102 matches
-
contradictoriu. Sofia îl determină să caute „ideea lucrurilor”, „ea nu-l învață lucrurile înșile, ci-l învață a vedea” (Opere, vol. VII, Ed. Academiei, 1977, pag. 224) lumea esențelor, ceea ce este dincolo de aparențe. Pentru tânărul Eminescu poezia este fantezie („mama imaginelor - fantazia” - scria studentul vienez într-o epistolă către 39 Iacob Negruzzi, cf. Ed. cit., vol. XVI, 1989, pag. 34) și „reflecțiune”, concepte corespunzătoare ochiului din afară și ochiului dinlăuntru („Iară ochiu-nchis afară înlăuntru se deșteaptă” - Scrisoarea a III-a). Așadar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
contradictoriu. Sofia îl determină să caute „ideea lucrurilor”, „ea nu-l învață lucrurile înșile, ci-l învață a vedea” (Opere, vol. VII, Ed. Academiei, 1977, pag. 224) lumea esențelor, ceea ce este dincolo de aparențe. Pentru tânărul Eminescu poezia este fantezie („mama imaginelor - fantazia” - scria studentul vienez într-o epistolă către 39 Iacob Negruzzi, cf. Ed. cit., vol. XVI, 1989, pag. 34) și „reflecțiune”, concepte corespunzătoare ochiului din afară și ochiului dinlăuntru („Iară ochiu-nchis afară înlăuntru se deșteaptă” - Scrisoarea a III-a). Așadar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
din snobism. Singur în patul său, Maxențiu, cu egoismul de bolnav, era mulțumit - dar cu același egoism îi era frică de singurătate. Frică do un spectru pe care oglinda i-1 desprindea în fiecare zi mai deslușit din propria lui imagină. De câtva timp, noaptea avea febră și somnul îi era sufocant. Palmele arzătoare și le răcorea pe cearceafurile proaspete de olandă fină, îndantelate bogat și uneori ușor pătate de buzele fierbinți. Când descoperise întîi urmele acelor sărutări rozate, Maxențiu trăise
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
care ar fi vroit să dea bună seara, dar n-a mai turburat pe mamă-sa bolnavă. Diplomația fusese împinsă prea departe. La pomenirea numelui funest, Lenora își rupse dantelele hainei de casă. Acum tăcerea iar spărgea alune. Era o imagină a lui Mini, când gânduri anevoie de spus ciocăneau timpul și spațiul, fără de vorbe. Noroc că intră Lina cu canotierul în mână și cu geanta ei mare. "Geanta de moașe!" glumea Nory - cu toate că era de antilopă fină, cu "fermoir de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
acea minune și buzele le ținea deschise ca pentru un cuvânt și le umezea bura ca un suc. Trebuia să treacă prin grădini. Acolo se petrecea o feerie a negurei. Era miragiul fabulos al gradinei în pânza ceței, apoi răsfrângerea imaginei străvezii furată de ceață în apă. Cerul, limpezit deasupra pâclei joase, se aplecă și el să se privească răsturnat în valul magic. Realitatea era travestită ochilor de iluzie, și iluzia îți amăgea ochii. Un rai aiurit, în care cei doi
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
fața pământului. În urmă cu doi ani, tot la sfârșit de primăvară, Aliona mi-a ghicit în cărțile ei soioase și exacte. Mi-a descris, cu multe amănunte, plecarea noastră din România, întoarcerea pe care nu mi-o pot deloc imagina (poate și pentru că nu se va petrece în viața astaă și, mai ales, mi-a spus așa : „Veți avea un copil care va fi cunoscut în întreaga lume !“. Până una-alta, Dora suge lapte fabricat de mine însămi, doarme și
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
care nimeni nu voia să le aibă, sculpturile refuzate, certurile cu xilogravorii, beția... Cele mai mărețe existențe sunt rareori pilduitoare. Și, bineînțeles, încununarea operei lui: Biblia. Fiecare imagine sfântă în parte, fiecare linie și umbră și rază de lumină! Claritatea imaginei în alb-negru, seriozitatea dogmei creștine, fără vreo șovăială sau sfioșenie, xilografia ca sfântă taină. Spre sfârșit, când se făcuse deja noapte, am spus: Ei bine, toate acestea ar intra în cartea mea despre Doré. E minunat! mi-a răspuns trimisul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Lovinescu n‘a tratat nici în poezia dlui Bacovia lotul «Scînteilor galbene». Cum «Scînteile galbene» aduc față de «Plumb» o sensibilă diferențiere și cum ele fac tranziția spre „Bucăți de noapte” - dsa le-a neglijat pe amîndouă. Să reținem însă că imagina unui autor căruia i se anulează două treimi din activitate, și dintr-o activitate caracteristică, nu poate fi în nici un caz veridică” (ibid., p. 347). E de presupus că sensibilitatea lui Perpessicius față de specia hibridă a prozei poetice explică întru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
