1,391 matches
-
putea să nu continue atitudinea asumată de avangardiștii din România? Colomba Voronca a personificat la Paris, ani de-a rîndul, dăinuirea avangardei românești. A fost dat acestei femei, cu formație strict științifică (inginer chimist), să apere, în Franța memoria lui Ilarie Voronca, a lui Benjamin Fondane, a lui Claude Sernet, a lui Brâncuși, a lui Marcel Iancu - urmîndu-și, curajos, imuabil, destinul. Colomba Voronca a fost un om drept și luminat într-o viață trăită intens. Poate că, fără prezența ei dîrză
Colomba by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Memoirs/11565_a_12890]
-
Voronca, a lui Benjamin Fondane, a lui Claude Sernet, a lui Brâncuși, a lui Marcel Iancu - urmîndu-și, curajos, imuabil, destinul. Colomba Voronca a fost un om drept și luminat într-o viață trăită intens. Poate că, fără prezența ei dîrză, Ilarie Voronca nu ar fi fost poetul pe care îl cunoaștem și îl prețuim. Mă întreb, cum, unde se vor fi găsind comorile artistice și literare pe care le-am văzut în casa din Goutte d'Or. Și îmi pun o
Colomba by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Memoirs/11565_a_12890]
-
altfel, la 21 iunie a.c., în Parlament, deputatul liberal Crin Antonescu a adresat o întrebare pentru lămurirea acestei situații. Faptul că Adrian Niculescu mi-este fiu nu schimbă nimic din ce am spus. 1) Menționăm cu bucurie că opera lui Ilarie Voronca a fost reținută în Dicționarul esențial al scriitorilor români de M. Zaciu, M. Papahagi și A. Sasu, Ed. Albatros, 2000.
Colomba by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Memoirs/11565_a_12890]
-
Eupraxia; 27 iulie - Sf. Mare Mc. și Tămăduitor Pantelimon; Cuv. Antuza; 29 iulie - Sf. Mc. Calinic, Mamant și Veniamin; Sf. Mc. Teodota cu fiii săi. BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ 25 iulie - Duminica a 8-a după Rusalii. Sf. Mc. Proclu și Ilarie; Icoana Maicii Domnului cu trei mâini; 26 iulie - Soborul Sf. Arhanghel Gavriil; 28 iulie - Sf. Mc. Kirik și Iulita; 30 iulie - Sf. Mare Mc. Marina. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 25 iulie - Duminica a 17-a de peste an; 26 iulie - Sf. Ioachim și
Agenda2004-30-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282696_a_284025]
-
prin moarte, fie că și-au dezvolta- t-o considerabil în vremea din urmă, tineri sau bătrâni nu pot să lipsească din această panoramă a poeziei noastre de azi. Că de exemplu: V. Ciocâlteu. Ț. Măinescu, Ion Sângiorgiu, N. Milcu, Ilarie Voronca, Radu Gyr, Dan Botta și alți câțiva, O. Carp, G. Vâlsan, G. Lesnea. 2. Se vor revedea , completă și pune la curent "Notițele biografice: Opere, colaborare la reviste, de consultat. 3. Se vor suprima toate traducerile. 4. Se vor
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
chip de prolog și epilog, două eseuri speciale, pentru că ele sînt adresate explicit cititorului român. Pentru epilog Marius Ghica a ales Renașterea libertății, bănuite a fi drept ultimele pagini scrise de Valéry și aparent scrise de el la rugămintea lui Ilarie Voronca, la vremea respectivă, adică în 1945, aflat la conducerea secției românești a emisiunilor pentru străinătate ale Radiodifuziunii franceze. Sub titlul A mes amis Roumains (tradus inițial, de Alină Ledeanu, care l-a și descoperit la Bibliotecă Națională a Franței
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
de poeți era reprezentată de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ion Alexandru, Ștefan Baltag (!), Ileana Mălăncioiu și-și avea ca înaintași pe Lucian Blaga și Ion Barbu. Generația '80 este reprezentată de Mircea Nedelciu, Mircea Dinescu, Ion Stratan, Florin Ilarie(!), Traian Cosovei, Mircea Cărtărescu și-și avea ca înaintași pe Mihai Eminescu, Tudor Arghezi și George Bacovia. Generația '80 de poezie e ludica, ironică, liberă, lipsită de retorism și intelectualism. O poezie a existenței. - Ce viziune au prozatorii? - Proza din
