173 matches
-
atenție? În scurtă vreme urmează să apară Povestea gâștei, iar pentru anul viitor am în proiect ilustrarea Luceafărului eminescian. Ilustrațiile dumneavoastră sunt nu numai superbe, ci și irepetabile. Care credeți că sunt cei mai buni ilustratori de carte de la noi? Ilustratori de primă mărime au rămas foarte puțini. Ilustratori, de altfel, e puțin spus. Eu prefer noțiunea de grafician de carte, pentru că imaginez cartea în toată complexitatea ei, de la zaț, paginație și până la concordanța cu subiectul. O parte din tineri ar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
gâștei, iar pentru anul viitor am în proiect ilustrarea Luceafărului eminescian. Ilustrațiile dumneavoastră sunt nu numai superbe, ci și irepetabile. Care credeți că sunt cei mai buni ilustratori de carte de la noi? Ilustratori de primă mărime au rămas foarte puțini. Ilustratori, de altfel, e puțin spus. Eu prefer noțiunea de grafician de carte, pentru că imaginez cartea în toată complexitatea ei, de la zaț, paginație și până la concordanța cu subiectul. O parte din tineri ar avea plăcerea să lucreze, însă nu sunt stimulați
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
atenție? În scurtă vreme urmează să apară Povestea gâștei, iar pentru anul viitor am în proiect ilustrarea Luceafărului eminescian. Ilustrațiile dumneavoastră sunt nu numai superbe, ci și irepetabile. Care credeți că sunt cei mai buni ilustratori de carte de la noi? Ilustratori de primă mărime au rămas foarte puțini. Ilustratori, de altfel, e puțin spus. Eu prefer noțiunea de grafician de carte, pentru că imaginez cartea în toată complexitatea ei, de la zaț, paginație și până la concordanța cu subiectul. O parte din tineri ar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
gâștei, iar pentru anul viitor am în proiect ilustrarea Luceafărului eminescian. Ilustrațiile dumneavoastră sunt nu numai superbe, ci și irepetabile. Care credeți că sunt cei mai buni ilustratori de carte de la noi? Ilustratori de primă mărime au rămas foarte puțini. Ilustratori, de altfel, e puțin spus. Eu prefer noțiunea de grafician de carte, pentru că imaginez cartea în toată complexitatea ei, de la zaț, paginație și până la concordanța cu subiectul. O parte din tineri ar avea plăcerea să lucreze, însă nu sunt stimulați
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
dată principalele puncte de interes. În 1962, profesorul Ion Frunzetti publică Despre unele probleme ale ilustrației de carte pentru copii, un articol care încă rămâne un reper în analizele dedicate în critica plastică și literară din Romania statutului ilustrației și ilustratorului. Subiectul central al analizei este poziția ilustratorului față de textul literar, coeziunea imaginii literare cu cea plastică, raportul dintre ilustrator și textul literar fiind în opinia autorului unul fundamental în crearea unei ilustrații: Unul din momentele esențiale în creația ilustrației de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
profesorul Ion Frunzetti publică Despre unele probleme ale ilustrației de carte pentru copii, un articol care încă rămâne un reper în analizele dedicate în critica plastică și literară din Romania statutului ilustrației și ilustratorului. Subiectul central al analizei este poziția ilustratorului față de textul literar, coeziunea imaginii literare cu cea plastică, raportul dintre ilustrator și textul literar fiind în opinia autorului unul fundamental în crearea unei ilustrații: Unul din momentele esențiale în creația ilustrației de carte, în general, rămâne fără îndoială corelația
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
unei ilustrații: Unul din momentele esențiale în creația ilustrației de carte, în general, rămâne fără îndoială corelația dintre imaginea literară și cea plastică, raportul dintre ilustrator - text literar 3. Studiul are două părți. Prima parte afirmă condiția de creator a ilustratorului. Graficianul de carte nu este un simplu traducător al imaginii literare, ci un co-autor al cărții: Ilustrând o carte, graficianul devine într-o oarecare măsură și co-autor, imaginile pe care le creează nu se limitează la litera cărții, la traducerea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
al cărții: Ilustrând o carte, graficianul devine într-o oarecare măsură și co-autor, imaginile pe care le creează nu se limitează la litera cărții, la traducerea mot-à-mot a acesteia 4. De aici derivă incompatibilitatea între o atitudine pasivă, obedientă a ilustratorului față de text și condiția sa de creator: Poziția pasivă, obiectivistă a ilustratorului față de text este incompatibilă cu calitatea sa de creator 5. În esență, indiferent de genul literar căruia îi aparține opera ilustrată, ilustratorul este și interpretul ei: el are
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
