423 matches
-
impune ca moment cardinal în cultura română, primul moment de importanță majoră, când spiritul românesc a radiat asupra altor culturi. Geniu pozitiv, C. a fost un întemeietor în varii domenii de manifestare a spiritului, în teologie, istorie și geografie, etnografie, imagologie, sociologie, filosofie, retorică, pedagogie și, nu în ultimul rând, în literatura de ficțiune alegorică și satirică. Voievod luminat, ambițios și blazat, om de lume și ascet de bibliotecă, intrigant și solitar, mânuitor de oameni și mizantrop, iubitor de Moldova lui
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
aceasta, din punctul de vedere al omului de cultură și, totodată, din cel al omului „oarecare”, al „omului precar”, fără morga tehnicistă a analistului politic ori a politologului), dar și din domeniul antropologiei culturale, al istoriei ideilor ori mentalităților, al imagologiei aplicate ș.a.m.d. De fapt, sunt solilocvii lăuntrice consemnate în scris, suscitate de cei mai diferiți „stimuli” exteriori care pot stârni o conștiință (în cazul în speță, pe cea a lui C., în toate „compartimentele” sale existențiale simultane, adică
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
portret al acestuia, apoi un comentariu al comentariului, dar și un jurnal, o confesiune, un autoportret, o schiță de sistem filosofic, o învățătură morală, o meditație pe teme istorice, o „lecție” de istorie a culturii, un breviar de considerații de imagologie, de istorie a mentalităților etc. Această pluritate intrinsecă a personalității, C. o descoperă și o observă în primul rând în propriul sine, și ea este semnificată ostentativ, histrionic, în Trei într-o galeră (1998), unde eul auctorial e divizat în
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
cu bătrâni (roman), Meta, 1995 (ediția a II-a, Cartea Românească, 2005 ; ediția a III-a, Polirom, 2012) ; Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, Nemira, 1997 (ediția a II-a, 1998) ; Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european, Humanitas, 2001 (ediția a II-a, 2004 ; ediția a III a, Polirom, 2012) (Premiul Uniunii Scriitorilor din România - Asociația București ; Marele Premiu al ASPRO - Asociația Scriitorilor Profesioniști din România ; Premiul pentru cea mai valoroasă carte acordat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Austria, Olanda, Belgia, Israel, Croația, Polonia, Cehia, Ungaria, Republica Moldova. În 2012, Editura Polirom a inițiat seria de autor „Andrei Oișteanu”, în care au mai apărut până în prezent Grădina de dincolo. Zoosophia. Comentarii mitologice, Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central-european și romanul Cutia cu bătrâni. Notă la o nouă ediție Fiecare carte își are povestea ei. Această nouă ediție se bazează pe o carte mai veche a mea, cuprinzând cinci studii cvasiautonome, intitulată Motive și semnificații mito-simbolice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
123. Claudiu Paradais, Comori ale spiritualității românești la Putna, Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1988. 124. Anca Manolescu, Locul călătorului. Simbolica spațiului în Răsăritul creștin, Editura Paideia, București, 2002. 125. Andrei Oișteanu, Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2004 - vezi capitolul „Jidovii sau 136 Ordine și Haos Uriașii” (între timp a apărut o nouă ediție a cărții, revăzută, adăugită și ilustrată, la Editura Polirom, Iași, 2012). 126
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de expresie germană al literaturii, care și-a dobîndit renumele prin cercetarea textelor narative. Franz Karl Stanzel strălucește totuși nu numai prin lucrările sale teoretice, ci și prin multilateralele sale interese în direcția studiilor culturale, precum în lucrările sale despre imagologie (Europäer [Europeni], 1997) și despre "privirea accidentală" (Telegonie Fernzeugung [Telegonie Concepția la distanță], 2008). În afară de aceasta, este un vorbitor strălucit, care știe să-și întrețină publicul cu vorbe de duh și cu mult șarm, și a fost după cum pot mărturisi
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
încît unii specialiști se întreabă și astăzi dacă, Întruparea întorcîndu-se împotriva ei înseși prin deformare și saturație, imaginea nu va sfîrși prin a-i aduce la idioție chiar și pe cei alfabetizați. Fiecare lucru la timpul său. Sînteți iconofobi și "imagologia" contemporană, cum spune Kundera, vă dezgustă? Fie. Atunci Sfîntul Apostol Ioan vă va recupera cu ajutorul regulilor de calcul. Nu printr-un calcul numeric, nici prin observarea poziției astrelor, ci prin măsura exactă a lucrurilor de aici de pe pămînt. Alexandre Koyré
