3,426 matches
-
cifră - 2, 12, 22 - fără a se face diferența de gen gramatical. Redactorii de radio și televiziune care își propun să utilizeze româna cultă se află însă adesea în mare încurcătură: dacă rostesc ,doi septembrie", riscă să fie acuzați de ignoranță și ,stricare a limbii" de către unii; dacă aleg forma ,două septembrie", aceasta va suna ciudat - în cel mai bun caz prețios și arhaizant - celei mai mari părți din public. Noua ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 2005) decide
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
lui Idiotiseanul pe Simplițian, cel care bănuiește valoarea și se străduiește s-o înțeleagă ca noutate poetică, atât cât poate. Dar vrea. Ambiția lui e absolut înduioșătoare. încât el îi replică obtuzului agresiv sfătuindu-l să nu-și descopere imprudent ignoranța: , Dar lasă frate, nu critici cele ce nu înțelegi, ca să nu te faci de râs; că așa, judecând ca tine, trebuie să defăimăm pe toți poeticii și să cântăm purure frunză verde". Gâlceava nu e între antici și moderni, încă
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
scară de valori" și cei care țin să impună poezia cultă ,vrând a forma ș-a introduce un gust nou de poezie". încă de atunci, pentru scriitorul transilvănean autoxilat în Lembergul cosmopolit, folclorul nu reprezenta marea artă. De aceea sancționează ignoranța prin însuși bunul simț popular, din interiorul mentalului colectiv, de acolo de unde venea Simplițian. Tot ce este reacția personajelor din infratext, pune în evidență nivelul cultural al epocii, disproporția între straturile de cultură, între puținii care știu și înțeleg și
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
și recomandări ale unor specialiști - toate redactate de gazetari familiarizați cu domeniul, interesați de el, meseriași. Partea neplăcută e că unele ziare nu au asemenea meseriași pasionați și școliți anume, dînd liber să se pronunțe unor persoane ce își vădesc ignoranța și stîngăcia pînă și într-o biată știre de cîteva rînduri. EVENIMENTUL ZILEI are o pagină cu genericul "Cultură/Magazin", coordonată de Iulian Comănescu și preocupată în general de vedete de muzică ușoară și tv. Cînd se încumetă în afara culturii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
sunt, pentru un număr care atinge splendoarea, și care se află pe piață exact la momentul potrivit, la vremea când multă lume se spovedește cu toată credința și nădejdea, dar mai multă, infinit mai multă lume n-o face, din ignoranță dureroasă, din neștiința de a se lipi de lucrurile cu adevărat folositoare într-o existență chinuită și, vai, atât de repede trecătoare.
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
reformează. Însă aceasta este altă discuție. Dar ce se întâmplă în România? Care este situația la noi? Anul trecut observam tot în paginile acestei reviste fenomenul artistic pe care l-am numit amatorismul experimentalist. El nu era decât expresia unei ignoranțe asumate sau a unei persistențe sclerotice în smârcurile unei mentalități ce venea din ethosul anilor ’60. Dar nu numai atât. Amatorismul experimentalist era și semnul unei dorințe de ceva proaspăt, nefosilizat. De pe aceste poziții, cred că el a fost un
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
eficientă. Ar însemna (și ar trebui!) să facem investigații speciale, pentru a ne convinge când e vina editurii, când e vina îngrijitorului de ediție, când e vorba de un viciu de sistem (politic, cultural, administrativ) care descurajează prin ignorare și ignoranță. O altă problemă căreia i-ar trebui consacrată o analiză serioasă privește instituția (adică editura) care să se ocupe de edițiile critice. Am semnalat dezastrul privatizării total neinspirate a Editurii Minerva în 1999. Acolo s-a desfășurat o considerabilă muncă
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
nu pricepi ? -Nu. -Bine, îți explic, fiindcă fenomenul e complex și prezintă inflamări în mai toate domeniile umaniste - filozofie, estetică, psihologie, filologie etc., etc., sau chiar în domeniul medicinii, la intersecția sociologiei cu patologia... Așadar: stimate domn vecin, trecând peste ignoranța ta într-ale interpretării corecte a imaginilor și comentariilor tv, nu voi intra prea mult în detalii ale stufosului fenomen. Mă voi limita la a-ți spune doar că Kierkegaard lansează ipoteza, care devine mai apoi certitudine, cum că există
Existențialism kierkegaardian by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12940_a_14265]
-
să fie frustrată de ecoul cuvenit”. Din care pricină critica literară se vede nevoită a opera parțial, prin omisiuni frecvent involuntare. Asta pe de o parte. Iar pe de altă parte, remarcăm că lacunele comunicării, “enclavizarea”, favorizează provincialismul, id est ignoranța, veleitarismul, confundarea mergînd pînă la ridicol a valorii cu nonvaloarea. În mica provincie înfloresc valorile minore hiperbolizate printr-o retorică iresponsabilă care umple scena: “Apariția unei cărți capătă proporțiile unui eveniment în viața comunității, mediatizat și înainte, și după. Lansarea
