleagă de agoniseala caselor voastre ca praful și până nu veți mărturi si adevărul cum veți ști iertăciune nu veți lua“. La chemarea mitropolitului vin cinci vecini: jupân Chiriac, un chiașul Vișan, Mihai paharnicul, popa Platon și jupân Gheorghe. Ei nu și mai amintesc mare lucru: bătăii în uliță, Vasilache care s-a bătut cu nu se știe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
făclia. tot cerul s-a deschis și-n Luna nudă se pieptăna cu zori - Sfânta Maria. parcă-ncepeau măceluri mondiale. prin găurile negre - vârcolacii zvârleau cu laser către rațiune și se temeau și regii și argații. eram atunci la poarta iertăciunii. tu ai rămas afară, să m-aștepți și m-am întors mai tânăr cu-o vecie că nu-i primeau în cer și pe cei drepți. de-atunci eu sorb doar ceai de mătrăgună. convivii mei mă suspectează încă, cred
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
colăcarii mirelui primeau câte un colac iar vornici câte un litru de țuică și o batistă frumos cusută, dar al miresei. Acum un vornic lua la joc o drușcă și apoi mireasa. Se juca Învârtita și Țărănește. Mireasa cerea apoi iertăciune de la părinți (moment emoționant) după care alaiul pleca la biserică. Pe mire Îl luau În primul car nănașele, iar pe mireasă nașii În al doilea car. În carele din urmă se grupau vornicii și druștele. Se puteau auzi acum chiuituri
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
îmbujorând cuprinsul. Să-ncercăm, poate vom auzi o șoaptă: „rn cântec minunat crește prin mine-n lume...” (Misterium tremendum) gertfa poetului este și jertfa noastră. Să nu uităm: „Nu poți birui vremea nefiind biruit...” (Lumina necreată) Mult calm și multă iertăciune pentru toate relele ce ți-au umbrit ființa, iubite poet! „Pustia - pergament ceresc” - mâncatu-le-a pe toate. Pe toate. Poetul s-a simțit adeseori singur, obsedat de „alpinele redute” (Autoportret) șoptindu-și, sfâșitor de trist: „Nu-i nimene în
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
îi acopera fusta plisată de un negru șters. Trecu pe lângă fiică- sa, deschise ușa și aruncă afară apa dintr-o cană. - Mamă, am venit să vorbim. Am venit să mă ierți! - De ce, fata mamei? Te-ai măritat și ești la iertăciune? Da’ nu văd vornicei să mă cheme la nuntă, sau or veni și ei mai pe noapte? - Nu, mamă, nu m-am măritat. Am venit să mă ierți. Să-ți cer iertare. - De ce? Că te-am născut, că te-am
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Nu-i nimic, scăpăm noi și de ea. Fac unii din bătrânețe o troiță. Alții o mlaștină. Fascinația clipei spulberă refuzul duratei. Unii se apucă să comită literatură târziu, aproape de ora închiderii. Bătrânețea își pune speranțele în uităciuni și în iertăciuni. Tinerețea vine cu explozia proiectelor, maturitatea cu selecția lor. Iar bătrânețea le demonstrează inutilitatea. Timpul poate fi înnobilat, nu dilatat. Tinerețea este probabil singura febră care, o dată cu trecerea timpului, se vindecă de la sine. Doi dușmani ai omului și-au dat
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
făptură prea smerită și cumpătat foarte, peste degetul de vin pe care îl avea în pahar și-a turnat apă. Văzând el bunicul Gavril că până și în Cotnar apă toarnă, s-a îndemnat a șugui: Să-mi fie cu iertăciune, înalt-prea-sfințite, dar am temei a crede că astăzi, Doamne iartă-mă, ai uitat ce scrie în sfintele scripturi! Și ce anume? Vai și amar de-aceia ce amestecă vinul cu apă! N-ai întors foaia Muzicescule, că mai zice. Ce
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
zi de Anul Nou II. DANSURI POPULARE Fete Băieți Mixte III. ȘEZĂTORI Clacă pentru confecționarea costumelor pentru căiuți, capre, urs, mascați Literare IV. FANFARA “STEJĂRELUL” Formată din 12 membri V. COR Femeiesc Bărbătesc Mixt VI. OBICEIURI DE NUNTA Gătitul miresei Iertăciunea îndrumat cu competență și profesionalism de coregraful Mihai Fediuc și instructorul Cristian Dumitraș, Ansamblul Cordăreanca a reușit să impresioneze de fiecare dată, la fiecare apariție pe scenă, fie în spectacole, festivaluri sau concursuri județene. Debutul pe scenă a fost în
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Când deschise ochii, moarta avea pleoapele coborâte, cu genele lungi întoarse, strivind ultimele lacrimi pentru totdeauna. Pe buze încă-i mai pluteau ultimele cuvinte... „Îți mulțumesc... să ai grijă...!“ Pe față, i se putea citi neîmpăcarea... dar și speranța de iertăciune în fața lui Dumnezeu. Candela sfârâi de câteva ori și se micșoră, până se stinse. Bătrânul Toma, neclintit, nu-și dezlipea ochii de pe chipul moartei: „Ce frumoasă-i... își zise el. Tot ce face Dumnezeu mai frumos, mai bun pe lumea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în fața unei sticle de vodcă... «Nu doresc să mă ascund în spatele demonetizatei scuze a emoției. Exprim trăiri de o viață, poate o „profesiune de credință“. Și nu vreau să pierd, într’o improvizație, nici o iotă. Citesc și recunosc că datorez: - Iertăciune Vieții pe care, în multiplele ei manifestări, am „muncit-o“ pentru a mărturisi ceea ce ați auzit, dar și altele... - Mulțumiri și mîngâiere prietenilor felini, aceia care au sancționat și inspirat. - Considerație distinsului auditoriu, îngăduinței și răbdării sale față de lipsa mea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
