338 matches
-
Aceste câteva exemple nu sunt decât fragmente dintr-o temă mult mai amplă, aceea a facerii lumii prin sunete produse sau prin cuvinte emise de Demiurg. e) Legende finlandeze. Tema de mai sus, ca și cea a edificării unei corăbii (imago mundi) din lemnul unui arbore consacrat se regăsesc în legende finlandeze din cuprinsul Kalevalei (cânturile XVI și XVII ; cf. 61, pp. 229-266). Pe un ostrov, Väinämöinen vrea să-și construiască o luntre care să-l ducă până în ținutul mitic Pohjola
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cosmosului „fără ajutorul uneltelor”, printr-un act magic, în speță prin sunete emise/produse de zeul sau eroul demiurg. Analogiile făcute sunt în măsură să confirme și să completeze semnificațiile simbolice din subtextul legendei românești a potopului. Arca este o imago mundi, iar toaca de paltin, un instrument magico-muzical cu valențe cosmo- gonice. Toaca lui Noe face parte din aceeași familie cu toba cosmogonică Damaru a zeului Siva, cu toba din miturile și riturile cosmogonice ale dogonilor, cu toaca (pukku) sumero-akkadienilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Săgeata sau toaca omului, pe de o parte, și fulgerul sau toaca zeului, pe de altă parte, converg și se întâlnesc în acest punct. Din perspectivă mitică și rituală, este singurul loc unde poate începe creația, dar și construcția mănăstirii (imago mundi). Orice alt loc, nestabilit și neconsacrat astfel, se dovedește a fi unul nefast, unde nici o creație (construcție) nu poate dăinui. 6. Rănirea Demiurgului Așa cum am văzut deja, în unele variante populare ale legendei potopului, în timp ce lucrează la arcă, Noe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. 87. Este vorba de celebrul Templu din Ierusalim, clădit de regele Solomon (cf. Cartea a II-a a Cronicilor, II-VII). Într-o altă legendă apocrifă - cea a profetului Ieremia -, acest templu este descris ca imago mundi : „Svântul Sion cel scumpu, făcut de prea mândrii Solomon înpărat, ce-l făcuse foarte cu meșteșug mare în chipul ceriului, cela ce era cu totul tot poleit cu aur, cela ce au pogorât singur Dumnedzău de l-au blagoslovit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unui copac bătrân pe care i l-a arătat clăditorului o viziune oarecare” (87, p. 204). Esența acestor legende este elementul arhetipal invariant : ridicarea unui lăcaș de cult pe locul (sau din lemnul) unui arbore sacru sau consacrat (Axis et Imago Mundi), în cazul nostru, un paltin. Nu întâmplător, tocmai acest element „păgân” a fost exclus (păs- trându-se toate celelalte) dintr-o „versiune pur clericală” a legendei întemeierii Putnei, așa cum a fost consemnată în 1761 de arhiman- dritul Vartolomei în manuscrisul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
u nouă altare (60, p. 47). Paralela pe care o fac cu cosmogeneza nu este gratuită. Cuplul de ctitori legendari întruchipează la scară umană cele două atribute esențiale ale cosmocratului : omnisciența (sihastrul) și omnipotența (voievodul). Ctitoria lor (biserica) este o imago mundi tipică, un microcosmos care trebuie durat în același mod în care a fost durat macrocosmosul. Orice biserică - scrie inspirat Anca Manolescu - reprezintă, în fond, varianta particulară a unui arhetip celest unic. De aceea, ea este virtual construită în clipa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