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
nu i-am înțeles. Astăzi, da.” Aș lărgi un pic aria de selecție a celor care au renunțat la foiletonistică. Înaintea numelor enumerate de Paul Cernat, se întinde o lungă listă, ce începe chiar cu primul nostru foiletonist en titre, Ilarie Chendi (care a avut motivele lui) și se ajunge până la, să zicem, Claudiu Constantinescu. Poate mă aflu eu în eroare, dar știam că, în materie de cronică literară, longevitatea e o excepție. Mai mult: una meritorie. Iar dacă ar fi
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
minte că acolo am dat peste referatele și discuțiile privind primul roman al lui Mircea Eliade, Isabel și apele diavolului, apărut atunci, și peste o foarte animată ședință în jurul poeziei lui Bacovia, la care am întâlnit prima oară nume ca Ilarie Dobridor, Stelian Mateescu, Ovidiu Papadima și altele, pe care nu le mai rețin. Un debater la ședințele de luni ale institutului de literatură din anii anteriori fusese și Eugen Ionescu, dar acum el scria la ziarul Facla și la multe
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
spun din capul locului, n-a prevalat, dimpotrivă s-a manifestat cu reprobabila energie naționalismul xenofob. Dar înainte de a ajunge aici, tocmai în anii treizeci, ar trebui spus că poetul s-a manifestat, înainte de 1918, în mișcarea politică transilvana, împreună cu Ilarie Chendi, partial Octavian Tăslăuanu, ca unul dintre exponenții aripii oțelite, condamnînd pasivismul majorității fruntașilor P.N.R. Lucrurile s-au acutizat atît de mult încît declanșase vrajba în partid. Mai ales că Al. Vaida-Voevod publică în Tribună un articol incendiar împotriva lui
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
Valery "A mes amis roumains" din 1945, însoțite de facsimile, de o introducere a lui François Valery, fiul scriitorului și de o lămurire semnată Alina Ledeanu: unul dintre texte se pare că i-a fost cerut lui Paul Valery de către Ilarie Voronca și a fost transmis radiofonic. Nu numai textele în sine, printre ultimele ale scriitorului, dar și reproducerea manuscrisului sau a bruionului cu corecturile lui Valery fac din această secțiune a revistei un eveniment, efortul Alinei Ledeanu meritînd toată considerația
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
Așadar, Mona Chirilă și Miriam Cuibus au creat scenariul dramatic al spectacolului după texte din avangarda literară română, mai exact, au animat selectări din: Eugen Ionescu, Tzara, Urmuz, Ștefan Roll, Gheorghe Luca, Geo Bogza, I.L. Caragiale, Adrian Maniu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, B. Fundoianu, Mihail Cosma, Dan Faur - adăugînd acestora propria lor contribuție. Rezultă un "colaj" de "momente" exploatate scenic cu multă poezie și opulență comică. Trebuie totuși reținut că lectura "scenariului" e irelevantă în lipsa "desenului" scenic. Regia și scenografia îi
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
care găsești totdeauna texte interesante și bine scrise e MOZAICUL din Craiova, editată de Inspectoratul pentru Cultură al Județului Dolj, în colaborare cu Editura AIUS, și cu sprijinul Ministerului Culturii (director - Nicolae Marinescu, redactor-șef - Constantin M. Popa, secretar general - Ilarie Hinoveanu, redactori - Ion Buzera, Gabriel Coșoveanu, Sergiu Ioanicescu, Ion Militaru, Aurelian Zisu). Numărul 4-5, de 32 de pagini, are ca temă canonul, un subiect mult discutat în ultima vreme în mediile universitare și în presa culturală. Pe lîngă numeroase contribuții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
