157 matches
-
ora două. Primirea coroanelor în sala tronului, discursuri; al meu e salutat furtunos. Defilare a tuturor delegaților, 4.000. La ora 4 se încheie. Eu o clipă la Șosea, unde e banchetul pentru delegați. Ora 6 cinat en famille. Seara iluminație și o tură cu trăsura. Ora 11 la Cotroceni. Luni, 11/23 mai Dimineața ploaie. Ora 11 la palat. Miniștrii etc. Dejunat. Ora 2 procesiune sărbătorească pe bulevard, care e cu totul magnifique: 40 trăsuri. Ia parte întregul comerț, durat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
și județelor, Gusti ține o cuvântare, eu răspund. Ora 4 prefectul Poliției. Ora 4½ la Șosea, unde e banchetul pentru delegați, țărani, răniți etc. Ținut un toast, stat cu ei, enorm de multă lume. Ora 6½ cinat cu Elisabeta. Seara iluminație, ovații la ora 9, ieșire în oraș și la Șosea până la ora 11½, foarte frumos iluminate. Ora 12 în pat. Foarte obosit. Marți, 11/23 mai Ploaie torențială și vânt. Înainte de amiază ministrul de război. Cu Elisabeta în grădină, foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
5½ în Ploiești, întâmpinare, la fel în Mizil. Ora 7½ sosirea în Buzău, mare întâmpinare, discursuri. La Episcopie, biserică, apoi prezentarea autorităților. Ora 8½ mare dineu, toasturi. De față și generalul Cernat. Enorm de cald. Seara promenadă în grădina publică. Iluminații. Ora 11 în pat. Noaptea n-am dormit din cauza căldurii. Duminică, 9 iulie/27 iunie. Buzău-Ploiești-Sinaia Sculat la ora 6, cer fără nori. Ora 7½ la inspecția Regimentului nr. 8 Dorobanți, arșiță colosală, până la ora 9, defilare, destul de bine. Liturghie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
4 în Brăila, peste tot mari întâmpinări. Ar fi trebuit să merg mai departe pe apă, însă aleg drumul direct spre Galați. Ora 4¾ sosirea, mare întâmpinare, biserică, acolo episcopul. Descins la Antaki. Prezentare, discursuri. Ora 7 cina, toasturi. Seara iluminații, care sunt foarte frumoase. Mers cu trăsura prin oraș până la ora 9½. Vreme rece. Noapte rea, mult zgomot. Duminică, 8 octombrie/26 septembrie. Galați Vreme minunată. Ora 9 la biserică, liturghie și Te Deum. Ora 11 inspectat vasele flotilei, Mircea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Tiriakiu. De față toți șefii de corpuri. La biserică, apoi la Pătărlăgeanu, unde locuiesc, casă frumoasă. Ora 7 mare dineu la hotelul Bordan. Tiriakiu, deputatul Racoviță, șefii de corpuri, Manu, Radovici etc., toasturi, împreună până la ora 10. Acasă pe jos, iluminație și artificii, primire minunată. Miercuri, 11 octombrie/29 septembrie. Tecuci Cer acoperit. Ora 9 primirea ofițerilor străini, col. Turlev (Rusia), col. Lanza (Italia), col. baron von Hügel (Austria) de la husarii din Brașov și încă un ofițer de Stat Major, col
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ore până în Fălticeni. Mult praf, vânt rece. Mare întâmpinare, biserica. Descins în casa domnului Morțun. Defilare a trupelor. Vizitare a spitalului închisorii și a câtorva școli. Ora 8 cinat. Toasturi. Seara promenadă pe jos prin oraș. Enorm de multă lume, iluminație frumoasă. Ora 10½ în pat. Depeșă de la Elisabeta, care mă roagă să o aștept în Broșteni. Îi răspund că miercuri trebuie să fiu în București. Sturdza de asemenea în Fălticeni, unde a ajuns cu o zi înainte. Vreme foarte rece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
