122 matches
-
roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), lebădă ("Cignus cygnus"), lopătar ("Platalea leucorodia") sau cocor ("Grus grus"). oferă de hrană și condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), caracudă ("Carassius carassius"), crap ("Cyprinus carpio"), știucă ("Esox lucius"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus") sau plătică ("Abramis brama")
Lacul Belciug () [Corola-website/Science/329867_a_331196]
-
și Vasileva (2007). Svetovidov (1964) a descris 150 specii de pești marini și diadromi (care întreprind migrațiuni periodice din mare în apele dulci și invers) în apele Mării Negre. Vasileva (2007) a descris 176 specii de pești în Marea Neagră. În România ihtiofauna Mării Negre este studiată de Antipa, Borcea, Bănărescu, Oțel etc. Grigore Antipa semnalează șipul ("Acipenser sturio") pentru prima oară în Marea Neagră, iar în 1941 publică prima lucrare monografică monumentală asupra Mării Negre intitulată "Marea Neagră și ihtiologia ei". Între 1926 și 1937, Ioan
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
contortum", "Crucigenia tetrapedia" (11 specii). Starea microbiologică a râului Răut la izvor este satisfăcătoare, cantitatea totală a bacteriilor heterotrofe variază în limitele admisibile (0,3 - 0,6 mln. cel/ml.), în aval de orașul Bălți bacterioplanctonul sporește de 7-10 ori. Ihtiofauna piscicolă a râurilor Răut și Răuțel este compusă din specii ce aparțin complexului limnofil. Din cele 22 de specii care populează în bazinul Răutului, în sectorul orașului Bălți predomină fufa ("Leucaspius delineatus"), porcușorul ("Gobio obtusirostris") și carasul argintiu ("Carassius gibelio
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
complexă Snagov, cuprinzând o serie de specii rare de fauna precum "Dreyssena polymorpha" (un lamelibranhiat) și floră - săgeată apei ("Sagittaria latifolia"), nufărul indian ("Nelumbo nucifera") - introdus pe cale artificială, nufărul alb ("Nymphaea albă"). Luciul de apă este ideal pentru practicarea canotajului. Ihtiofauna cuprinde exemplare de somn, crap, plătica, biban,știuca,roșioara,salău,caracuda. Pe malurile lacului se află următoarele localități: pe malul nordic Tâncăbești, Izvorani și Siliștea Snagovului (în NE), iar pe malul sudic Vlădiceasca, Ciofliceni, Ghermănești, Snagov și Șanțu-Florești. Pe o
Lacul Snagov () [Corola-website/Science/305866_a_307195]
-
roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), lișiță ("Gallinula chloropus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus") sau corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"). oferă condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), somn ("Silurus glanis"), țipar ("Misgumus fossilis"), caracudă ("Carassius carassius"), crap ("Cyprinus carpio"), zvârlugă ("Cobitis taenia") sau biban european ("Perca fluviatilis") .
Lacul Nebunu () [Corola-website/Science/329876_a_331205]
-
Mării Negre; ce conservă habitate naturale de tip: "Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare", "Recifi" și "Nisipuri și zone mlăștinoase neacoperite de apă de mare la reflux" și protejază specii importante din fauna și ihtiofauna litoralului românesc. La baza desemnării sitului se află patru specii enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
ce adăpostește structuri submarine formate din nisipuri și carbonați. Aria protejată încadrată în bioregiune pontică a apelor teritoriale ale Mării Negre, conservă un habitat natural de tip: "Structuri submarine create de scurgeri de gaze" și protejază specii importante de faună și ihtiofaună marină. La baza desemnării sitului se află patru specii enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care două
Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe () [Corola-website/Science/330641_a_331970]
-
tranziție și turbrii oscilante (nefixate de substrat)", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Turbării active", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă" și protejază specii importante din fauna, ihtiofauna și floră Maramureșului. Situl include rezervațiile naturale: Arcer - Țibleș Bran, Peșteră din Dealul Solovan și Peșteră și izbucul Izvorul Albastru al Izei. La baza desemnării sitului se mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
Aria naturală reprezintă o zonă depresionară umedă (lacuri cu apă dulce, grinduri marine, ghioluri, depresiuni cu apă temporară și pajiști cu vegetație de stepă) ce adăpostește și asigură condiții de hrană și reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), somn ("Silurus glanis"), crap ("Cyprinus carpio"), știucă ("Esox lucius"), biban ("Perca fluviatilis") sau plătică ("Abramis brama"). În arealul rezervației sunt semnalate mai multe elemente floristice psamofile (caracteristice zonelor umede) cu specii de: pipirig ("Juncus
Grindul și Lacul Răducu () [Corola-website/Science/329861_a_331190]
-
plutitor (Trapa natans). Pădurile de stejar comun prefera sectoarele de luncă cele mai ridicate care foarte rar sint inundate. Pe teritoriul rezervației se întâlnesc și specii rare de mamifere: vidra (lutra lutra), hermelina (Mustera erminea), nurca europeană (Mustela lutreola) ș.a. Ihtiofauna complexului acvatic este reprezentată de peste 30 de specii de pești: crapul, carasul, plătica, văduvița, avatul, babușca, somonul, șalăul, cosașul ș.a. Specii rare: plătica de Dunăre, bibanul-soare, cega, soretele, mihalțul ș.a.