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
extremismul de orice culoare, spiritul de revanșă pus în funcțiune de unii revizuitori recenți ai literaturii contemporane și interbelice, motivați mai totdeauna politic, negaționismul postdecembrist care e orice altceva decât o manifestare a conștiinței critice. Mai există apoi indiferența, amneziile, ignoranța, învălmășirea criteriilor, tot atâtea metehne împotriva cărora memoria “bună” a poetei are de luptat și o și face. Sunt scriitori importanți, într-un fel sau altul, sunt mari scriitori ai ultimei jumătăți de veac, fie uitați fie minimalizați, din motive
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
doctrinei noastre. Încât, nici într-un caz nu trebuie să nesocotim știința, pentru că așa li se pare unora. Cei ce susțin așa ceva trebuie socotiți neghiobi și ignoranți, pentru că ar vrea ca toți să fie ca și dânșii, ar vrea ca ignoranța lor personală să se ascundă în dosul ignoranței generale, să scape, cu alte cuvinte, de imputarea ignoranței” (ed. rom., 79-80; PG 36, col. 508); Or. 43, 11 (ed. rom., 68; PG 36, col. 493); Or. 43, 23 (ed. rom., 94
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
trebuie să nesocotim știința, pentru că așa li se pare unora. Cei ce susțin așa ceva trebuie socotiți neghiobi și ignoranți, pentru că ar vrea ca toți să fie ca și dânșii, ar vrea ca ignoranța lor personală să se ascundă în dosul ignoranței generale, să scape, cu alte cuvinte, de imputarea ignoranței” (ed. rom., 79-80; PG 36, col. 508); Or. 43, 11 (ed. rom., 68; PG 36, col. 493); Or. 43, 23 (ed. rom., 94; PG 36, col. 527); Or. 43, 11 (ed.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
unora. Cei ce susțin așa ceva trebuie socotiți neghiobi și ignoranți, pentru că ar vrea ca toți să fie ca și dânșii, ar vrea ca ignoranța lor personală să se ascundă în dosul ignoranței generale, să scape, cu alte cuvinte, de imputarea ignoranței” (ed. rom., 79-80; PG 36, col. 508); Or. 43, 11 (ed. rom., 68; PG 36, col. 493); Or. 43, 23 (ed. rom., 94; PG 36, col. 527); Or. 43, 11 (ed. rom., 82; PG 36, col. 512); Or. 43, 1
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
par să fi fost vrăjite de cuvântul „scholar” și derivatele lui, de vreme ce văd peste tot numai „scolastici”, precum ni se arată la p. 61, unde expresia „the ignorance of a scholiast” din cartea lui Bowersock (p. 22) este tradusă prin „ignoranței unui scolastic (sic!)”, sau la p. 42, unde formula „scholarly seclusion” din original (p. 11) apare ca „izolarea scolastică (!)”. Neștiința Ionițelor noastre o întrece pe cea a „scolasticului” închipuit din mintea lor (corect era „scoliast”), așa cum o demonstrează și traducerea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a lui Zosimus în (sic!) /pentru „din” - n.n./ Colecția Budé” (p. 13). Lăsând deoparte erorile din traducere, să menționăm că nici unul dintre responsabilii versiunii românești nu s-a ostenit să actualizeze, printr-o notă a editorului, informația respectivă, dovadă a ignoranței în materie de ediție de texte, dar și a necunoașterii unei reguli elementare de editare a unei scrieri, fie ea antică sau modernă. Dar, întrucât greșelile de traducere sunt prea numeroase în fiecare capitol, inventarierea lor pagină cu pagină depășind
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
talentul. Ca simplu maror ocular, aruncă asupra Germaniei din jurul său, transformată în punct incandescent al istoriei, cea mai penetrantă și mai necruțătoare privire, anticipînd tragedia ce avea să urmeze. La 1930, imensa majoritate a concetățenilor săi plutea încă în ceața ignoranței, a iluziilor, a speranței; Sebastian Haffner a intuit însă perfect tot ceea ce urma să se întîmple. La apariția postumă, în anul 2000, a acestei cărți, Istoria unui german a surprins în asemenea măsură, încît luciditatea autorului a părut neverosimilă, iar
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
că implicații au citit articolele respective, dar nu au priceput nimic. Oricum, tăcerea lor fudulă e semnificativă. Ca orice fudulie. Cu atât mai semnificativă cu cât edițiile apărute din 2004 până astăzi poartă, mai toate, amprentele acelorași vechi și criticate ignoranțe. Tot atât de semeață și de semnificativă mi se pare a fi și muțenia instituțiilor, uniunilor, asociațiilor și "organelor" (de exemplu Ministerul Educației și Cercetării, O.R.D.A. ș.a.) care s-ar fi cuvenit să ia atitudine publică împotriva alterării textelor de literatură
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