să fie lipsite de presă, Dreptatea reapărînd la 5 februarie 1946, apoi și Liberalul (nu însă și Viitorul). Toate acestea ca rezultat al hotărîrilor Conferinței de la Potsdam. În februarie 1946 se află în vizită la București, unde și conferențiază, scriitorul Ilarie Voronca, care se sinucide, cu gaz metan, de îndată ce se reîntoarce la Paris. În martie 1946, tot ca o consecință a deciziilor Conferinței de la Potsdam, presa opoziției inserează declarații critice împotriva guvernului F.N.D., necenzurate de nimeni. În mai 1946 se deschide
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
salata de alge unul altuia cu mișcări unduioase de apă" (Exilul și frica). Două sînt direcțiile moral-estetice în care se orientează această poezie stufoasă, luxuriantă. Una este cea a "laudei lucrurilor", a impulsului incantatoriu, a beatificării lumii în stilul lui Ilarie Voronca. E o aventură a încifrării străvezii, a extazului: "noile chipuri și vechile măști îmi/atîrnă precum ferestrele unei case/ dăruită vîntului/ plăcerea de a fi om mi-a răpit/ atît de multe visuri/ dimineața cînd văd cum se evaporă
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
Conscience Tragique, La Conscience malhereuse. Este, azi, unanim considerat, publicîndu-i-se și comentîndu-i-se opera atît de pluriformă (a scris și teatru sau exegeză literară prin eseurile Rimbaud le voyou și Faux Traité d'estétique). Cu deosebire prodigios ca poet a fost Ilarie Voronca, publicînd pînă a pleca, și el, în Franța, zece volume, adunînd asupră-și toate atacurile îndreptate împotriva mișcării avangardiste românești. Fusese, în România, apropiat cenaclului "Sburătorul", Lovinescu numin-du-l "miliardarul de imagini". Cînd a editat, împreună cu prietenii săi, revistele 75
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
toată modestia, un fel de personalitate. Pe de altă parte, a fost și o determinare de ordinul biografiei intelectuale, pentru că, în momentul cînd a trebuit să aleg lucrarea de diplomă, pe lista autorilor propuși de profesorul Mircea Zaciu era și Ilarie Voronca. Știam destul de puține lucruri atunci și ceea ce m-a condus spre acest subiect a fost curiozitatea. Am început o cercetare, în acel moment nu se știa și nu se publicase prea mare lucru, or, această cercetare m-a trimis
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
cazuri. Tot din prefață aflăm și povestea manuscrisului care a stat la baza volumului apărut acum. La sfîrșitul anilor î80, Crohmălniceanu reia o serie de autori interbelici în vederea revalorificării elementelor de iudaitate din operele respective. Așa apar articole separate despre Ilarie Voronca, Tristan Tzara sau Jacques Costin în Revista Cultului Mozaic, urmate de un studiu de sinteză, Evreii în mișcarea de avangardă românească, în aceeași publicație, la 1 iulie 1990. Din toate acestea, completate și revizuite, s-a constituit un nou
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
Nicolae Bălcescu", Gabriel Dimisianu, fost elev al acestui liceu, și-a putut vedea numele gravat în marmură alături de acelea ale altor personalități care au ajuns personalități și pentru că au urmat cursurile prestigiosului așezământ. Este vorba de o listă impresionantă - Perpessicius, Ilarie Voronca, Mihail Sebastian, Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Bazil Munteanu, Mihail Crama, Marcel Gafton ș.a. -, comparabilă cu cea care îl determina pe E. Lovinescu să considere nordul Moldovei un spațiu matricial al literaturii române. Brăila ar putea fi considerată și ea
