173 matches
-
lui Hristos cu discipolii săi la Emmaus, alte exemple de scene de ospitalitate). Povestea, adesea rezumată, sau transformată în rondeluri ca în cazul lui Benserade pentru gravurile lui Sébastien Le Clerc și ale lui François Chauveau, este deosebit de îndrăgită de către ilustratorii edițiilor și traducerilor lui Ovidiu ca și de pictori (Bramantino, Bronzino, Zuccari, Rubens, Gyselaer, Elsheimer etc.). Numeroși comentatori medievali și umaniști au căutat să interpreteze sensurile alegoric și moral al acestei povești ("Hospitalitas Deo grata. Baucis și Filemon fabula docet
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care așteaptă în stâncă lovitura de toiag a lui Moise. Acolo-i puterea și viitorul nostru”. Astfel exprimată, formula inițială a sămănătorismului înseamnă mesianism cultural și sentiment al datoriei naționale, fără vreo obligatorie abdicare de la criteriul estetic. Nicolae Grigorescu este ilustratorul primului număr, în care sunt incluse sonetele cu caracter exortativ Semănătorul de Al. Vlahuță și Către tinerii poeți de St. O. Iosif. Din perioada primului directorat datează și inițiativa publicării unui grup compact de inedite eminesciene (poezie, proză, teatru), alese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
de rugăciuni, ghid turistic și carnet de cecuri. Fiecare stadiu are propriul tip de organizare profesională. Pentru "imagieri": corporația; pentru artiști: Academia; pentru publicitari: rețeaua. Artizanul nu are un loc de lucru autonom (exceptând, poate, acel officium de la Roma). Scriptoriul ilustratorului ține de mănăstire sau de universitate; decoratorul lucrează pe frescă direct în biserică sau palat. Artistul lucrează în propriul atelier, taller sau bottega. Directorul de întreprindere în factory sau fabrică, legat de clientelă prin fax și computer. "Being good in
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în formă vizuală sau scrisă care întârzie devine inutilă. Căci, lucrurile fiind văzute chiar în clipa respectivă, ele nu mai cer un talent sau o educație deosebite. Profesioniștii privirii și ai cuvântului sunt astfel descalificați. Odată cu apariția camerei video ușoare, ilustratorul ca mediator al vizibilului, scriitorul sau jurnalistul ca mediatori ai istoriei își pierd vechea întâietate, în favoarea prezentatorului prin intermediul căruia actualitatea survine. Imediatul video face economie de profunzimi de câmp și timp. Regia, cu mozaicul ei de ecrane, devine postul de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
2 și 5 au între 7-10 silabe fiecare, și rimează între ele, iar versurile 3 și 4 au între 5-7 silabe fiecare care rimează și ele unul cu celălalt. Creatorul acestui gen de versuri a fost Edward Lear (1812-1888), artist ilustrator și poet al absurdului. Originile limerick-urilor, ca forme ale poeziei populare, încep în secolul XIII. Le găsim chiar la Shakespeare și chiar în tragedii precum Othello și Regele Lear. Iată un exemplu de limerick scris de Edward Lear: There was
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
atenție? În scurtă vreme urmează să apară Povestea gâștei, iar pentru anul viitor am în proiect ilustrarea Luceafărului eminescian. Ilustrațiile dumneavoastră sunt nu numai superbe, ci și irepetabile. Care credeți că sunt cei mai buni ilustratori de carte de la noi? Ilustratori de primă mărime au rămas foarte puțini. Ilustratori, de altfel, e puțin spus. Eu prefer noțiunea de grafician de carte, pentru că imaginez cartea în toată complexitatea ei, de la zaț, paginație și până la concordanța cu subiectul. O parte din tineri ar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
gâștei, iar pentru anul viitor am în proiect ilustrarea Luceafărului eminescian. Ilustrațiile dumneavoastră sunt nu numai superbe, ci și irepetabile. Care credeți că sunt cei mai buni ilustratori de carte de la noi? Ilustratori de primă mărime au rămas foarte puțini. Ilustratori, de altfel, e puțin spus. Eu prefer noțiunea de grafician de carte, pentru că imaginez cartea în toată complexitatea ei, de la zaț, paginație și până la concordanța cu subiectul. O parte din tineri ar avea plăcerea să lucreze, însă nu sunt stimulați
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
fantastică și misterioasă a lui Bosch. Pentru unii este un alienat mintal și un stricat, pentru alții un predicator genial, un pictor care s-a inspirat din galeria de monștri ai Evului Mediu, din imaginarul colectiv flamand și din arta ilustratorilor. Cercetările contemporane par să indice mai degrabă un artist eretic, dar nu reușesc a dezvălui, totuși, adevăratele enigme ale operei sale. Bosch rămâne omul asfințitului Evului Mediu, în picturile sale sintetizând credințele și fantasmele populare ale epocii pentru a putea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