confortabile. Și atunci, singur față-n față cu un bloc abstract și mut, dar care încurajează, prin eschivarea și pasivitatea lui concretă, antiprofesionalismul, alterarea textelor clasice și plagierea edițiilor, mă-ntreb dacă nu cumva - odată cu evoluția mentalităților întemeiate pe asocierea ignoranței cu spiritul de gașcă, cu superficialitatea și cu dezinteresul intelectual - scopul pe care mi l-am propus inițial a devenit zadarnic. Sau poate, în ceea ce mă privește, a fost vorba de încă o zădărnicie din multele zădărnicii non-profit cu care
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
cultivate predilect sunt cele ale divertismentului, ale happeningului. Tipul de artă evocat se adresează unui public needucat, lipsit de pretenții, de sensibilități, descumpănit, buimăcit, văduvit de repere, de judecăți valabile și selective. Într-un cuvânt, lobotomizat. Nu anatemizez audiența pentru ignoranță. De vină e școala, familia, anturajul, și cu precădere massmedia (televiziunea, radio-ul, internetul ș.a.m.d). Avem colectivități placide, descumpănite, lipsite de atașamente și păreri, supuse continuu unui bombardament de senzații, de impresii adresate precumpănitor dominantei instinctive, emoționale, niciodată
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
această problemă și ne-am rezumat în cele anterioare mai ales la cele legate de proliferarea în istoria acestei arte a unor modele (intonaționale) de notorietate, fie ca atare (citate), fie transformate (în tot felul), fie trecute sub tăcere (din ignoranță, poate). Acestea devin mentalități sau surse culturale operante în straturi suprapuse în dezvoltarea istoriei muzicii. [În paranteză vorbind, nu mi se pare nimic mai rizibil decât calificarea (adjectivală) a unor anume tonalități cu diverși termeni luați din dicționar. Aici este
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
au fost consacrate, în ultimele șapte decenii - în țară și în străinătate - zeci de mii de pagini. în articolul de față nu vom putea nici măcar să trecem în revistă capodoperele și eșecurile exegezelor. Ne propunem să semnalăm erorile de informație, ignoranța și superficialitatea, alături de prezentarea unor citate desprinse din context, surse neindicate sau false, mărturii partizane. Există o diversitate de modalități și procedee în abordarea temei. Unii despoaie arhivele, descoperind manuscrise și documente inedite, cercetează viața sau opera, preferă eseistica sau
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
sau erudiția cu ample schelării în subsolul paginilor. Monografii încântătoare sau fade, teze de doctorat docte sau mimând omnisciența, eseuri sclipitoare sau improvizate se află alături de lucrări și compilații subtile sau grosolane. Atunci când dicționarele și enciclopediile persistă în diabolica lor ignoranță, nu ne găsim liniștea până ce autorii nu-și recunosc erorile. Este pentru a cincea oară când revenim asupra unor lacune informaționale, sugerând celor în drept să analizeze observațiile noastre și să publice în câteva reviste de mare tiraj cu ce
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Martinescu, Victor Felea, Sanda Stolojan, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca oferă amănunte concrete asupra situației reale. Corespondența (emisă și primită) - autentică și nu contrafăcută - a fost adusă în discuție de apărătorii lui Eliade. Calomniatorii de profesie supralicitează decretând: josnicia caracterului, arivismul, ignoranța, lipsa de talent și diletantismul, atât al istoricului religiilor și orientalistului, cât și al romancierului și eseistului. Cel mai recent procuror, vehement și intransigent, a apărut în 2006 și se numește Cătălin Avramescu. De ce a tăcut până acum e un
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
o Ungarie continuă de o mie de ani. Europenii cunosc adevărată istorie a continentului, dar iredentiștii unguri știu că americanii nu-și cunosc istoria lor, așa că, le pot infiltră versiunea care să-i avantajeze în pretențiile lor teritoriale. Bazat pe ignoranța americanilor, cap pătrat îi dezinformează, rescriind pentru ei o istorie a Transilvaniei cum ar fi vrut el să fie, fără români în majoritate absolută și acolo de la început. Din mistificare în mistificare ajunge să afirme că în 1916 armata română
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
se simte menită să iasă din staticitatea de ne-sine (principiu pasiv), spre a se putea afla ca timp în extensie sau devenire. În cele din urmă, rostul viziunii corespunde tocmai acestui îndemn-ademenire, de a trece din inconștient în conștient (ignoranță → cunoaștere), din inerție în fapt (nesine → sine), din oricum ca nicicum într-un cum anume, din relativ în absolut, din primitor în dăruitor. 1. Timp evenimențial (impresiv) = corespunde TA în plinătatea forței sale. Astfel, el atrage OS prinzând-o la
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]