români într-un gând, într-o unire Să ne dăm mâni cu mâni Pentru a țărei fericire (134). 4. Paltinul magico-apotropaic Am văzut deja câteva dintre atributele simbolice acordate paltinului : arbore sacru, lăcaș al zeului/daimonului, arbore cosmic (Axis et Imago Mundi), arbore consacrat, arbore de judecată, de jurământ și de învestire etc. Este în logica mentalității tradiționale ca un copac cu astfel de valențe să fie încărcat și cu atribute magico-apotropaice. Într- adevăr, așa cum se va vedea, simpla prezență a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în sine elemente ale celorlalte mediasfere anterioare, astfel încît nu există substituție completă între ele și nici ruptură decisivă. A treia eră, a videosferei, în care noi înșine "locuim", mai poate fi denumită și "regnul audio-vizual", deoarece se bazează pe imago și are drept instanță supremă mass-media (news). Potrivit opiniei lui R. Debray, această etapă caracterizată printr-un adevărat cult al imaginii datorează foarte multe chiar creștinismului care, prin locul deosebit de important acordat icoanei (în special în ortodoxie), a făcut posibil
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lume) individualism și anomie FIGURĂ A TIMPULUI (ȘI VECTOR) CERC (Etern, repetiție) Arheocentrat LINIE (istorie, Progres) Axată pe viitor PUNCT (actualitate, eveniment) Autocentrat: cultul prezentului VÎRSTĂ CANONICĂ BĂTRÎNUL ADULTUL TÎNĂRUL PARADIGMA ATRACȚIEI MYTHOS (mistere, dogme, epopei) LOGOS (utopii, sisteme, programe) IMAGO (afecte și fantasme) ORGANON SIMBOLIC RELIGII (teologie) SISTEME (ideologii) MODELE (iconologie) CLASA SPIRITUALĂ (DEȚINĂTOAREA SACRULUI SOCIAL) BISERICA (profeți și clerici) Sacrosanct: DOGMA INTELIGHENȚIA laică (profesori și erudiți) Sacrosanct: CUNOAȘTEREA MASS-MEDIA (difuzori și producători) Sacrosanct: INFORMAȚIA REFERINȚA LEGITIMĂ DIVINUL (așa trebuie
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
România. BIBLIOGRAFIE *** Anuarul Statistic al României. 2004. http://www.insse.ro/anuar 2004/ zip r2004/ cap3-fmun.pdf. *** 1998. Comuna Ludoș, județul Sibiu. Lucrare coordonată de Consiliul județean Sibiu și Clubul Lions Sibiu. *** Comuna Ludoș (județul Sibiu). Colecția "Micromonografii locale", 1997-1998, Sibiu: Editura Imago, Consiliul Județean Sibiu, Clubul Lions Sibiu. *** Encyclopedia of Community. 2003. SAGE Publications. 4 Sep. 2009. <http://sage-ereference.com/community/Article n93.html>. *** The Handbook of Rural Studies. 2006. SAGE Publications. 4 Sep. 2009. <http://sage-ereference.com/hdbk rural/Article n5.html>. Abramson, Paul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
do it, Sage Publications, California. Kurtz Norman R, (1982), Introduction to social statistics, Mcgraw-Hill, Boston; Lefter, Constantin, (2004), Cercetarea de marketing. Teorie și aplicații. Editura Infomarket, Brașov. Ludușan, N., Voiculescu, F., (1997), Măsurarea și analiza statistică în Științele Educației, Editura Imago, Sibiu. Mărginean, Ioan, (2000), Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, București. Mohr Lawrence B, (1990), Understanding Significance Testing, Sage Publications, London. Moser, C., A., (1967), Metodele de anchetă în investigarea fenomenelor sociale, Editura Științifică, București. Niculae, V., Mihăiță, (1996) Metode cantitative
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
lui Dumnezeu. În Col 1,15, Fiul este numit pur și simplu eikÄîn to¤ theo¤ to¤ aorátou: „chipul lui Dumnezău, Celui nevăzut (SC); „chipul lui Dumnezeu celui nevăzut” (Blaj, G-R, BS); „chipul nevăzutului Dumnezeu” (BVA); „chipul Dumnezeului celui nevăzut” (C); „imago Dei invisibilis” (Vg); „l’Image du Dieu invisible” (BJ); „the image of the invisible God” (RSV). Această expresie are același sens referențial că și precedentă. Între variantele românești, considerăm că traducerea BVA este cea mai bună, întrucât, operând inversiunea dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
operează. Puterea politică se abilitează sacral în orizontul unei simbolistici rituale. Între profetul care dă binecuvântarea și iartă păcatele și necunoscutul care dă onorul la drapel stă o venerație comună pentru ceea ce fiecare în parte consideră a fi autoritatea absolută. Imago-ul politic este o „icoană” (instaurativă de sens) și se deosebește radical de simpla imagine. Imaginea este putere și sens pentru că poate trimite la un indicibil aflat literalmente dincolo de ea. (Edificatoare în acest sens este definirea icoanei ca anamneză de către
