423 matches
-
vezi lucrările lui Leon Volovici (604, p. 60) și Dan Horia Mazilu (383, p. 157). 606. Andrei Oișteanu, „Imaginea străinului În cultura tradițională românească”, Revista 22, nr. 23, 8-14 iunie 1999, pp. 12-13 ; și Andrei Oișteanu, „Străinul stereotip. Legende de imagologie etnică”, Dilema, nr. 467, 22-28 februarie 2002, p. 7. 607. Este imaginea predilectă a evreului În Europa secolului al XIX-lea. „Evreul este temperamental antiproducător, nici agricultor, nici industriaș, nici măcar cu adevărat comerciant”, scria socialistul francez Pierre Proudhon. „El este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
umană în medievalitatea românească, în spiritul temei cu variațiuni din muzică, variațiuni care adaugă cu fiecare nouă lectură alte și alte căi interpretative ale unor opere ce se deschid mereu diferit cititorului atent. Literatura stă sub semnul heteronomiei, psihologia, sociologia, imagologia dialogând în aceste cărți despre epoci de altădată, când nu scrisul frumos, ci scrisul util, "furat" uneori de intenții expresive definea cultura română. Analiza operei devine un portret complex al spiritului creator, un portret arcimboldian, din mii și mii de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
un fel de embrion cultural. Scrisul expresiv nu e doar portretul codat al unei ființe, ci fixează specificul unui popor mult mai fidel decât orice alte acte oficiale, iar acest aspect se vede limpede în demonstrațiile Elvirei Sorohan: paginile de imagologie construiesc decorul preferat și potrivit în care se va desfășura marea narațiune a istoriei literaturizate. Accentul pe conștientizarea specificului național, a "personalității literaturii române" care începe să se contureze o dată cu letopisețele este cu atât mai binevenit într-un context de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
The Anthropology of Emotions. În „Annual Review of Anthropology”, 15, p. 405-436. Martin, J. N., T. K. Nakayama (2001). Experiencing intercultural communication : an introduction. Mountain View, Calif., Mayfield Pub. Co. Mazilu, Dan Horia (1999). Noi despre ceilalți. Fals tratat de imagologie. Iași, Editura Polirom. Mazilu, Dan Horia (2003). Noi printre ceilalți. Sau despre literatura peregrinilor. București, Editura Agor. McQuail, Denis (1999). Comunicarea, Iași, Institutul European. Mead, R. (1998). International management : cross-cultural dimensions. London, Blackwell Business. Mead, Richard (1994, 1998). International Management
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
identitate În memoria bunicului meu, Traian XE "Traian" Hedeș XE "Hedeș" (19111988) Sorin Mitu (n. 1965) este profesor la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde predă istorie modernă universală. S-a specializat În istoria Transilvaniei, imagologie comparată și studiul naționalismului. A publicat volumele: Istoria modernizării României (1800-1918), OPIDD, București, 1996; Geneza identității naționale la românii ardeleni, Editura Humanitas, București, 1997 (ediție În limba engleză: National Identity of Romanians in Transylvania, Central European University Press, Budapesta-New York
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1994; Viață privată, mentalități colective și imaginar social În Transilvania, Asociația Istoricilor din Transilvania și Banat, Oradea-Cluj-Napoca,1996; Interethnischeund Zivilisationsbeziehungen im siebenbürgischen Raum. Historische Studien, Verein der Historiker aus Siebenbürgen und dem Banat, Klausenburg, 1996; Identitate și alteritate. Studii de imagologie, II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998; Identitate și alteritate 3. Studii de istorie politică și culturală. Omagiu profesorului Liviu Maior XE "Maior" , Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2002. A mai publicat manuale școlare de istorie, În română și În maghiară, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
für Siebenbürgische Landeskunde, Sehepunkte. Rezensionsjournal für die Geschichtswissenschaften, 22, Dilema. Cuprins Argument 1 My private Transylvania 1 Transilvania imperială 2 Călătorii Între Răsărit și Apus 4 Despărțirea de naționalism 4 Ultimele detalii pentru cititor 6 Arhivele, publicul și istoricii 21 Imagologia comparată: proiectul unei discipline de sinteză 25 De la „imaginea celuilalt” la geografiile simbolice 43 Capitolul al II-lea Transilvania sub semnul Întrebărilor: dezbateri despre naționalism, istorie și identitate 51 Transilvania federală: o frumoasă iluzie 52 Universitatea clujeană și naționalismul 62
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
noi temeiuri explicative În vederea Înțelegerii relațiilor dintre români și maghiari, fie ele conflictuale sau amicale. În fine, capitolul al șaselea Își propune să surprindă ultimul cerc al identității transilvane, cel prin mijlocirea căruia Transilvania se integrează În lume. Cu instrumentele imagologiei comparate, sunt analizate reacțiile și percepțiile societății românești ardelene, confruntată cu modelele ideologice și de civilizație născute În lumea occidentală. Unele fragmente din această carte au mai apărut În diferite efemeride sau publicații savante, altele au fost comunicate În fața unui
