117 matches
-
București, 1967, p. 22. 249 Doina Schobel și Hariton Clonaru, Ion Theodorescu-Sion, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 92. 250 Ion Zurescu, Verona 1868-1946., Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București 1957, p. 19. 251 Ilustrațiunea Română, Revistă lunară, Secretar de redacție, Alexandru Iacovide, An II, nr. 3-4, duminică, iulie-august, 1911, p. 1. 252 C. Săteanu, Pictorul Octav Băncilă, extras din Revista Arta și Arheologia, Fascicolul 4, 1930, Atelierele Grafice Socec&Co S.A. București, p. 11
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictor poet", la rubrica "Impresii de artă", în Seara, An. I, nr. 358, luni 10 ianuarie 1911, p. 1. 551 Constantin Prodan, op.cit., p. 44. 552 T.A Teodoru, "Cronica artistică, A XII-a expozițiune a Societăței "Tinerimea Artistică"", în Ilustrațiunea Română, direcțiunea Jean Al. Steriadi și A. De Hertz, An III, nr. 3 martie 1913, p. 51. 553 Eva di Stefano, Gustav Klimt. L'Oro della Seduzione, Giunti, Firenze, 2006, p. 94. 554 Vezi Mariana Vida, "La Société Tinerimea Artistică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
notă ironică. 594 Léon Thévenin, Cécile Coutesco-Storck. Sa vie et son oeuvre, Éditions des Quatre Chemins, Paris, 1932, p. 19. 595 Cecilia Cuțescu-Storck, op. cit., p. 235. 596 Ibidem, p. 235. 597 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, 1955, p. 29. 598 Ilustrațiunea Română, Revistă lunară, Secretar de redacție, Alexandru Iacovide, nr. 7, duminică, 1 noiembrie 1911. 599 Victor Ion Popa, "Artistele plastice și Emilian Lăzărescu", în Adevărul literar și artistic, Anul III, nr. 108, duminică,17 decembrie 1922, p. 3. 600 L.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Clonaru, Ion Theodorescu-Sion, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 46. 608 Ibidem, p. 12. 609 Emil Georgescu, "Expoziția pictorului Teișanu", în Rampa, Anul I, nr. 672, luni 16 ianuarie 1912. 610 Cridim, "Impresiuni de artă", în Ilustrațiunea Română, An II, nr. 1, ianuarie 1912, p. 13. ----------------------------------------------------------------------- ANGELO MITCHIEVICI Eternitate prin cenușă 2 1 Simbolism și decadentism în arta 1900 2 3 72 3 IOANA VLASIU Prefață ANGELO MITCHIEVICI Simbolism și decadentism în arta 1900
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai vizitat insulele La Palma și Teneriffe, dar și orașul Havana . În 1931 o altă băcăuancă câștiga un trofeu al frumuseții. De astă dată era vorba de „Concursul de toalete din Alba-Iulia” organizat în ziua de 26 februarie de către revista „Ilustrațiunea Română” din București. D-șoara Maricica Dogaru a fost declarată „Regina Modei” din România. Odată cu trecerea în cel de-al patrulea deceniu al secolului al XX-lea, întrecerile sportive se diversifică, fapt demonstrat prin intermediul rubricilor de anunțuri ale presei locale. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cunoscut generației mele l-ar putea propune pe Caragiale ca un exemplu de protocronist dacă ne raportăm la Carol al II-lea și Ceaușescu și, mai ales, dacă aducem în discuție celebra revistă istorică națională a secolului XIX, în 10 ilustrațiuni intitulată 100 de ani, aranjată de I. L. Caragiale în schimbul sumei de 1000 lei, însăilare de texte străine, de felul celebrelor montaje-omagiu al căror model noi credeam că Dictatorul îl adusese din China sau Coreea; iată, spre exemplificare, un extras din
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