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
poată călători imaginar în toate colțurile Universului; de asemenea, în cadrul planetariului se desfășoară și foarte multe programe educaționale, bune exemple fiind Astroclubul "Călin Popovici", dar și Programul Educațional "Să cunoaștem Soarele", adresat elevilor claselor V-XII. Acvariul are ca tematică ihtiofauna rară și foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane și pești exotici. Grădina Botanică domină malul stâng al Dunării, ocupând o suprafață de 18 hectare. A fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Antipa din București, unde a fost muzeograf principal. Apoi a lucrat la Institutul de Cercetări în Biologie, ca specialist în evoluționism. Teodor Nalbant, de-a lungul a 60 de ani, a desfășurat o vastă activitate de cercetare științifică în domeniul ihtiofaunei, investigând deopotrivă peștii din apele dulci și marine românești, dar și peștii din mările și oceanele planetei, participând la numeroase expediții în regiunile din Oceanul Atlantic, Oceanul Indian și Oceanul Pacific. A descris împreună cu mentorul său, academicianul Petru Bănărescu 82 de taxoni de
Teodor T. Nalbant () [Corola-website/Science/331045_a_332374]
-
tufari valoroși. Specia dominantă este stejarul obișnuit ("Quercus robur") cu arbori de dimensiuni impunătoare de până la 80-90 cm în diametru. În preajma râului se întâlnesc plop și salcie. Algoflora râului Lopatnic este dominată de alge diatomee, alge verzi, cianofite și euglenofite. Ihtiofauna râului Lopatnic este reprezentată de 11 specii de pești: porcușor ("Gobio obtusirostris"), fufă ("Leucaspius delineatus"), babușcă ("Rutilus rutilus") - specii eudominante; biban ("Perca uviatilis"), guvidul-de-Amur ("Percottus glehni"), murgoi bălțat ("Pseudorasbora parva"), boarță ("Rhodeus amarus"), caras argintiu ("Carassius gibelio"), obleț ("Alburnus alburnus
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
posibilitățile de pescuit la Marea Neagră, iar prohibiția anuală a pescuitului care coincide de regulă cu perioada reproducerii fac ca aprovizionarea pieței să prezinte fluctuații sezoniere. De asemenea, datorită efectelor climatice globale s-au înregistrat și schimbări în comportamentul manifestat de ihtiofaună, prin îndepărtarea de coastă a aglomerărilor pescuibile, respectiv un dinamism mai accentuat al constituirii și dispersării acestor aglomerări, atât în zona de mică adâncime (3-11 m), cât și în zona de larg (20-80 m), afectând desfășurarea activităților de pescuit prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
ei migrează toamna. Cioara neagră și-a mărit considerabil numărul. În număr relativ restrâns se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre răpitoare uliul porumbac, șorecarul încălțat, cucuveaua, vulturul pescar. Fazanii colonizați în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200 m spre sud de clădirea S.M.T. Dudescu s-au descoperit trei morminte de incinerație geto-dace. Acestea au fost găsite la
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
al unei populații de bivoli și însușirile calitative ale laptelui de bivoliță 7. Studiu privind însușirile productive și reproductive ale unor rase primitive de taurine 8. Cercetări privind folosirea unor biostimulatori naturali în hrana puilor de carne 9. Cercetări privind ihtiofauna apelor de munte și deal Horticultură 10. Studiul principalilor factori de risc într-un sistem ecologic de producere a legumelor 11. Studiul fondului de germoplasmă la speciile de măr, păr, cireș și nuc 12. Cercetări privind compatibilitatea la altoire la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244410_a_245739]
-
Rana esculenta"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"). Ihtiofauna are în componență pești cu specii de: zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), țigănuș ("Umbra krameri"), caracudă ("Carassius carassius"), sau mântuș ("Lota lota"). Arealul sitului găzduiește și trei specii rare de lepidoptere: "Callimorpha
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
ca instituție de sine stătătoare, pe baza unei colecții de geologie mineralogie privată. Azi, muzeul are următoarea structură: secții; muzeu; grădină botanică. Grădina botanică prezintă, pe secțiuni, Flora globului; Flora României; Flora ornamentală + rozarium; Flora utilitară. Acvariul are ca tematică ihtiofauna rară și foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane și pești exotici. Patrimoniul muzeului depășește 60.000 piese știintifice ordonate pe colecții: geologie, mineralogie, malacologie, entomologie, ihtiologie, ornitologie. Cel mai recent punct inovator pe harta orașului este
