390 matches
-
de tip medieval sau renascentist. Bunăoară, datele fundamentale ale bizantinismului (estetismul duplicității, destinul individual privit ca teleologie mistică) ar explica predilecția pentru cultivarea romanului hagiografic sau a celui „secret” (cele două cronici ale lui Procopiu din Cezareea); scenariul călătoriei și imaginarea schemei „aventurii personalității” sunt întrupate, în maniere specifice, în hagiografie, romanul arab, monogatari, romanul medieval al căutării Graalului, ajungându-se până la parodierea eposului cavaleresc, ca la Cervantes. Și ca romancieră, R. își asumă o miză dificilă. Timpul celor aleși (1999
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
6. Tehnica „Harta obstacolelor” 353 13.2.1.7. Fișa personală 354 13.2.1.8. Învățarea pe baza inteligenței emoționale. Dezvoltarea de sentimente în mediul de învățare 354 13.2.1.9. Analogiile 354 13.2.1.10. Tehnica imaginării 355 13.2.1.11. Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii) 356 13.2.2. Metode centrate pe observație 357 13.2.2.1. Observarea sistematică și independentă 357 13.2.2.2. Metoda
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la care „sensul reușește să decoleze, dacă se poate spune așa, de pe fundamentul lingvistic de la care a pornit” (Lévi-Strauss, 1978, p. 252). Atât în analiza conceptuală, cât și în exemplele cu impact instrumental, Claude Lévi-Strauss ne oferă argumente sensibile pentru imaginarea unui posibil model al comunicării. Chiar dacă aceste coordonate se desfășoară mai degrabă la un nivel implicit decât explicit, regăsim un model al sistemului de atitudini care poate fi ușor - și cu folos - translatat într-un model al fenomenului comunicațional. „În
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
experiență și cunoaștere” (apud Dumitru, 2000). 13.2.1.5. Tehnici de prospectivătc "13.2.1.5. Tehnici de prospectivă" Sunt deosebit de utile pentru a motiva învățarea la nivel individual sau de grup. Ideea unei astfel de tehnici rezidă în imaginarea rezultatului activității de învățare (care pare acum grea, obositoare și adesea chiar inutilă) ori a rezultatului maximal al tuturor activităților de învățare dintr-o anumită perioadă. Astfel, un student care învață la o materie dificilă își poate imagina satisfacția pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ar trebui să am?” va fi genul de întrebare la care ar trebui să răspundeți). Utilizarea didactică cea mai des folosită a analogiilor este în cadrul unei alte metode - sinectica. 13.2.1.10. Tehnica imaginăriitc "13.2.1.10. Tehnica imaginării" Reprezintă o tehnică ce pornește de la ideea că grupul trebuie, într-o primă etapă, să găsească ideea centrală a unor dorințe în legătură cu o problemă pe care o consideră în acel moment ca fiind nerezolvabilă. Pentru aceasta, toți membrii sunt direcționați
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se datorează unei încrederi prea mari în forțele proprii (în sensul că viitorul posibil le-ar apărea ca fiind sigur), ci dimpotrivă, lipsei de exercițiu în a-și dori mai mult (viitorul sigur ocupă și locul viitorului posibil). Or, tehnica imaginării ne oferă chiar posibilitatea de a ne dezvolta capacitatea de mobilizare în direcția unor obiective maximale. În următorul pas, grupurile vor trebui să încerce (folosind toate modalitățile de expresie și fără a respinge vreo idee) să identifice posibilele soluționări pentru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
l-a primit fiecare, iar cei din cercul exterior primind sarcina de a-i observa pe primii. În ceea ce privește pregătirea cadrului didactic pentru o astfel de activitate, aceasta este relativ simplă în aparență: ea include două momente importante - alegerea texului și imaginarea/proiectarea unor întrebări cu răspuns deschis. Spunem că acest rol al profesorului este simplu doar în aparență, deoarece de modul cum este ales textul și de tipul de întrebări depinde, într-o bună măsură, startul metodei (subliniem, încă o dată, că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și tonalitatea satirică - se regăsesc, la altitudini diferite, în toate piesele volumului. Totuși, următoarele cărți de versuri - Femeia în roz (1997; Premiul Asociației Scriitorilor din Arad) și Tandrețea dintre noi (1999) - atestă o schimbare treptată a regimului. Căci, dacă inițial imaginarea femeii permitea când și când subminarea encomionului prin inserții sarcastice sau prozaice („E inflație / Viața își schimbă prețul / Aș cumpăra un covor mai scump / Să te înfășor în el după ușă / În camera alăturată / Mai întunecată / Poate fac și eu
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
eului liric este una generică, în măsura în care acesta își asumă trăirile semenilor săi din epoci anterioare sau contemporani. Evlavia medievală intră, de pildă, într-un discurs ce transpune un portret de ctitor valah, într-o predică franciscană adresată păsărilor ori în imaginarea „părerilor de rău” ale asinului ce l-a purtat pe Hristos, a „cântării” Pământului sau a „glasului” Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul. Alături stă pietatea însoțită de simț gospodăresc a omului de rând (sursa de inspirație pare să