trei moduri de scriere, unul pentru începători și popor, altul pentru învăți și al treile pentru monumente? Iacă motivele pentru care am primit noi ortografia cu semne! Sumarul fascioarei I-a e următorul: Ioan Amos Comenius. - Băncile de școală (cu ilustrațiuni). - Importanța și utilitatea studiului limbei române. - Geometria în școala poporală - Din calculul [în original: computul] cu frângeri vulgare. - Pentru primul învățămînt din istorie. - Câteva observațiuni relative la orele de lectură în școala poporală. - Regule de toate zilele pentru învățători începători
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
zile, iar nu cu două zile înaintea dizolvării. Dar în zadar; unde cântă cucoși mulți întîrzie a se face ziua. Nu degeaba sânt în Cameră atâtea recunoscute capacități financiare precum d-nii Pană, Buescu, Sihleanu, Costinescu; trebuia neapărat ca existența acestor ilustrațiuni, acestor oameni mari ai României să aibă efectul ei și la plăsmuirea bugetului, trebuia lucrul să se tărăgănească atât de mult până ce votarea va fi devenit cu totul de prisos, în sine vorbind, și numai o formalitate goală de împlinit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
presa la noi e absolut liberă, deși se pot debita în ea cele mai mari neadevăruri, totuși chiar o presă curat izraelită n-ar putea avea curajul de-a repeta în coloanele sale acele comune calomnii, acele povești inventate, acele ilustrațiuni de fantazie din ziare străine {EminescuOpX 298} {EminescuOpX 299} {EminescuOpX 300} cari prefăceau țara noastră într-un fel de țară tătărască. Presa izraelită va fi de acum înainte dovada cea mai bună că nu există persecuțiuni religioase. Mai puțin sinceră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Acestea sânt deci auspiciile noii ere de progres și de mărire care ne așteaptă, conduși fiind spre acest frumos viitor de mînile părintești ale d-lui S. Mihălescu și a altor personaje pe cât de ilustre pe atât de vrednice de ilustrațiune. Nu știm de ce, de câte ori gândim la acest măreț viitor și la marii oameni cari-l inaugurează, ni se pare totdauna că România - care produce de toate, ca țară bogată și liberală ce este - numai cânepă prea puțină produce. Idiosincrazie! [9
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mâine, trăind într-un vecinic astăzi. [23 ianuarie 1880] ["PREȚIOASELE DESCOPERIRI... "] Prețioasele descoperiri pe cari le-a făcut renumitul Machiaveli în privirea artei de-a parveni la putere și de-a se mănținea n-au avut nici când mai dese ilustrațiuni prin realitate decât în zilele guvernelor roșii de la noi. Nu spunem ceva nou cititorilor noștri daca repetăm că pentru politicii roșii de școală veche, bizantină, interesele publice sânt numai pretextul de luptă, foloasele materiale ale puterii - scopul adevărat. Însă a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu tutunul Regiei, pentru a da învățături sărmanei omeniri ce otrăvuri cată să întrebuințeze contra anghinei. Își răstignise beregata pe altarul omenirii. Un viitor martirologiu al tutulor candidaților academiei de înțelepți de la Mărcuța va păstra cu gratitudine numele tuturor acelor ilustrațiuni cari au vorbit pe atuncea în " Romînul" contra monopolului. Va să zică fumatul era sub conservatori un martiriu, o virtute par excellence, sub liberali a devenit un rău obicei, un viciu, iar fumătorii trebuie să-și spășească păcatele, căci tot "Romînul" zice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai poate plăti încă. 100. 000 fr. pe an. S-a zis într-un timp că Franța e destul de bogată ca să-și plătească gloria. România, deși foarte săracă, e drept să plătească slăbiciunea de-a se lăsa batjocorită, de asemenea ilustrațiuni. [29 martie 1881] MOARTEA CATARINEI II Catarina II a domnit treizeci și patru de ani; ea a dat Rusiei ce-i lipsea în concertul european, o greutate asupra afacerilor, și Europa numără. o putere mare mai mult. Această femeie - mai mult femeie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