aripi a Palatului. Toate mărimile, delegații, Sinodul, mitropolitul primat rostește rugăciunile, cu cor. Eu țin o cuvântare frumoasă. Sfințire a tuturor încăperilor. Cerc. Ora 4 se termină. Ora 5 la banchetul răniților și delegaților, doar puțin acolo. Ora 7 cinat. Iluminație și foc de artificii, la care noi nu ne ducem. Ora 9½ plecat la Cotroceni. Ora 10 în pat. Elisabeta dureri la ureche. Sâmbătă, 11/23 mai Frumos, cald, secetos. Orele 9-10 cu Elisabeta și copiii în grădină. Depeșă de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
din călătoria sa. Bismarck vrea pacea în mod absolut, uniunea bulgară va fi recunoscută, fără compensații pentru noi. Ora 5 în Ploiești. Ora 6 sosirea la Cotroceni. Mare întâmpinare la gară, toată lumea a fost aici, enorm de aglomerat. Mult public, iluminație etc., cerc îndelung. Cinat singur. Opoziția a devenit foarte obraznică în ziarele ei. Este nemulțumită din cauza călătoriei mele și a primirilor entuziaste de pretutindeni. Cotroceni Vineri, 9 octombrie/27 septembrie Vreme minunată, cald. Promenadă prin grădină cu Knechtel. Ora 10
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Regimentului de Dorobanți. Cu Elisabeta la mitropolit, care e foarte bolnav. Încălecat. Ora 11½ defilare a școlilor și a trupelor pe Bulevard. Ora 1 la Palat. Ora 2 primit Camerele, discursuri. Kogălniceanu e și el de față. Cerc îndelung. Seara iluminație și artificii la Șosea. Ora 10½ la Cotroceni. Duminică, 11/23 mai Vreme minunată, cald, prea uscat. Cu Elisabeta în grădină. Scris. După-amiaza audiențe de la 1½ la 5½. Ora 6¼ în grădină, invitați ofițerii germani, colonelul von Sarvey și căpitanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Dorobanți, colonelul Nicolescu, foarte bine. Căldură enormă, foarte plin. Vizitat cu Elisabeta spitalul. În grădina publică. Ora 5½ înapoi în port. Rămas-bun, toți ne însoțesc. Ora 6¾ plecarea, muzică etc. Ora 7 cinăm. Cernat plecă la București. La Islaz întâmpinare, iluminație. Ancorăm și rămânem peste noapte la Islaz. Miercuri, 14/26 mai. Pe Dunăre. Ora 7 plecarea mai departe. Ora 9 Corabia, întâmpinare. Vizităm orașul, enorm de cald. Plecare mai departe. Ora 12 dejunat. Ora 1½ Bechet-Rahova, întâmpinare. Călătorie frumoasă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mai departe. Ora 2½ în Buzău, mare întâmpinare, discursuri. La Episcopie, Te Deum. Primire a autorităților. Ora 4 inspectat Regimentul de Dorobanți, ploaie, locotenent-colonel Petrescu. Ora 5½ înapoi. Ora 7 mare dineu, 40 persoane, toasturi. Ora 8½ promenadă în oraș, iluminații, primire călduroasă, multă lume, ora 9½ înapoi. Depeșă de la Leopold, care deocamdată nu poate să vină, îmi va scrie. Mare secetă în toată țara, nu se poate ara. Generalul Crețeanu comandă Cavaleria. Luni, 11 octombrie/29 septembrie. Buzău. Ora 7½
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Mers în vizite. Audiențe. Ora 5 cină în familie la kronprinț în trei camere. Eu o conduc pe kronprințesă și stau la masa împăratului. Ora 7 la castel. Cu Philipp și Maria care au sosit ieri seară împreună cu Baudouin. Seara iluminație. Ploaie. Ora 9 mare soarea în castel, teatru în sala mare. Enorm de aglomerat. Eu o conduc din nou pe kronprințesă și stau în primul rând, alături de Carola. Foarte cald. După aceea bufet, vorbit cu ambasadori etc. Schuvalov antipatic. Ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Cercetattc "9.1. De la Adevărul Revelat la Adevărul Cercetat" Propunem în acest capitol cel mai neobișnuit „caz” din istoria pedagogiei europene și analiza sa printr-o hermeneutică situațional-contextuală. Înaintea Iluminismului, cu care a debutat Era Modernă a Europei, au existat „iluminații”. Zorii Iluminismului par a fi marcați de victoria definitivă a Adevărului Cercetat asupra Adevărului Revelat. Evul Mediu debutase cu domnia absolută a celui din urmă. „Știința păgână” a elinilor fusese repudiată de creștinism cu brutalitate. Vreme de un mileniu, cultura