întru viziune halucinantă, Marc Chagall”, iar „interpretarea” temei volumului Patmos luminează tradiția în care acesta se așază: „Patmos este ostrovul unde un evreu elinizat a scris una dintre cele mai frumoase cărți de coșmar”. „Proteu pletoric al inspirației și al imaginei”, Voronca este privit ca un autor de „caleidoscoape paralele”. Poezia franceză a lui B. Fondane - devenit între timp și scenarist de film - nu este citită doar în latura ei „cinematografică”; diferența față de imagismul lui Voronca (autor al unui poem omonim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
moartea În suflet, porni motorul și manevră spre ieșirea din port. De cum ieșiră din raza vizuală, Stéphane se destinse și nu rezistă plăcerii de a savura răsturnarea de situație. - M-ai luat drept un idiot, așa e? Nu-ți poți imagina ce m-am distrat! Ah, mutrele voastre după dispariția lui Pérec! Sau cînd ați vizionat benzile video! pufni el. - Pe frații mei, pe Yves, pe Gwen, dumneata i-ai ucis? Dumneata i-ai ucis pe Nicolas, pe Chantal... - Le spusesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
strigătul mamei tale... Mi se strînge carnea pe mine cînd îmi amintesc urletul acela sfîșietor! Și crede-mă, fiule, că, în atîta amar de vreme, mi-a răsunat în suflet de mult mai multe ori decît și-ar putea cineva imagina... Am aruncat prada; am alergat, tăind pădurea de-a dreptul, zgîriindu-mi fața, afundîndu-mi picioarele în noroaie, rostogolindu-mă în hăuri adînci și urcînd apoi, dintr-o suflare, dealuri nesfîrșite. Nu simțeam pămîntul sub picioare, nu vedeam pe unde trec; nu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
orbi și rătăceau imunzi și flămânzi prin oraș, dispuși la orice pentru un rest de pâine uscată acoperită de mucegai, pentru orice ar fi putut fi ingerat, cel puțin mestecat, astfel încât să înșele foamea cu sucurile sale sărace, și-o imagină pe soția medicului conducând pe străzi, prin ploaie, mica sa turmă de nefericiți, șase oi rătăcite, șase păsări oarbe căzute din cuib, șase pisoi orbi nou-născuți, poate că într-una din acele zile, pe vreo stradă oarecare, s-a încrucișat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
care pierduse tot ce avea pe lume din cauza nesăbuitei lui încăpățânări de a respecta niște tradiții învechite ce nu mai reprezentau nimic pentru nimeni. Laila! Un fior, ca un curent de apă înghețată, îi străbătu șira spinării când și-o imagină în puterea acelor bărbați cu uniforme murdare, centiroane groase și cizme rău mirositoare. își aminti de fețele lor când îl amenințau cu armele la intrarea jaimei sale, de mizeria campamentului lor, de despotismul cu care-i tratau pe beduini în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
primele zile, ci doar o prost disimulata compasiune, care îl făcea să se cutremure, imaginându-și tot ce putea fi mai rău. Dar de fapt „tot ce putea fi mai rău“ era mai rău decât și-ar fi putut el imagina. Îl duseră, cu mâinile strâns legate, până la golful Farepíti și, când se văzu în fața imensei nave deja terminate și observa șirul de bușteni care coborau până în apă și, la mijlocul distanței, placa mare de lemn, prevăzută cu găuri în care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Cum merge după aceea fără să se Întrebe Încotro sau de ce, pata albă și strălucitoare Îi rămânea tot timpul În centrul câmpului vizual. Putea fi o simplă remanență a retinei, dar acum toate faptele pe care și le amintea sau imagina se petreceau pe marginea acelei gropi albe săpate În pământul cenușiu. El se afla pe marginea ei, cu ochii ațintiți spre centru unde nu putea să deslușească nimic din cauza strălucirii. Rămânea tot timpul cu fața spre ea, deși se mișca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
momentul oportun. Nimeni nu este și nu va fi îndrituit să susțină că s-a scris mult despre 1859, de vreme ce în istoria popoarelor există, păstrând proporțiile, câte un an care nu se reduce la un datum cronologic. Își poate cineva imagina Franța modernă fără 1789 sau U.R.S.S. fără 1917? Sunt ani de explozie produsă prin deversarea acumulărilor în simțire, cuget, progres material și acțiune practică. Urmările „micii uniri” au tot atâta importanță ca și actul în sine, ele conferindu-i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Naționale» și deci într-o formă excelentă, apare volumul de versuri «Lîngă Pămînt», al d-lui Adr. Maniu, cu poezii lirice și epice, pasteluri foarte reușite, unde descrie natura moartă, peisagii de sat, de liniște și de pace, prinzînd minunat imaginele și scenele de țară.” 2) Al doilea exemplu e recenzia la Stampe (1927) de I. Valerian, al doilea volum al acestui poet premiat de Academie pentru Caravanele tăcerii. Nu e semnată, dar, aproape sigur, autorul ei e Tabacaru, căci una