documente nu credem că ar conveni tocmai mult puterii care au avut bunăvoința de-a ne sprijini cu oarecare căldură în cestiunea aceasta. Fără a împărtăși indignarea de comedie a virtuților gingașe, întoarse și pe dos și pe față, a ilustrațiunilor parlamentare din partidul roșu, totuși credem că fostul ministru plenipotențiar ar fi făcut mai bine să amâne o satisfacțiune atât de lesne de căpătat, deși recunoaștem toată gravitatea provocării și toată falsitatea situației sale față cu lumea în care trăiește
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
VIAȚA ILUSTRATĂ, revistă apărută la București, neregulat, între 24 noiembrie 1910 și 19 februarie 1911. Publicație enciclopedică, V.i. cuprinde rubricile „Știri și noutăți din toată lumea”, „Curiozități”, „Modă”, „Sport”, „Știință”, „Ilustrațiuni”, „Portrete și biografii” ș.a. Partea literară, promisă prin rubricile „Literatură”, „Artă”, „Poezii”, „Nuvele”, „Romane”, se reduce la câteva versuri și texte în proză. Mihail Cruceanu semnează Pastel de toamnă, iar Al. T. Dumitrescu dă o proză scurtă. La „File uitate
VIAŢA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290522_a_291851]
-
în absența lui D. Bolintineanu, și redactor responsabil) și „Învățătorul satului”, mai târziu colaborează la „Românul”, „Albina Pindului”. În 1859 intenționa să scoată un dicționar istoric și geografic al României, după un an fondează împreună cu Carol Popp de Szatmary revista „Ilustrațiunea”, iar cu D. Bolintineanu și Pantazi Ghica tipărește „Calendar istoric și literar” („Calendar geografic, istoric și literar”) în 1859-1861. A publicat, de asemenea, un manual intitulat Curs elementar de studiu în limba română pentru clasele începătoare (1862) și un Monetar
ZANNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
conținut, Papadopol observă și faptul că unii autori de cărți de școală, „de dragul unor efecte ușoare ca patriotismul ieftin, apelează la anonimi ai scrisului românesc și-și încarcă manualele model cu feldefel de insuficiențe stilistico-gramaticale extrase din publicațiuni, care exploatînd ilustrațiunea, sânt lipsite de cea mai esențială considerațiune literară” (1925: 44), ori „uneori nu oferă lecturi prea amănunțit-științifice, cerînd din partea profesorului de limbă maternă chiar explicarea pe care [în special în cursul inferior] nici profesorii specialiști respectivi nu sînt obligați dă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
purtând titlul de „Album științific și literar”. La 20 ianuarie 1844, apare „Propășirea” , fiind publicația care va duce mai departe, temerar, mesajul „Daciei literare”.Ceva mai târziu, la 1 iunie 1865, apare la Budapesta ca „foaie enciclopedică și beletristică cu ilustrațiuni”, revista „Familia”. Redactorii „Familiei”, deși nu au publicat un articol-program, au încercat să adapteze profilul revistei la spiritul mișcării culturale din epocă.Contribuția cea mai importantă din istoria revistei „Familia” a fost, desigur, aceea a lui Eminescu, care a debutat
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Ziarul de Iași (2004), Dilema (2007), Neue Zürcher Zeitung (2008). 4 Cristina Petrescu (2006) și Sergiu Ghica (2013). 