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o soartă mai bună, dezvăluind câteva fapte prea puțin cunoscute ale vieții și operei sale. În fond, este povestea tristă a celui mai mare eșec din istoria curriculumului educațional: netranspunerea în practică a pansophia, marele „curriculum iluminat”. Dar cine erau „iluminații”? Nimic nu uimește mai mult în opera lui Comenius decât claritatea și coerența demersurilor sale. Orice teoretician modern al curriculumului ar fi apreciat-o. Dar uimirea noastră crește când descoperim că gândirea comeniană a fost profund influențată de ciudata mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu i-a răspuns nimeni. A doua lucrare, Tractatus Apologeticus Integritatem de Societatis de Rosea Cruce (Tratatul apologetic în sprijinul Societății Crucii cu Trandafiri), a apărut în anul următor și a fost, de asemenea, întâmpinată cu silentium. Oare „frații invizibili”, „iluminații”, nu existau? Nici pomeneală! Doar că „apologiile” lui Fludd nu le erau pe plac. Fludd lăuda matematicile și îi asocia pe rozicrucieni cu tradițiile magiei și cu practicile oculte rămase de la egipteni și Hermes Trismegistus. Fludd credea că rozicrucienii erau
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cucerească lumea și să impună o Nouă Ordine Mondială. Ordinul Iluminaților, de exemplu (din care a făcut parte și Comenius), este cel care ar fi pus la cale Revoluția franceză pentru a aboli autoritatea papală și monarhică 17. Împreună cu francmasonii, „iluminații” ar fi răzbunat moartea lui Jacques de Molay, marele maestru al cavalerilor templieri, ghilotinându-l pe regele Franței. Evreii, alți dușmani ai creștinismului, ar fi pus la cale un complot menit să ducă la acapararea financiară a lumii. Președintele american
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se pot atribui grozăviile satanice, anticatolice și antipapale care i se pun în seamă. Lucrarea lui Taguieff conține însă o remarcabilă radiografie a „culturii de masă” și a culturii vulgare răspândite prin cărți de duzină și mass-media (vezi trad. rom.: Iluminații: esoterism, teoria conspirației, extremism, traducere de C. Săvoiu, RAO International Publishing Company, București, 2007). 18. Conceptul de pensiere debole („gândire slabă”) a fost propus de gânditorul italian Gianni Vattimo în eseul Dialettica, differenza, pensiero, debole (1979). Într-un interviu acordat
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
câteva străzi, „Micul Paris“; dincolo de care Începea, brusc, cealaltă lume, mai greu de definit În diver sitatea ei cu caractere tipice, locale, lumea ade văraților bucu reșteni, mahalagii care călcau Calea Victoriei o singură dată pe fiecare an, În serile cu iluminații de Zece Mai. În Bucureștiul de odinioară, „orașul cu o sută de orașe“, atât de drag prietenului Tudor Arghezi pentru dulceața vieții și pitorescul promiscuităților, scriitorul aci de față a putut privi Într-o lungă, prea lungă jumătate de veac