printr-o alungire verticală a literelor, ea este folosită mai ales în manuscrisele în limba populară. Aceste trei tipuri se vor regăsi în materialul imprimat al primilor tipografi. 3. Decorarea manuscriselor. Trece progresiv în mîinile laicilor, ca și realizarea lor. Ilustratorii se grupează în preajma universităților, pe lîngă copiști și librari; în Paris, registrul impozitelor din 1292 semnalează deja 17 ilustratori. În timp ce Sfîntul Thoma d'Aquino elaborează un sistem filozofic realist, miniatura gotică urmărește cucerirea aparențelor sensibile; prin lărgirea perspectivei și restabilirea
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
și librari; în Paris, registrul impozitelor din 1292 semnalează deja 17 ilustratori. În timp ce Sfîntul Thoma d'Aquino elaborează un sistem filozofic realist, miniatura gotică urmărește cucerirea aparențelor sensibile; prin lărgirea perspectivei și restabilirea proporțiilor, viziunea lumii revine la scară umană. Ilustratorii nu mai caută să exprime ideea pe care și-o fac despre ființe și lucruri, ci aspectul sub care le văd. Miniatura secolului al XIII-lea se caracterizează prin vivacitate, suplețe și eleganță a formelor, fără a renunța în totalitate
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
-lea. S-a găsit în Saône-et-Loire un bloc de lemn gravat, numit Protat, care este datat în jurul anului 1380. Xilografia se răspîndește în Burgundia, Renania, Olanda și era practicată mai ales în mănăstiri, poate pentru a nu concura cu meseria ilustratorilor. De aceea, ea a produs în principal opere cu caracter religios, primele mărturii fiind imagini ale smereniei. Cea mai mare parte dintre aceste documente fragile au dispărut; cele care au fost păstrate erau lipite pe spatele fostelor coperți sau în interiorul
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
-lea. Colophonul a putut atunci să se reducă și adesea să dispară; totuși actuala noastră casetă tipografică este urmașa colophonului. II. Ilustrarea cărții Primele decorări ale cărții tipărite au fost cele ale manuscrisului. La început, tipografii au lăsat în grija ilustratorilor să picteze literele ornate și, pînă la începutul secolului al XVI-lea, unele texte tipărite au continuat să primească miniaturi, ancadramente, "picioare de muscă" și capete de rînd colorate. Atunci cînd cartea tipărită avea propria decorație, pictorii și ilustratorii mai
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
grija ilustratorilor să picteze literele ornate și, pînă la începutul secolului al XVI-lea, unele texte tipărite au continuat să primească miniaturi, ancadramente, "picioare de muscă" și capete de rînd colorate. Atunci cînd cartea tipărită avea propria decorație, pictorii și ilustratorii mai interveneau uneori pentru a da strălucire lemnului. 1. Gravura în lemn. De fapt, multe incunabule au scăpat ilustratorilor și au rămas fără decorație; astfel, tipografii au ajuns să-și decoreze singuri edițiile, folosind bucăți de lemn gravat. Fiind în
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
să primească miniaturi, ancadramente, "picioare de muscă" și capete de rînd colorate. Atunci cînd cartea tipărită avea propria decorație, pictorii și ilustratorii mai interveneau uneori pentru a da strălucire lemnului. 1. Gravura în lemn. De fapt, multe incunabule au scăpat ilustratorilor și au rămas fără decorație; astfel, tipografii au ajuns să-și decoreze singuri edițiile, folosind bucăți de lemn gravat. Fiind în relief, acestea se asamblau cu ușurință în formă, alături de caracterele tipografice; astfel, textul și imaginile puteau fi tipărite în
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
1473); îl regăsim în cartea lioneză (Abusé en court, Quatre fils Aymon, 1480) ale cărei lucrături în lemn rudimentare nu sînt lipsite de savoare. La Paris, ilustrația tipărită se răspîndește mai tîrziu, poate datorită vitalității pe care o păstrau atelierele ilustratorilor. Lucrările în lemn, mult mai suple și desprinse de influențele străine, au apărut în cărțile tipărite de Jean Dupré, Guy Marchant (Danse macabre, 1485), Pierre Le Rouge (Mer des hystoires, 1488) și pentru Antoine Vérard (Art de bien vivre et
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Dar popularizarea cărții antrenează o lărgire a publicului său. Cartea pătrunde în rîndurile burgheziei negustorești, la care se găsesc opuscule de pietate, romane cavalerești, cronici, texte de medicină populară. Chiar și artizanii acced la carte, din motive practice; bijutierii, sticlarii, ilustratorii, pictorii, vînzătorii ambulanți, tîmplarii, zidarii, armurierii aveau lucrări de pourtraicture culegeri de modele, dar și lucrări ilustrate care aveau aceeași folosință. În sfîrșit, cartea, dacă nu s-a răspîndit, cel puțin a pătruns în clasele populare. Cartea de rugăciuni este
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
și invenția, este dată de o eventuală comparație a acestora cu o monedă cu două fețe, în care fața monedei este reprezentată de inovație, iar verso-ul acesteia de invenție. Imaginea invenției și a inovației îmbracă, practic, o formă unică, ilustratoare. Diferența dintre invenție și inovație nu este dată de scopul comercial, cât mai ales de interesul patrimonial. Considerăm însă că nici acest interes nu este primordial în a identifica o inovație, cât utilitatea acesteia pentru societate. Costul inovației, care îmbracă