5 Luca Pițu, Documentele antume ale "grupului de la Iași", Editura Opera Magna, Iasi, 2012 ("ediția a treia: revăzută, adăugită și înzestrată cu ilustrațiuni"). În 2003, revista Timpul, condusă pe atunci de Liviu Antonesei, a publicat un grupaj din documentele aflate, în decembrie 1989, în biroul Mariei Ghițulică, sub titlul " Din sertarele lor. Dupa douăzeci de ani" (Timpul, 5, mai 2003), comentate în numărul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Matei Basarab), jurnalist (fondator al "României Libere" și colaborator al "Transacțiunilor Literare și Științifice"), deputat, senator conservator - junimist și înalt funcționar în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, respectiv Nicolae Mihăescu-Nigrim (1871-1951), dascăl, deputat, publicist, colaborator al "Adevărului Literar", "Convorbirilor Literare", "Ilustrațiunii Române" etc.59. Cum documentele pe care le-am adus în discuție sunt cele oficiale ale Universității Libere, ne face impresia că Laurian și Nigrim fie au obținut doctoratul la Universitatea Nouă, fie s-au oprit doar la licență... ÎI
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
mai violent, cel mai furtunos, era doctorul Gr. Romniceanu. În Parlament, doctorii liberali au făcut proiectelor de lege o îndârjită opoziție, dar fără nici un succes. De altfel, întreaga opinie publică aproba măsura care dota facultatea noastră de medicină cu trei ilustrațiuni. Cea mai neîmpăcată opoziție a fost făcută împotriva doctorului Assaky. De la început adversarii lui au împiedicat numirea sa la catedra de anatomie, care ar fi trebuit să fi fost înființată - fiindcă-i era specialitatea - și i-au dat catedra de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
jurisconsult Constantin Bosianu, în vârstă de 67 ani. Bosianu a fost cel dintâi profesor de dreptul roman la Facultatea de Drept din București. Fost președinte al Consiliului de miniștri sub domnia lui Cuza, fost președinte al Senatului, Bosianu erea o ilustrațiune a țării. Clubul regal, care a fost fondat în martie 1881, sărbătorește la 21 martie aniversarea de 1 an. Președintele erea atunci Constantin Schina. serbările prințului george bibescu în țară izbucnesc de câtăva vreme numeroase incendii, pagubele sunt mari, mii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
grupul mediciniștilor era altceva. (Id., ibid., foiletonul XXXVII, AD., nr.11820, 1 octombrie 1922, p. 1.) Pagina 242 * Pentru cititori: Primesc numeroase întrebări dacă aceste cronici intitulate Bucureștii de altădată vor apare în volum. Răspund: da. Aceste cronici, amplificate cu ilustrațiuni și multe fotografii ale oamenilor mai însemnați din acești din urmă 50 de ani și a multora alții de care vorbesc în cronicile mele vor apare în volumul I la începutul anului viitor C.B. (Id., ibid., p 2.) ** Actualul director
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
noiembrie 1897; în martie și aprilie 1895, la sfârșitul săptămânii, iese ca număr ilustrat. Gazeta, pe care o conducea ziaristul P. D. Christodulo, a editat câteva suplimente cultural-literare: „Țară. Supliment de duminică”, între 4 aprilie și 11 iulie 1894, și „Ilustrațiunea”, de la 15 ianuarie la 19 martie 1895. Din redacție au făcut parte Panait Macri, Paul Scorțeanu, Eugen Vaian, Lăură Vampa și, probabil, Cincinat Pavelescu. Deși Ț. apăra interesele unei grupări politice conservatoare, preferințele redactorilor, unii dintre ei simpatizanți socialiști (Paul
ŢARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290079_a_291408]
-
Analele literare” (1885-1886), secretar de redacție la „Petrolistul” (1916), redactor la „Binele public” (1882), „Națiunea” (1883), „România literară” (1883-1884), „Universul” (1886-1889), „Moftul român” (1902), „Voința națională” (1908) și, probabil, la „Constituționalul”, „Biciul” (1901), „Moș Teacă”. Alături de Emil Andrieș conduce „Revista ilustrațiunilor române” (1910). Admirator al lui Al. Macedonski și prețuit de acesta, a frecventat cenaclul poetului. Deși a scris numeroase versuri lirice, s-a afirmat mai întâi ca umorist, fiind nelipsit de la rubricile sau revistele de umor de după 1875 și întâlnindu
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]