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la serbare”. Azi am găsit fișa pe care îl notasem. Merită citat în întregime: „Magnificiențele, de cele mai multe ori, sînt niște curate aparențe, ca decorurile de teatru: esența lucrului n-are ființă. Tot așa corăbiile pavoazate și înflorite, descărcarea de tunuri, iluminațiile, surlele și țimbalele... toate astea-s o firmă, o indicare, ieroglifele voioșiei. Cel mai adesea voioșia lipsește. Numai ea se scuză că nu poate veni la serbare”. *„E nemaipomenit, bă nea Căline, ce se întîmplă! Cum spune un personaj de-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acasă cu mașina 42, cu "burduf", veșnic aglomerată, care, înainte de stația mea, ocolea cimitirul. Trecând într-o seară, pe scară, cu autobuzul, unul din vecinii mei de locație văzând multe lumânări aprinse în cimitir a exclamat: "Io-te, bă, ce iluminație!". La care un amic, în stilul Mitică, a răspuns, spre hazul celorlalți pasageri: "Or fi locatarii acasă!".). La minister mi-am reluat vechile preocupări, trecând prin mai multe servicii expoziții, carte, film și în final "ziariști străini". Mă mândresc cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nu e simplu e inutil". "Factorii de decizie" de care m-am putut apropia, la Havana, la Paris sau la Muyopampa, și care au influențat cât de cât mersul lucrurilor, eu i-aș împărți prompt în două categorii: psihorigizii și iluminații (naivul bine informat și scepticul decis făcând figură de perlă rară). Care-i credința politică sau religioasă care nu funcționează cu rea-credință? Iar între nebunie și credință, care-i zeul care ar vedea diferența? Cea din urmă nu mută munții
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Adam Weishaupt (1748-1830), care, deși era organizat ca o lojă și avea grade, nu aparținea masoneriei, fiind o societate secretă, cu pseudonime pentru membrii săi și cu obiective și țeluri explicit politice 215. Aceasta cu atât mai mult, cu cât Iluminații de Bavaria au găsit în Monarhia de Habsburg o puternică rezonanță, dat fiind faptul că, prin țelurile lor, se apropiau mult de scopurile iluminiștilor iosefiniști, ceea ce a făcut ca unele personalități precum Ignatz Born (cu pseudonimul "Furius Camillus") sau Joseph
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
construit de-a lungul multor secole cum este al nostru nu se lasă alterat de conjunctural. A.B.Care ar fi, după opinia dumneavoastră, relațiile funcționale dintre inspirat și creație? În versiunea latină a Bibliei, inspiratio e totuna cu "insuflare". Iluminații, profeții percepeau "suflarea" sau duhul celest o "revărsare activă de putere divină" (Dicționar biblic, "Societatea misionară română", 1998). Pe scurt, inspirația e auscultare; inspiratul aude voci. Modalități de inserție în misterul cosmic, totodată forme de predicție, inspiratio și revelatio (fenomene
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
era profesor din cap până În picioare. Au mai fost În seara aceea și străfulgerări legate de generalul Colin Powell și de secretarul de stat Baker. Și pe urmă, În stadion, scurta Întunecare a luminilor orbitoare - urmată de dramatica revenire a iluminației. Toate acestea Îți evocau demonstrațiile de masă organizate și regizate de impresarul lui Hitler, Albert Speer: evenimentele sportive și marile Întruniri ale maselor fasciste, Împrumutând unele de la celelalte. Tinerii lui Ravelstein se dădeau În vânt după basketball. Desigur, În Michael
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
manifestă o adevărată predilecție, începând cu protagoniștii elegiaci din Scrisorile unui răzeș și sfârșind cu cei mai cunoscuți eroi ai romanelor sale: sinucigașul Radu Comșa din Întunecare (I-II, 1927-1928), retrasul din lume Paul I. Năgară din Cheia visurilor (1935), iluminații tranșeelor din Ochii strigoiului (I-III, 1942) ș.a. Fatalitatea este însă justificarea „planetară” a crizei. Pentru a o face mai plauzibilă, prozatorul îi găsește și o justificare specific autohtonă. El vede iradiind și lucrând în insul carpato-pontic, sub forma unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]