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cum pretinde, nu poate recurge la reprezentări superficiale, la o artă pusă doar în serviciul unei curiozități faustice. Nu este deci vorba în mod esențial, la Platon de un iconoclasm de esență, ci de o cenzură formală la nivelul unui imago amenințat de pierderea sensului prin excesul de imagini. Platon intuiește exact pericolul pe care îl poartă cu sine inconclasmul produs prin exces. Acesta „fură” imaginii demnitatea elementară, fără de care ea nu-și mai poate aloca un sens considerat esențial pentru
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
iconoclastă. Occidentul a suspectat mereu imaginea de superficialitate sau chiar de irelevanță endemică și totuși este principalul ei producător și consumator. Referindu-se la acest iconoclasm endemic, Durand vede aici paradoxul fundamental al imaginarului în Occident. Acest statut deficient al imago-ului în lumea Occidentală este legat de o anume prejudecată a lumii europene față de procedurile eficiente de căutare a adevărului. Cuvântul (concept) se pliază mult mai bine pe acea logică binară (adevăr-fals) care, de la Aristotel încoace, întreține orgoliul raționalismului occidental
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
politică prin raportare la anumite repere preluate din orizontul de verosimilități plasate de administratorii câmpului mediatic al imaginii. E adevărat că imago-mitologia și-a pierdut poate strălucirea și farmecul prin devitalizare în spațiul mediocrității. Dar dincolo de „coaja” superficială a acestui imago semnificant, ochiul interior mai poate și trebuie să recupereze Ideea. Idee care de cele mai multe ori, așa cum se teme Platon, nici nu se poate plămădi în sufletul nostru decât renunțând la canoanele înghețate ale conceptului. E ușor de înțeles pentru ce
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lectură personală, subiectivă, montaigniană... Un amestec de biografie și de analiză a gândirii: Pirre Leschemelle, Montaigne sau durerea în suflet, urmat de Montaigne, șugubățul fars. De la bucuria tragică la înțelepciunea veselă, și Montaigne sau moartea ca paradox, toate trei la Imago. O bună și consistentă introducere pentru cine nu l-a citit pe Montaigne în textele sale. *** „Nu sunt filosof”. Este una din frazele celebre ale lui Montaigne dovedind acea interesantă modalitate de a filosofa care constă în a-ți bate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
orice aspect ținând de iudaism. Prin aceste atitudini Marx nu își exprima, în realitate, o eventuală adeziune la pasiunile momentului. Dimpotrivă, dezicându-se atât de violent de problemele a lor săi intenționa depășirea lor totală, definitivă, prin revelarea unei alte imago mundi emancipate de cercul închis al alterităților, al gândirii naționaliste, teologico-ideologice. Marxismul e un prometeism care, recuperând o origine și proclamând un timp viitor, își propunea să scoată omenirea dintr-o lungă habitudine, aceea a istoriei trăite ca perpetuă experiență
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Universitatea „Babeș-Bolyai”, cu o teză despre Lucian Blaga, este În prezent Înscris la un al doilea doctorat, În filosofie, la Universitatea Jean Moulin din Lyon, cu o teză despre „Antiutopiile epocii clasice”. A publicat volumele Nichita Stănescu - Orizontul imaginar, Editura Imago, Sibiu, 1993 (Premiul pentru debut la Salonul Național de Carte, 1994) (2002, ediția a II-a, Editura Dacia, Cluj); Lucian Blaga - Geneza lumilor imaginare, Institutul European, 1998 (Premiul Societății „Lucian Blaga”); 10 studii de arhetipologie, Editura Dacia, Cluj, 1999; Le