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15803_a_17128]
-
V. Voiculescu, Nichifor Crainic, Ion Pillat, Adrian Maniu, Aron Cotruș, D. Ciurezu, Radu Gyr și alți tradiționaliști, la Modernismul - Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Al. Philippide, B. Fundoianu, la Neosimboliștii - Ion Barbu, Dan Botta și alți "ermetici", la Avangarda - Ion Vinea, Ilarie Voronca și alți avangardiști. Dar nu se explică ce a însemnat în literatura noastră tradiționalismul, ce implicații a avut afirmarea lui tardivă și de cine anume a fost respins, în ce condiții a fost promovat modernismul și dacă el reprezintă
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
după care s-a risipit în neant. Din 1902, cînd lada de manuscrise eminesciene e predată de Titu Maiorescu Bibliotecii Academiei, se intră într-o nouă fază, deosebită, a, vorba autorului nostru, editologiei eminesciene. Funcționarii Bibliotecii Academiei Ion Scurtu și Ilarie Chendi o clasează, o cataloghează și o citesc. Cum epoca era dominată de sămănătorism naționalist, pentru a releva un antemergător afin, în 1904 Ion Scurtu publică o ediție din publicistica poetului, folosindu-se și de ediția, certă ca paternitate, a
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
în istoria popoarelor din Pont, Sfântul Vasile cel Mare în istoria capadocienilor, armenilor și românilor urmași ai geto-dacilor, barbarii de la Istru, Sfântul Ioan Gură de Aur și Sfântul Niceta de Remesiana, în istoria acelorași daco-romani, Ulfila în istoria goților, Sfântul Ilarie în aceea a Galiei, Sfântul Grigorie cel Mare în aceea a Angliei, Isidor de Sevilla în aceea a Spaniei etc. Un număr însemnat de autori ierarhi sau de clerici de rând au participat la Sinoade ecumenice și locale. Unii au
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
e nerelevabilă, deși pretindea a fi oficială, cu aprobarea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. În 1902 T. Maiorescu a predat, cum se știe, Bibliotecii Academiei Române, lada de manuscrise Eminescu. Funcționari ai B.A.R., ca, de pildă, Ion Scurtu și Ilarie Chendi, încep să studieze și să claseze manuscrisele poetului. Atunci apare ideea alcătuirii unei ediții critice a operei eminesciene. În 1908 Ion Scurtu editează poeziile poetului (după ce în 1904, într-o epocă naționalistă dominată de sămănătorism, a editat segmente din
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
justifică în adîncime. Fie dobîndind aspecte ușor reportericești, fie stimulînd dorința de comunicare caritabilă ("să trimiți scrisori/ cît mai multe scrisori tuturor"), această năzuință a bardului de-a se contopi moralmente cu masa amintește și de tonalitatea umanitaristă a lui Ilarie Voronca, accentuată în faza franceză a acestuia: "stînd la rînd la carne cunoști oamenii cartierului/ necazurile lor îți defilează prin fața privirilor/ te simți ancorat puternic de pămînt/ uși și ferestre se deschid ca într-o transă/ pașii celor care intră
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
unei noi verigi. La "a XLVIII-a aniversare" a zilei sale de naștere, el își propune "scheme de funcționare" sintetizate astfel: "Evadare, emancipare, eclipsă, exclusivism. Recunoaștere, retragere, reprimare, ruptură". Oricît de gratuit ar părea, jocul acesta drag și moderniștilor lui Ilarie Voronca explodează departe, în straturile de adîncime ale limbajului, antrenînd mișcări tectonice la nivelul semantic. În construcția "vîntul fierbinte alintă lin clopoțeii argintii și înclină foile late de pliban" aliterația traduce la nivel auditiv clinchetul "clopoțeilor argintii" (onomatopee de mare
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11919_a_13244]