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
încrucișările prevăzute în programulde ameliorare întocmit în vederea realizării crapului nud. 95 4.2.3. Crapul de Stânca-Costești Lacul de acumulare Stânca Costești este realizat prin bararea râului Prut în dreptul localităților Stânca pe malul românesc și Costești pe malul basarabean. Deci ihtiofauna acestui lac este alcătuită din specii preexistente pe râul Prut, precum și din specii aduse de afluenți. In cadrul Stațiunii de Cercetări Piscicole Iași s-a studiat ihtiofauna acestui lac pe parcursul a mai mult de un deceniu. S-a evidențiat, cu
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Prut în dreptul localităților Stânca pe malul românesc și Costești pe malul basarabean. Deci ihtiofauna acestui lac este alcătuită din specii preexistente pe râul Prut, precum și din specii aduse de afluenți. In cadrul Stațiunii de Cercetări Piscicole Iași s-a studiat ihtiofauna acestui lac pe parcursul a mai mult de un deceniu. S-a evidențiat, cu acestă ocazie, în pescuiri repetate, prezența unui crap cu înveliș redus de solzi. Dispunerea solzilor era în general neuniformă, cel mai adesea aceștia fiind dispuși în lungul
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
C.F. Stânca-Costești 2,55 27,38 13,27 3,01 Podu Iloaiei 2,48 25,95 14,02 3,43 Din păcate, schimbarea regimului de proprietate (cu concesionări multiple) asupra zonelor de pescuit din lac au determinat încetarea cercetărilor privind ihtiofauna lacului, astfel că asupra acestei varietăți de crap deținem mai puține date privind biochimia sau fiziologia lui. 96 4.3. Metodele de lucru folosite 4.3.1. Metoda selecției Inițial, studiile și experimentele privind obținerea unei rase de pești lipsiți
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
a unei îndelungate activități de producție și cercetare, interpretarea numeroaselor date obținute prin experimentări repetate fiind corecte, logice și prezentate într-un stil limpede și convingător. Cercetările efectuate contribuie la dezvoltarea supurtului științific necesar în abordarea studiilor de ameliorare a ihtiofaunei de cultură, cu implicații directe în calitatea producțiilor obținute în ecosistemele acvatice amenajate. Cantitatea și calitatea datelor prezentate reprezintă în același timp un material documentar deosebit de valoros pentru specialiști care își desfășoară activitatea de cercetare și producție în țara noastră
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
următoarele mențiuni principale: prin subiectul luat în studiu, lucrarea constituie o noutate pentru acvacultură în general și pentru piscicultură în special, obținerea varietății de crap fără solzi (Topless) este rodul unei activități tenace și de durată, cu importanță deosebită pentru ihtiofauna de cultură, care va îmbunătăți producțiile din amenajările piscicole sub aspect cantitativ și calitativ și cu rezultate favorabile în activitatea de procesare, crapul Topless s a dovedit a fi bine adaptat la condițiile de viață din Podișul Central Moldovenesc, fiind
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca, prepelița, potârnichea, găinușa de baltă, lișița, sitarul, iar dintre răpitoare mai găsim încă uliul găinilor, uliul păsărar, șorecarul, ciuful de pădure, huhurezul, cucuveaua, acvila țipătoare, eretele, șoimul și buha. Ihtiofauna se încadrează în zona păstrăvului (pîraiele afluente), a lipanului și a mrenei, fără o delimitare strictă a acestor biotopuri. Numărul acestor pești, odinioară foarte numeroși, s-a redus drastic din cauza pescuitului nerațional, a braconajului cu substanțe chimice și curent electric
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
director, din care 13 în domeniul hidrobiologiei. La Agigea domnul profesor Mustață a organizat trei sesiuni științifice dedicate aniversării înființării Stațiunii Biologice Marine. De asemenea, sub îngrijirea domnului profesor au fost reeditate o serie de volume monumentale, printre care menționez „Ihtiofauna Mării Negre” lui Ioan Borcea și „Freatobiologia” lui Constantin Motaș. Consider că apogeul carierei universitare îl reprezintă studenții și discipolii pe care îi formează un profesor și care îi continuă cercetările. În acest sens trebuie menționat că domnul profesor a coordonat
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]