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Le Paradis interdit au Moyen Age - 2, L’Harmattan, Paris, 2006; De la arhetip la anarhetip, Editura Polirom, Iași, 2006 (Premiul Național de Istorie și Critică literară „Petru Creția”). A publicat de asemenea romanele Claustrofobul, Dacia, Cluj, 1992, și Hidra, Editura Imago, Sibiu, 1996 (Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj) din tetralogia Noctambulii, precum și Oniria - jurnal de vise (1985-1995), Editura Paralela 45, Pitești, 1999. A tradus volumele Andrew Samuels, Bani Shorter, Fred Plaut, Dicționar critic al psihologiei analitice jungiene, Editura Sigmund Freud, New York
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
medium Nero tenebit. Tunc Babylon meretrix incinefacta fauilla. Inde ad Hierusalem perget, uictorque Latinus. Tunc dicit: „Ego sum Christus, quem semper oratis” 15 Et quidem conlaudant illum primitiui decepti, Multa signa facit quoniam cuius pseudopropheta. Praesertim, ut credant illi, loquetur imago; Omnipotens tribuit, ut spiritalis eradat. Recapitulantes scripturas ex eo Iudaei 20 Exclamant pariter ad Excelsum sese deceptos. (Isaia spune: „Iată omul care face să se cutremure întreaga lume Și regii deopotrivă, iar pământul sub el se va face pustiu”. Ascultați
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
autorul ne‑a pus‑o la dispoziție, preluând și traducerea sa. . Commodian scrie (și probabil pronunță) Antechrist, și nu Antichrist. Ca dovadă, acrostihul prezentat, al cărui titlu exact este De Anteccristo tempore. . Sbaffoni consideră că spiritalis este atribut al lui imago, în timp ce Durel îl consideră complement direct al lui eradat (în acest caz ar fi vorba de o formă veche de acuzativ plural în ‑is). Optăm pentru această din urmă soluție, pe care o considerăm mult mai logică. . Adoptăm aici lecțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
până la moartea mea”) „mai bine de cându ar fi fost născuți din oasele mele”. 520. Vezi Daniel Barbu, Scrisoare pe nisip. Timpul și privirea în civilizația românească a secolului al XVIII-lea, Editura Antet, București, 1996, pp. 125-135; Cristina Dobre-Bogdan, Imago mortis în cultura românească veche (sec. XVII-XVIII), București, 2002; Nicolae Mihai, Memorie liturgică, memorie individuală în Oltenia (secolele XVIII-XIX): Funcția testamentului, în vol. cit., pp. 176 și urm. 521. Vezi D.R.H. B. țara Românească, vol. I, întocmit de P.P. Panaitescu și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
puternice romane din literatura română. Este istoria unei familii țărănești din Câmpia Dunării, din primăvară până în toamnă. Satul se cheamă Siliștea Gumești (ca și satul natal al autorului) și, reluat în alte cărți (Marele singuratic, Delirul), devine un fel de imago mundi. Alungate de istorie în alte locuri, personajele lui P. revin cu gândul sau cu pasul la Siliștea Gumești, drumurile lor trec totdeauna prin acest spațiu privilegiat, individualizat literar în chipul în care alte spații reale (Salinas - marea vale din
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
I-II, Williams and Wilkins Co., Baltimore, 1975. Frighi, L., Appunti di igiene mentale, Rizzoli, Milano, 1971. Fromm, E., The sane society, Fawcett World Lib., New York, 1967. Gadamer, H.G.; Voger, P., Neuer Anthropologie, I-VII, DTV, München, 1974. Gebsattel, V.E., Imago homini. Beiträge zu einer personalen Anthropologie, O. Müller, Salzburg, 1968. Gebsattel, V.E., Prolegomena einer medizinischen Anthropologie, Springer, Berlin, 1954. Genil-Perrin, Maladies nerveuses et mentales, Larousse, Paris, 1931. Gibbens, T.C.N., Psychiatric studies of bordstal lads, Oxford Univ. Press, Londra, 1963. Gilbert-Robin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]