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a pune la secret, cu timpul, fiecare bit de informație și fiecare vorbă care scapă de pe buzele cetățenilor săi. În această luptă continuă pentru libertatea noastră și pentru adevăr, arhivele reprezintă un câmp de bătălie care nu poate fi neglijat. Imagologia comparată: proiectul unei discipline de sinteză Ca orice spațiu locuit, Transilvania este, din punct de vedere cultural, În primul rând o geografie simbolică. Plecând de la realitatea ei fizică, materială, percepțiile noastre construiesc o reprezentare a teritoriului În discuție, o imagine
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lucrurile În același fel, se crede, Înseamnă că acesta trebuie să fie adevărul - cu toate că, În fapt, de cele mai multe ori nu este vorba decât de prejudecăți, clișee și neînțelegeri. Modalitățile de producere a acestor imagini sunt studiate, de multă vreme, de imagologia comparată. Aceasta este cel puțin o metodă, dacă nu chiar o veritabilă disciplină autonomă din câmpul științelor sociale și umaniste, ce abordează modul În care se reflectă o realitate străină În conștiința unui anumit grup social. Respectiva direcție de cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
științelor sociale și umaniste, ce abordează modul În care se reflectă o realitate străină În conștiința unui anumit grup social. Respectiva direcție de cercetare a produs până acum o Întreagă bibliotecă de lucrări valoroase, care conturează, deja, o istorie a imagologiei comparate. Momentele de glorie ale acestui tip de abordare (care, după părerea mea, sunt stinse astăzi, la Începutul anilor 2000) pot fi plasate În ultimele decenii ale secolului trecut, cu precădere În anii ’60, ’70 și ’80. În consecință, voi
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt stinse astăzi, la Începutul anilor 2000) pot fi plasate În ultimele decenii ale secolului trecut, cu precădere În anii ’60, ’70 și ’80. În consecință, voi prezenta În acest capitol o schiță istorică menită să pună În evidență evoluția imagologiei comparate, așa cum se Înfățișa ea la Începutul anilor ’90. Dar chiar dacă astăzi Încep să devină „istorie”, metodele, conceptele și perspectiva imagologiei comparate rămân o sumă de instrumente indispensabile pentru studierea fenomenelor sociale, În general, și a identității istorice a Transilvaniei
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
70 și ’80. În consecință, voi prezenta În acest capitol o schiță istorică menită să pună În evidență evoluția imagologiei comparate, așa cum se Înfățișa ea la Începutul anilor ’90. Dar chiar dacă astăzi Încep să devină „istorie”, metodele, conceptele și perspectiva imagologiei comparate rămân o sumă de instrumente indispensabile pentru studierea fenomenelor sociale, În general, și a identității istorice a Transilvaniei, În particular. 1. Preliminarii După cum se poate observa cu ușurință, studiile referitoare la „imaginea celuilalt”, alteritate, reprezentări sociale, imagini etnice, stereotipii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
culturale etc. au În vedere aproximativ același obiect de cercetare. Dar această problematică este abordată, fie autonom, fie Într-o manieră interși transdisciplinară, de o sumă de discipline științifice diferite, unele chiar destul de Îndepărtate ca metode și obiective. Astfel, studiul imagologiei este cultivat de literatura comparată, de psihologia socială și de știința istorică, luată În general, aceasta din urmă mai ales prin istoria mentalităților, istoria culturii și istoria relațiilor internaționale, dacă le considerăm ca discipline aparte. Există apoi și alte discipline
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe tema circulației și receptării operei literare: sociologia literaturii sau estetica receptării; iconologia, ca ramură a istoriei artei, În ceea ce privește imaginile transmise prin limbaj figurativ; disciplinele sistemelor generale: teoria comunicării, cibernetica, semiotica, gramaticile formale - nu atât printr-o atenție specială acordată imagologiei, cât prin sugestiile metodologice, tehnicile și conceptele care pot fi aplicate În studiul alterității; teoria relațiilor internaționale, studiul opiniei publice și al propagandei - În măsura În care aceste domenii nu sunt acoperite de disciplinele evocate mai sus, aparținând științelor politice. În fața acestui redutabil
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aplicate În studiul alterității; teoria relațiilor internaționale, studiul opiniei publice și al propagandei - În măsura În care aceste domenii nu sunt acoperite de disciplinele evocate mai sus, aparținând științelor politice. În fața acestui redutabil arsenal pluridisciplinar, principala dificultate de ordin epistemic și metodologic a imagologiei comparate o constituie realizarea efortului transdisciplinar și de sinteză necesar unificării unor optici, metode și concepte atât de diferite, care se focalizează totuși, deși din unghiuri diverse, asupra unei problematici comune. Printr-un travaliu de reunire a bagajului terminologic, conceptual
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unghiuri diverse, asupra unei problematici comune. Printr-un travaliu de reunire a bagajului terminologic, conceptual și metodologic al științelor interesate În studiul alterități se poate imagina proiectul unei discipline de sinteză - cea mai potrivită denominație pare a fi cea de imagologie comparată - care ar beneficia de avantajul integrării contribuțiilor disciplinelor particulare, În beneficiul unei viziuni globalizante, comprehensive, atât de dorită În peisajul științelor socio-umane contemporane. Voi Încerca, așadar, În capitolul de față, să delimitez punctul de plecare al unui asemenea demers