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pierde în obiect. Caracteriologie, tipicitate“. - Portretul psihic surprinde caracteristici ale personalității eroului, aptitudini înnăs cute sau dobândite (natură introvertită/extravertită; temperament impulsiv, coleric/melancolic, ezitant; fire rațională, lucidă/pragmatică/pasională/visă toare/șovă ielnică/contradictorie, imprevizibilă; gândire logică/asocia tivă/imagina tivă/creativă/prac tică etc.). Este utilizat frecvent în proza modernă, „ionică“, în care „va lorile dominante sunt de ordin personal. Autenticitate, interioritate, intimitate“ (N. Manolescu). - Portretul complex (mixt) combină modelele primare ale portretului, însumând trăsături fizice, trăsături de caracter
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
răscoalelor și cu care se începe un nou capitol al istoriei noastre contemporane, d-l N. D. Cocea a surprins de două ori pe lectorii și martorii vieții noastre literare: în locul unor icoane tulburi și a unui mediu realist, o imagină aproape legendară, a unor vremi de poetică patriarhalitate, cu oameni înțelepți chiar dacă au trecut prin iadurile juniei sau, poate, tocmai de aceea, și totul scris cu reținere și eleganță, într-un stil calm, de cântec bătrânesc, păstrat tot timpul la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
ideologie ți fantezie poetică, reușind să încurce toate și în urmă să se încurce și pe sine însuși, în propriile mreje. Să nu ne mirăm, dacă în păinjenișul informațiilor, scriitorul dela pagină la pagină uită ce-a spus și oferă imagina celui care nu știe de unde pleacă și unde ajunge". Și nu lipsesc argumentele spicuite din notele călinesciene. Sînt multe, numeroase și îndreptățite amendamentele istoricului la cartea lui Călinescu. Cred că ar merita citate in extenso concluziile lui I.E. Torouțiu la
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
acești ani, Mihail Steriade își creionează un foarte viu profil anticipând tonul burlesc-duios al autoportretelor literare ale lui Eugen Ionescu. Până și formulele adresării directe sună identic: „Domnilor critici, fiți buni și nu mai tăceți”. Poemele publicate (Frunză verde, Pocăință, Imagină, Cântec de toamnă, Mi-ai surâs, Rugă, Dezamăgire, Primăvară, Final, Pământ, Strigăt, Carte poștală) sunt dedicate Emanuelei, Mariannei, Malviei ș.a., dar și - cu același gest teribilist - Lui Dumnezeu, „Mie”. În schimb, capitolul din romanul Malvia conține o poveste de dragoste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288077_a_289406]
-
v? zut, ? i?a dob�ndit cea mai mare parte a cuno? țin? elor prin lecturi de o anvergur? extraordinar?. Prin �nsu? i volumul acestora, le putem atribui o influen?? hoț? r�toare �n aceast? privin??. Prin memoria lui fenomenal? ? i prin imagina? ia să evocatoare, Iorga era capabil s? se plaseze �n �ns?? i inima oric? rei situa? îi despre care citea. Aceste lecturi ? i contactele pe care le? a avut la universitate ? i ulterior �n Fran? a ? i Germania (că ? i �n timpul c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
el era mai important pentru Iorga dec�ț ponderea extraordinar? a istoriei acestei regiuni, dar utopia este o proiec? ie indispensabil? a imagina? iei creatoare, ca pol opus al ideologiei. Iar Iorga, �ntotdeauna plin de idei noi, nu era lipsit de imagina? ie creatoare. Du? man de moarte al alian? elor imperiale ? i al imperiilor (Rom�nia a fost victima a cel pu? în patru din acestea �n timpul vie? îi lui), Iorga le respingea ? i pe baza teoriilor lui istorice. Convins de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
putea conta. À propos. Ne putem imagina prin absurd că un om politic de talia lui Ionel Brătianu ar fi apelat, în meseria lui (pentru că asta a fost menirea lui: să profeseze meseria de om politic), ni-l putem deci imagina ținînd cont, în oricare dintre problemele acute ale țării, de părerea trotuarului? Cum ar fi arătat acea Românie (pe care au distrus-o tancurile rusești și golănimea autohtonă), dacă s-ar fi lăsat sugestionată de analiștii de ocazie și de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
demografice și de compoziție a pieței muncii și impactul acestora asupra companiilor: SUA, Europa, România În Statele Unite, capitalul uman devine unul din ce în ce mai divers. Încercând să estimeze cum va arăta piața muncii în viitor, Departamentul de Stat pentru Ocupare al SUA imagina America anilor 2050 ca fiind compusă în proporție de aproape 50% din grupurile actual minoritare, în contextul în care 25% din totalul populației va fi reprezentată de persoane de origine hispanică. Dublarea numărului persoanelor în vârstă era proiectată, de asemenea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]