co-autor, imaginile pe care le creează nu se limitează la litera cărții, la traducerea mot-à-mot a acesteia 4. De aici derivă incompatibilitatea între o atitudine pasivă, obedientă a ilustratorului față de text și condiția sa de creator: Poziția pasivă, obiectivistă a ilustratorului față de text este incompatibilă cu calitatea sa de creator 5. În esență, indiferent de genul literar căruia îi aparține opera ilustrată, ilustratorul este și interpretul ei: el are dreptul să introducă elemente noi, rezultate din atitudinea sa față de o situație
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
între o atitudine pasivă, obedientă a ilustratorului față de text și condiția sa de creator: Poziția pasivă, obiectivistă a ilustratorului față de text este incompatibilă cu calitatea sa de creator 5. În esență, indiferent de genul literar căruia îi aparține opera ilustrată, ilustratorul este și interpretul ei: el are dreptul să introducă elemente noi, rezultate din atitudinea sa față de o situație, față de un personaj, elemente care își găsesc izvorul înainte de toate în propria-i experiență de viață 6. Partea a doua discută cazul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
influență în receptarea unei ilustrații: Expresivitatea constituie în cazul nostru o condiție primordială pentru ca ilustrația să rețină atenția cititorului, să-i trezească interesul, să-i rămână în amintire 9. Această calitate a ilustrației poate fi alterată de atitudinea obedientă a ilustratorului față de text, atitudine reflectată printr-o reprezentare excesiv de mimetică și detaliată a realității: Aici nu este voba numai de un desen minuțios sau de exces de amănunte. Nu este vorba numai de reproducerea fidelă a naturii 10. Dincolo de naturalismul reproducerii
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
obiect unic și nu numai de a ilustra 13. Meritul articolului semnat de Frunzetti constă într-o analiză, singulară la acel moment, a problemei ilustrației unei cărți pentru copii. Observațiile pe care le face însă cu privire la condiția de creator a ilustratorului scot ilustrația din relația - tradițională - de hegemonie față de textul literar și recunosc potențialul creativ și interpretativ al graficii în raport cu universul literar. Deși nu pare a se bucura de un interes constant din partea criticii literare și a criticii de artă, problematica
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
a unei cărți: Ilustrarea de cărți este deci o artă interpretativă, ca arta actorului sau a virtuosului muzical, deoarece condiția și obiectul ei sunt constituite dintr-un fapt anterior de creație. Trebuie observat însă că, încercând să interpreteze viziunea scriitorului, ilustratorul interpretează de fapt propria lui viziune, felul deosebit în care îi apare lumea și societatea, o împrejurare devenită cu totul evidentă atunci când, comparând între ele mai multe opere ale aceluiași artist ilustrator, constatăm între ele o asemănare, o atmosferă care
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
observat însă că, încercând să interpreteze viziunea scriitorului, ilustratorul interpretează de fapt propria lui viziune, felul deosebit în care îi apare lumea și societatea, o împrejurare devenită cu totul evidentă atunci când, comparând între ele mai multe opere ale aceluiași artist ilustrator, constatăm între ele o asemănare, o atmosferă care le învăluie, o sensibilitate care le animă deopotrivă, adică un stil. Prin stilul lor operele ilustrației depăsesc sfera interpretării și se rânduiesc în aceea a creației 16. În anul 1968 în revista
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
o atmosferă care le învăluie, o sensibilitate care le animă deopotrivă, adică un stil. Prin stilul lor operele ilustrației depăsesc sfera interpretării și se rânduiesc în aceea a creației 16. În anul 1968 în revista Arta, Geta Brătescu, ea însăși ilustratoare, reia tema ilustrației din aceeași perspectivă deschisă odată cu studiul lui Frunzetti, respectiv, a statutului graficianului. Pentru Geta Brătescu ilustrația înseamnă creație în backgroundul textului literar: Ilustratorul poate pleca de la text așa cum peisagistul pleacă de la peisaj, cum portretistul pleacă de la modelul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
aceea a creației 16. În anul 1968 în revista Arta, Geta Brătescu, ea însăși ilustratoare, reia tema ilustrației din aceeași perspectivă deschisă odată cu studiul lui Frunzetti, respectiv, a statutului graficianului. Pentru Geta Brătescu ilustrația înseamnă creație în backgroundul textului literar: Ilustratorul poate pleca de la text așa cum peisagistul pleacă de la peisaj, cum portretistul pleacă de la modelul său17. În egală măsură, Geta Brătescu definește ilustrația ca operă a uitării 18, înțelegând prin uitare o formă de contemplație a sinelui, adică de autocunoaștere: Poate
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pleca de la text așa cum peisagistul pleacă de la peisaj, cum portretistul pleacă de la modelul său17. În egală măsură, Geta Brătescu definește ilustrația ca operă a uitării 18, înțelegând prin uitare o formă de contemplație a sinelui, adică de autocunoaștere: Poate că ilustratorului i se cere părăsire de sine întru descoperirea teritoriului literar... Nu, ilustratorul, ca și poetul, cunoscând se exprimă pe sine19. Într-un articol din 1984, Mihai Drișcu analizează desenele lui Ștefan Câlția inspirate de universul cărților lui Marquez. Autorul pornește