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
capul locului - în chiar codul genetic al individului. Cu anii, S. a reușit să „evadeze” din arcanele propriului eu ipostaziat, pe de o parte prin aluvionarea evenimențială, procedeu care prinde substanță odată cu Schimbarea la față, iar pe de alta prin imaginarea unor situații bizare, ca în romanul Quo vadis, Domine? (I-II, 1993-1996), o incitantă fantezie politică: Securitatea ar fi antrenat mai multe echipe, cu mai multe tactici în același scop, răsturnarea lui Ceaușescu, de unde un șir de tensiuni generate inclusiv
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
deja Shambhala, după Xembala iezuiților din secolul al XVII-lea. Călători și misionari din toată Europa Încep, din secolul al XVII-lea, un asediu exuberant și de multe ori ineficient asupra diferitelor provincii ale Tibetului, și fiecare se apropie de imaginarea secretului pe care, impenetrabil, Îl adăpostea. Erorile Încep Însă tot de atunci. Eruditul singuratic Îi dă deja coordonatele geografice precise și topografia: Între 45o și 50o lat. N. Însă predicțiile epopeii tibetane a lui Gesar merg mai degrabă către zona
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cadavrelor În India răsăriteană” apare În Familia În 18883 - poate fi vorba de Johann Honigberger, născut la Rosenau În 1828? Toate aceste titluri sunt o probă suficientă, credem, pentru a arăta comunicarea dintre interesul popular, care Îi dictează lui Honigberger imaginarea unui public propriu, și cel pre-științific. Cremarea văduvei atrage apoi Însemnările lui Alesiu Olariu (1867), George Vuia (1873) și, indirect, Grigore N. Lazu (1881)4. O sistematizare ulterioară a producției literare din ziare, periodice și almanahuri va trebui să se
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Spirache Dorobanțu, Popa Țucal, sunt portretizați politicieni, afaceriști, gazetari, scriitori, militari, fețe bisericești - o galerie nesfârșită de specimene caracterologic șarjate, care se întrec în a-și etala semnele bogăției acumulate prin fărădelegi. Prin integrarea acestora în spectacolul de epocă, prin imaginarea unora din „ciocoii noi” în situații vrednice de Frumoșii nebuni ai marilor orașe, cartea lui Fănuș Neagu, romanul compune o amplă frescă a cărei dominantă e grotescul. Activitatea de prozator a lui S. a fost precedată de una de cronicar
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
teme majore: moartea, neputința atingerii idealului, dragostea, teama, resemnarea prin meditație, condiția poetului. Permanenta luptă a spiritului cu trupul culminează în poezia Umbră și semn, unde corpul împietrit, ca mort, ascunde liniștea interioară ce așteaptă fiorul declanșator de energii. În imaginarea trupului se mizează pe o înlănțuire de simboluri: „Prin dimineața aceasta, rece, aspră, / Trupul pare o navă abandonată, / Păsări bezmetice se odihnesc pe umeri, / Ca pe catarge dintr-o mare moartă.” S. nu este un glas al revoltei, este un
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
multe procedee: mărire sau reducere la scară a unor reproduceri similare (machete, mulaje); concretizare (redare figurativă a unor cifre sau grupuri de cifre); abstractizare (redarea prin anumite formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte, procese, acțiuni); analogie (imaginarea unui obiect sau aparat nou, a căror funcționare să fie concepută prin comparație cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent, asemănător). 9. Studiul de caz Studiul de caz constă din confruntare elevului cu o situație reală de viață
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
multe procedee: * mărire sau reducere la scară a unor reproduceri similare (machete, mulaje); * concretizare (redare figurativă a unor cifre sau grupuri de cifre); * abstractizare (redarea prin anumite formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte, procese, acțiuni); * analogie (imaginarea unui obiect sau aparat nou, a căror funcționare să fie concepută prin comparație cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent, asemănător). 9. Studiul de caz Studiul de caz constă din confruntare elevului cu o situație reală de viață
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
această perspectivă, prin sarcini de lucru diferențiate, ca: pentru inteligența lingvistică - realizarea unui eseu privind relația narator - personaj reflector, în romanul Concert din muzică de Bach, pentru inteligența matematică - realizarea unui scheme privind relațiile dintre personajele romanului, pentru inteligența vizuală - imaginarea unei coperte care să cuprindă elementele definitorii ale romanului, inteligența intrapersonală - redactarea unei pagini de jurnal al personajului Elena, pentru inteligența muzicală - selectarea unui fragment muzical care să poată însoți scena primei întîlniri Ada-Lică-Maxențiu, pentru inteligența corporal-kinestezică - selectarea unor mișcări
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Biatris Cristina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_912]
-