exemplu este cel din Letopisețul Cantacuzinesc, al scenei înmormântării doamnei Elena, mama lui Șerban-vodă, el însuși interesat de himera puterii bizantine și de figurile sale tutelare: Preslăvitu-s-au și doamna Elena cătră Dumnezeu. Atunce ... cu tot neamul lor, luându-și fieștecarele iertăciune de la maica lor, rădicatu-s-au sfintele moaște și o au petrecut pân-în marginea orașului împreună cu părintele vlădica Theodosie și cu mulțime de părinți ... și toată boierimea și cu toate gloatele curții, cu cântări dumnezeiești și cu mare cinste. (211) Dar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Așadar, vă aștept cât mai curând. Cele cuvenite familiei, iar Dvs. vă rog să primiți cele mai bune sentimente. Ștefan Gorovei 3 București, 4 aprilie 1975 Dragă Domnule Dimitriu, Cu riscul de a te deranja - lucru pentru care cer cuvenitele iertăciuni încă dinainte! - vin cu o rugăminte la mata. Muzeul de Istorie din Suceava a editat vreo 3-4 volume dintr-un fel de anuar, intitulat „Studii și materiale de istorie”. Am încercat să mi le procur, în diferite chipuri, dar fără
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
noi din casă, după mai vechile obiceiuri ale locului. Când a venit în Frasin era domnișoară. Aici l-a cunoscut pe domnul Țucă Drelciuc cu care s-a căsătorit. Obiceiul locului era ca mireasa să plece de la casa părintească, cu iertăciune în fața părinților - și ea nu mai avea părinți - așa că a plecat din casa noastră, părinții mei au dat-o în mâna mirelui. La poartă li s-a rupt colacul deasupra capetelor; a fost frumos, ce mai! Au dus o viață
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
departe!“. Unde sunt, așadar, vremurile de altădată, când cimpoieșul, după ce fata de la țeară îi încuviința cererea, mergea în casa părinților și rostea o orație „dezvălind toate florile retoricei“! Când nunțile se făceau, potrivit obiceiurilor, cu vătășei care cereau de la părinți „iertăciune“ și binecuvântarea mirilor, iar după un întreg ritual, mirele își smulgea femeia din brațele rudelor „ca romanii pre sabince“, o trecea peste pragul ușii și „zbura cu dânsa în cămara amorului“. Dar toate aceste „alegorii“, „idilii practice“ au fost distruse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
plăcere, ambele având loc atât de brusc încât râsul este instantaneu. Prefăcându-se a încerca o explicație științifică pentru puținătatea minții Struțocămilei, un glas din “gloate” ironizează mușcător, demonstrând prin poziția geografică și prin condițiile atmosferice nefavorabile de ce “prostimei ei iertăciune a să da să cade”: Mimând pluriperspectivismul - pentru a lăsa cititorului impresia obiectivității propriului mod de a reflecta realitatea și de a judeca Struțocămila - Cantemir deformează personajul din toate unghiurile posibile, până când nu mai rămâne nimic de demonstrat, prostia fiind
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
ai fost holtei în sat, Multe garduri ai sfărmat! Aveai cal de călărie , Căruță de plimbărie, Dar de când te-ai însurat, Calul, lupul l-a mâncat, Și căruța s-a stricat, Și-ai rămas cu mândra-n pat. Se ia Iertăciunea de la părinți: asistența se împarte în două: bărbații în dreaptă, femeile în stânga. Vornicul de casă spune: - Ascultați, cinstiți nuntași, cinstiți nuni mari, puține cuvinte de rugăciune: se roagă fiii dumneavoastră cu genunchile plecate, cu fețe rușine, se roagă la dumneavoastră
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
în două: bărbații în dreaptă, femeile în stânga. Vornicul de casă spune: - Ascultați, cinstiți nuntași, cinstiți nuni mari, puține cuvinte de rugăciune: se roagă fiii dumneavoastră cu genunchile plecate, cu fețe rușine, se roagă la dumneavoastră cu plecăciune, să le dați iertăciune, că Dumenezeu, luni a făcut cerul, pământul și Raiul, marți l-a împodobit cu tot ceea ce este pe dânsul, miercuri a zidit pe strămoșul nostru Adam cu oase din piatră, cu sânge din mare după chipul și asemănarea Sfintei Sale
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
oasele tale și vă veți înmulți ca frunza-n codru și ca floarea câmpului până a venit timpul la aiști doi tineri care stau în fața dumneavoastră cu genunchile plecate, cu fețe rușinate și se roagă la dumneavoastră să le dați iertăciune așa cum Dumenezeu a binecuvântat pe cei doisprezece patriarhi de le-a înfrunzit cununiile de pe capetele lor, precum a binecuvântat Dumenezeu pe Adam de-o înfrunzit toiagul uscat de 99 de ani, iar dumneavoastră cinstiți părinți să-i iertați și să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]