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
modelul său17. În egală măsură, Geta Brătescu definește ilustrația ca operă a uitării 18, înțelegând prin uitare o formă de contemplație a sinelui, adică de autocunoaștere: Poate că ilustratorului i se cere părăsire de sine întru descoperirea teritoriului literar... Nu, ilustratorul, ca și poetul, cunoscând se exprimă pe sine19. Într-un articol din 1984, Mihai Drișcu analizează desenele lui Ștefan Câlția inspirate de universul cărților lui Marquez. Autorul pornește în analiza sa de la două teze ale lui Abraham Moles, pe care
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și Theodor Kiriacoff Suruceanu Trecerea sumară în revistă a ilustrației interbelice pentru opera lui Ion Creangă pune în evidență posibilități multiple de interpretare, racordate unor concepții precumpănitor etnografice și decorative, unde selecția elementului autentic încorporează experiența artistică convergentă, trăită de ilustratorul prins într-un efort creator stimulativ, în încercarea lăudabilă de a se ridica la înălțimea modelului 27. II. Studii pictorialiste O a doua categorie de articole și studii publicate în acest interval în colecția revistei Arta sau independent se circumscriu
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
plastic, sunt studiile dedicate operei lui Ion Creangă, semnate de către Zoe Dumitrescu Bușulenga și, respectiv, Ion Bogdan Lefter. Studiile românești despre relația text literar/imagine, respectiv ilustrație, accentuează nu atât asupra rolului acesteia în receptarea textului literar, cât asupra statutul ilustratorului în calitate de cititor al textului: graficianul citește textul și îl interpretează. Astfel, numai studiul lui Ion Frunzetti se preocupă de potențialele elemente care influențează receptarea: expresivitatea, ritmul și concepția unitară. Celelalte studii tratează exclusiv statutul graficianului. Dacă în critica occidentală studiul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în lume, Editura Cartea Românească, București, 1987. Ward, Katie, Girl Reading, Virago Press, Londra, 2012. A.1. Corpusul de texte teoretice și articole din colecția revistei Arta: Berindeanu, Florin, Ut pictura poesis, în revista Arta, nr. 12/1989. Brătescu, Geta, Ilustratorul și cartea, revista Arta, nr. 9/1968. Cârneci, Magda, Desen-poezie, în revista Arta, nr. 5/1984. Dan, Călin, O posibilitate de cercetare a imaginii prin text, în revista Arta, nr. 5/1984. Dan, Călin, Iacob Dezideriu, în revista Arta, nr.
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
20. 14 Benjamin Fundoianu, "Cartea de artă", în volumul Imagini și cărți, Editura Minerva, București, 1980, p. 184. 15 Idem, p. 185. 16 Tudor Vianu, "Ilustrațiile lui Demian", în Jurnal, Editura pentru Literatură, București, 1961, p. 257. 17 Geta Brătescu, "Ilustratorul și cartea", revista Arta, nr. 9/1968, p. 17. 18 Idem, p. 18. 19 Idem, p. 20. 20 Abraham A. Moles, "Despre ilustrație în textele literare", în Secolul XX, nr. 4/1967, p. 168. 21 Ibidem. 22 Idem, p. 170
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
un adevărat triumf cu lucrările lui Rembrandt (Fig. 36), cel mai mare gravor al secolului al XVII-lea. El a recurs și la procedee combinate cu dăltița și acul. În Franța, gravura în aquaforte a creat o adevărată școală a ilustratorilor de carte: Philippe Choffard, Charles-Nicolas Cochin fiul, Jean-Michel Moreau le Jeune (Fig. 37) etc., care gravau viniete personal sau după desenele lui Charles Eisen, Gravelot, Pierre Clément Marillier, Saint-Aubin etc. Contemporanul și corespondentul lor german era Daniel Chodowiecki (Fig. 38
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
sau monocrome. De asemenea, în jurul anilor 1880, în cercul de artiști al lui Frank Duveneck din Florența și Veneția au fost denumite „Bachertype”, din cauza că au fost imprimate pe o presă portabilă de Otto Bacher. În mod asemănător, în America, ilustratorul William H. Chandlee, care a făcut imprimările pe suprafața unui geam, le-a denumit „vitreographs” (grafică pe sticlă) sau „lithographs” (grafică pe piatra litografică). În jurul anului 1960, Henry Rasmusen, autorul celei mai importante cărți despre monotip, a preferat denumirea de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
a constituit "material ilustrator" pentru disputele criticilor în marginea a ceea ce își imaginau ei că este simbolismul. S-a convenit, în cele din urmă, că simbolismul implică o acută conștiință a artificiului poetic." Faptul că lirica bacoviană răspundea ca element ilustrator ismelor, încă poate fi interpretat în cheia unora mai noi, oferă contra-argumentul cel mai clar la teza simplității, a decadentismului. Ismele noi din lirica plumbului anulează ismele vechi, iar bacovianismul le șterge pe toate, în virtutea mecanismului călinescian care descrie modul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]