vom da un exemplu concret aranjând în fața lor 4 monede diferite (pregătite în prealabil) spunându-le să facă și ei același lucru cu literele. 2. PROBA DE ORIGINALITATE Această probă presupune încheierea în cât mai multe feluri a unei întâmplări (imaginarea sfârșitului unei povești începute dar neterminate). Ea vizează originalitatea. Cotarea originalității a fost dificilă, criteriile fiind greu de stabilit. Considerăm veridică și totodată operantă numai acea notare în cadrul căreia produsele individului se raportează la grupul dat, adică la grupul școlar
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
cât mai multor asemănări între cei doi termeni ai fiecărui cuplu: prună -piersică oră - săptămână pisică - șoarece munte - lac lalea - garoafă pătrat - cerc Sarcini imaginativ - inventive: Găsirea finalului unei povești date; • Elaborarea intrigii care a dus la un anumit deznodământ; • Imaginarea unui posibil dialog cu învățătorul întâlnit după 20 de ani; • Arătând elevilor imagini - scene (sau povestindu-le) găsirea a cât mai multor răspunsuri la întrebările: Ce s-a întâmplat înainte de această situație? Ce se va întâmpla în viitor? • Completarea unor
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
cerc. Predarea creativă, învățarea creativă presupune existența unui potențial creativ al subiectului manifestat în: receptivitate față de nou, curiozitate științifică, originalitate, capcitate de elaborare, fluenta gândirii, inventivitate, gândire divergență etc. Etapele învățării creative sunt: • punerea problemei sau crearea unei situații problematice; • imaginarea modlui de rezolvare, analiza problemei, găsirea soluției de rezolvare; • verificarea. Învățarea creativă se realizează folosind învățarea euristica prin problematizare, dialog, conversație euristica,descoperire, modelare, etc. Modalități de stimulare a conduitei creative la elevi presupun și eliminarea unor obstacole care împiedicată
CREATIVITATEA ÎN SLUJBA FRUMOSULUI DIN DEŞEURI ŞI MATERIALE RECICLATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
poate imagina probleme sociale iluzorii, false: lipsa ploii este evidentă pentru populație; pedeapsa divină pentru degradarea moravurilor poate fi considerată de comunitate drept cauză a problemei. Din acest motiv, definirea problemelor-cauză face parte din ideologia colectivității, așa cum o definea Engels: „imaginarea unor cauze false” din cauza incapacității cognitive sau din interesul de a identifica alte cauzele decât cele reale. Pe fosndul unui deficit de cunoaștere a cauzelor, formularea problemelor-cauză poate deveni instrument al manipulării de către actorii sociali. În această ipostază, formularea problemelor-cauză
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îl cuprinde și pe John Locke. Ea este caracterizată de o viziune deschisă, de credință în progres și în drepturile politice ale omului. Cosmologia modernă este caracterizată prin cercetarea bazată pe control și predicție, prin modele matematice și mecanice, prin imaginarea universului ca o aglomerare de particule muritoare și printr-o separare radicală a realităților obiective de cele subiective. Megaparadigma postmodernă ar fi apărut în secolul XX; ea este caracterizată de sisteme deschise, de nedeterminare, de discreditarea „metanarativelor” și de centrarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1989) combină două tematici: poezia patriotică și cea de dragoste. În primele două cicluri, dedicate Patriei (asociate timpului și matricii materne), cultului eroilor, se simte ideologizarea din epocă, dar tema este abordată, totuși, în maniera romantic-naivă a lui Nichita Stănescu. Imaginarea unui jurnal de front, scris la persoana întâi, poate fi văzută ca un experiment în care cele două teme, războiul și dragostea, se armonizează destul de bine. Se impune ultimul ciclu, Varia vestis, alcătuit din poezii de dragoste sau din pasteluri
PRICINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]
-
1963), Soarele din peșteră (1966), Cei mai buni prieteni (1989) -, încadrabile în seria literaturii pentru copii și tineret, păcătuiesc prin schematismul tematicii sau al situațiilor prezentate, precum și prin tonul moralizator. Autorul preia multe dintre șabloanele prozei de gen din epocă: imaginarea unor situații convenționale, meliorismul perspectivei, personaje tip, bunăoară profesori cu deosebit tact pedagogic care le înlesnesc elevilor rebeli fie vindecarea unor presupuse vicii caracterologice, fie depășirea unor stări sufletești speciale. Concepute convențional și utilizând nu o dată clișeul tematic al utopiei
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
lipsește senzaționalul. Tema patriotismului are și o componentă apăsat naționalistă, semnalând pericolul reprezentat de elementul etnic alogen. Dacă în trilogie acesta rămânea un aspect tangențial, în romanele Orfanii neamului (1913), Ciormăreanu & Faerman (1916) conflictul cu străinii devine motorul acțiunii, resortul imaginării unor tipuri de români exemplari. În tentativa de a acoperi literar mai toate mediile sociale, după ce în Tribunul poporului romancierul criticase clasa politică, dezvăluind și unele mecanisme prin care aceasta își aservea presa, cu gazetarii ei corupți, versatili, în Magistrații
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]