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
terminologice și conceptuale, formularea concluziilor comune. Desigur, compartimentarea prea rigidă a contribuțiilor, În paragrafe dedicate În mod special literaturii comparate, psihologiei sociale și istoriei (necesară, altfel, din rațiuni evidente de organizare a expunerii), ar schematiza excesiv tabloul dinamic al constituirii imagologiei comparate, caracterizat tocmai prin interferarea complexă a diverselor discipline. Pentru a evita această simplificare, am procedat, În cadrul fiecărui paragraf destinat unui anumit domeniu, la identificarea punctelor de contact interdisciplinar sesizate, stabilind, pentru fiecare concept, noțiune sau metodă din câmpul disciplinei
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
metodă din câmpul disciplinei respective, care se preta la o atare operațiune, relațiile de analogie, de paralelism sau de sinonimie cu elementele similare din sfera unei discipline diferite. Această manieră de prezentare reflectă mai fidel Însuși procesul de edificare a imagologiei comparate, În cadrul căruia unele discipline participante nu au evoluat nici până În prezent pe căi separate, ci, dimpotrivă, au contribuit Împreună, prin interacțiune și interferență, la conturarea unui domeniu de studiu al alterității. Este mai ales cazul literaturii comparate și al
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
asociat, mai apoi, istoria relațiilor internaționale), care și-au Împrumutat adeseori metodele și perspectiva, Împletindu-și demersurile Într-un efort conjugat de descifrare a unui teritoriu comun. Este Însă mult mai puțin cazul celuilalt mare partener În ipoteticul cartel al imagologiei comparate, psihologia socială, care, deși a dezvoltat o direcție proprie de studiere a alterității și a reprezentărilor sociale (fără Îndoială, cea mai temeinică), a făcut-o pe un drum separat, participând Într-o măsură insuficientă la dialogul cu celelalte științe
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a dezvoltat o direcție proprie de studiere a alterității și a reprezentărilor sociale (fără Îndoială, cea mai temeinică), a făcut-o pe un drum separat, participând Într-o măsură insuficientă la dialogul cu celelalte științe care au ca obiect domeniul imagologiei, mai ales În perimetrul științific românesc. La noi, abia contribuțiile mai recente ale Luminiței Iacob și, ulterior, cele ale lui Alin Gavreliuc au reușit să facă legătura Între psihologia socială și imagologie, așa cum a fost ea practicată, până la respectivii autori
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu celelalte științe care au ca obiect domeniul imagologiei, mai ales În perimetrul științific românesc. La noi, abia contribuțiile mai recente ale Luminiței Iacob și, ulterior, cele ale lui Alin Gavreliuc au reușit să facă legătura Între psihologia socială și imagologie, așa cum a fost ea practicată, până la respectivii autori, doar de istorici sau literați. În consecință, În capitolul de față voi Încerca să subliniez și importanța pe care psihologia socială o prezintă pentru cercetările de imagologie comparată, aducând În atenția istoricilor
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
legătura Între psihologia socială și imagologie, așa cum a fost ea practicată, până la respectivii autori, doar de istorici sau literați. În consecință, În capitolul de față voi Încerca să subliniez și importanța pe care psihologia socială o prezintă pentru cercetările de imagologie comparată, aducând În atenția istoricilor și a comparatiștilor câteva concepte și metode utilizate de această disciplină În studiul alterității, În vederea realizării acelei perspective imagologice integratoare amintită anterior. 2. Domeniul alterității Înainte de a trece la expunerea propusă e necesar să clarificăm
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
câteva concepte și metode utilizate de această disciplină În studiul alterității, În vederea realizării acelei perspective imagologice integratoare amintită anterior. 2. Domeniul alterității Înainte de a trece la expunerea propusă e necesar să clarificăm câteva aspecte legate de obiectul de studiu al imagologiei, ca și de poziția cercetătorului față de acest gen de investigație. Principala obiecție de ordin general care poate fi adusă cercetărilor de tip imagologic se referă la faptul că ele au În vedere În primul rând studiul unei imagini, al unei
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istoricul operează În mod tradițional și care aparțin adeseori unui nivel mai concret, mai „palpabil” al realității. Pentru a contracara această Întâmpinare, voi aduce două argumente În favoarea studiului alterității, a căror Înseriere poate conduce la definirea mai clară a specificului imagologiei comparate. 2.1. În primul rând, putem reține ca o constatare general acceptată, indiferent de nuanțe, faptul că istoricul nu abordează niciodată o realitate În sine, așa cum e ea, ci doar o anumită reprezentare a acesteia, o imagine proprie unei
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]