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
sau „selecții de culoare“ și pregătită pentru publicare. „Era un produs finit și Își avea valoarea ei“, spune Bill. „Era o adevărată operă de artă, unii o agățau pe perete. De fapt, The New York Times organiza uneori expoziții cu lucrările create de ilustratorii săi“. Însă, În ultimii ani, „lucrurile s-au schimbat“, mi-a spus Bill, deoarece publicațiile și agențiile de publicitate au trecut la pregătirea digitală a materialelor, lucrând cu aplicații de tipul Quark, Photoshop și Illustrator - numite de artiștii graficieni „Sfânta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
i-am făcut au fost conștienți“, mi-a mărturisit. „Pot spune doar că aveam nevoie să lucrez și am fost norocos că mi s-a oferit oportunitatea asta. Cunosc atât de mulți artiști care au ieșit de pe scenă. Un coleg ilustrator proiectează acum cutii de ambalaj, iar alții au ieșit cu totul din domeniu; unul dintre cei mai buni designeri pe care-i cunosc a devenit peisagist. Este și acum designer, dar și-a schimbat complet mediul de muncă. Persoanele care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
dată principalele puncte de interes. În 1962, profesorul Ion Frunzetti publică Despre unele probleme ale ilustrației de carte pentru copii, un articol care încă rămâne un reper în analizele dedicate în critica plastică și literară din Romania statutului ilustrației și ilustratorului. Subiectul central al analizei este poziția ilustratorului față de textul literar, coeziunea imaginii literare cu cea plastică, raportul dintre ilustrator și textul literar fiind în opinia autorului unul fundamental în crearea unei ilustrații: Unul din momentele esențiale în creația ilustrației de
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
profesorul Ion Frunzetti publică Despre unele probleme ale ilustrației de carte pentru copii, un articol care încă rămâne un reper în analizele dedicate în critica plastică și literară din Romania statutului ilustrației și ilustratorului. Subiectul central al analizei este poziția ilustratorului față de textul literar, coeziunea imaginii literare cu cea plastică, raportul dintre ilustrator și textul literar fiind în opinia autorului unul fundamental în crearea unei ilustrații: Unul din momentele esențiale în creația ilustrației de carte, în general, rămâne fără îndoială corelația
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
unei ilustrații: Unul din momentele esențiale în creația ilustrației de carte, în general, rămâne fără îndoială corelația dintre imaginea literară și cea plastică, raportul dintre ilustrator - text literar 3. Studiul are două părți. Prima parte afirmă condiția de creator a ilustratorului. Graficianul de carte nu este un simplu traducător al imaginii literare, ci un co-autor al cărții: Ilustrând o carte, graficianul devine într-o oarecare măsură și co-autor, imaginile pe care le creează nu se limitează la litera cărții, la traducerea
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
al cărții: Ilustrând o carte, graficianul devine într-o oarecare măsură și co-autor, imaginile pe care le creează nu se limitează la litera cărții, la traducerea mot-à-mot a acesteia 4. De aici derivă incompatibilitatea între o atitudine pasivă, obedientă a ilustratorului față de text și condiția sa de creator: Poziția pasivă, obiectivistă a ilustratorului față de text este incompatibilă cu calitatea sa de creator 5. În esență, indiferent de genul literar căruia îi aparține opera ilustrată, ilustratorul este și interpretul ei: el are
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
co-autor, imaginile pe care le creează nu se limitează la litera cărții, la traducerea mot-à-mot a acesteia 4. De aici derivă incompatibilitatea între o atitudine pasivă, obedientă a ilustratorului față de text și condiția sa de creator: Poziția pasivă, obiectivistă a ilustratorului față de text este incompatibilă cu calitatea sa de creator 5. În esență, indiferent de genul literar căruia îi aparține opera ilustrată, ilustratorul este și interpretul ei: el are dreptul să introducă elemente noi, rezultate din atitudinea sa față de o situație
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
între o atitudine pasivă, obedientă a ilustratorului față de text și condiția sa de creator: Poziția pasivă, obiectivistă a ilustratorului față de text este incompatibilă cu calitatea sa de creator 5. În esență, indiferent de genul literar căruia îi aparține opera ilustrată, ilustratorul este și interpretul ei: el are dreptul să introducă elemente noi, rezultate din atitudinea sa față de o situație, față de un personaj, elemente care își găsesc izvorul înainte de toate în propria-i experiență de viață 6. Partea a doua discută cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]