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cu Șt. Cazimir, Viorica Diaconescu, Alexandru Melian și Petre Nicolau); The Phantom Church and Other Stories from Romania, tr. Sharon King și Georgiana Fârnoagă, pref. edit., Pittsburgh, 1996. Traduceri: Günter Krupkat, Nabou, București, 1979; Klaus Heitmann, Oglinzi paralele. Studii de imagologie româno-germană, postfața trad., București, 1996. Repere bibliografice: Piru, Varia, I, 481-484; Grigurcu, Idei, 275-279; Constantin, Prozatori-critici, 142-145; Ungheanu, Arhipelag, 376-379; Iorgulescu, Scriitori, 304-305; Nicolae Manolescu, Caragiale și ceilalți, RL, 1983, 43; Iorgulescu, Prezent, 290-292; Piru, Critici, 81-84; George, Sfârșitul, IV
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
de Cercetare a Imaginarului, și-a propus ca direcții de cercetare două domenii: 1. Analiza imaginarului literar și artistic. Membrii Centrului pleacă de la constatarea că În explorarea imaginarului au fost elaborate o serie de metode și instrumente (psihocritica, mitocritica, arhetipologia, imagologia) extrem de eficace, care permit o hermeneutică a imaginarului cultural dintr-o perspectivă imanentă, ce surprinde specificul ireductibil al imaginii, simbolului, mitului, ca funcții psihice cu un statut bine delimitat. Proiectul de perspectivă al Centrului este de a conjuga aceste metode
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și imaginile ei În literatura de călătorie britanică, apărută În colecția „Mundus imaginalis” În 2003, mai ales partea a doua, care conține exemple tipice de studii aplicate, bazate pe documente de factură „calitativă”. Corin Braga: Da, e o cercetare de imagologie.... Doru Pop: Prin urmare, un exemplu la Îndemână sunt studiile de această factură: psihologia sau imaginarul românilor văzute de românii Înșiși, rezultate din interpretarea unor documente de epocă. Care este avantajul folosirii acestor metode? E puțin probabil ca un cercetător
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ceea ce văd eu din exemplele pe care le dați și le dă toată lumea sunt stereotipuri. Și aici vreau să vă Întreb: În ce fel aveți mai mult arhetipuri decât stereotipuri, În ce fel treceți În istorie mai mult decât În imagologie? Ovidiu Pecican: În ce fel, nu știu. Aceste locuri ale memoriei sunt, Într-un fel, stereotipuri. Dacă le numim arhetipuri, ele trec Într-un spațiu de reverberație metafizică, ceea ce mi se pare destul de mult, dar nu imposibil. Dacă le zicem
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca depozitare a unei esențe culturale distincte și transcendente. Recunoașterea unei asemenea culturi (ori a modelului ei) stăruie În mentalitatea euroatlantică - și, desigur, nu doar În aceasta, cel puțin de la momentul secularizării. Recunoașterea nu apare doar ca un conflict al imagologiilor, ci ține de legitimarea istorică și socială (civilizațională) a unor interese politice de rang național și internațional. Legătura dintre cultural și politic este, mai e nevoie să o certific, una din trăsăturile moștenirii clasicității culturii europene, dar nu numai europene
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
politică românească În perioada 1990-2004 este, ca să folosim un eufemism, sinuoasă și indecisă, punând sub semnul Îndoielii chiar sensul tranziției, gradul de implicare/participare la un proces european numit tranziție. Geografia culturală și legătura ei cu geopolitica - vezi studiile de imagologie politică ce interesează de asemenea crearea unui imaginar cultural politic - dovedesc În cazul modelului cultural românesc variații considerabile. Dacă de Martonne considera România o țară central-europeană, planurile sovieticului Valev (1964) contau pe statutul României de țară agrară, Înapoiată, iar Huntington
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
credințe religioase ce modelează un comportament cultural și influențează un sistem politic (vezi tezele lui Huntington), revenirea la studiile de etnopsihologie și de psihologie națională spun mult despre nevoia discutării unui model, a unei paradigme culturale, dar și despre amprenta imagologiei În reprezentarea individului, a grupului majoritar Într-o comunitate națională, a felului În care „ceilalți” sunt priviți de către majoritate. Între 1920 și 1930, o carte precum Analiza spectrală a Europei a lui Keyserling era În vogă, apoi a fost uitată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
veche, I-III, București, 1994-2000; Literatura română barocă în context european, București, 1996; Cronicari moldoveni, București, 1996; Petru Movilă. Un reper românesc pentru europenizarea Estului, București, 1996; Introducere în opera lui Dosoftei, București, 1997; Noi despre ceilalți. Fals tratat de imagologie, Iași, 1999; Introducere în opera lui Antim Ivireanul, București, 1999; O istorie a blestemului, Iași, 2001; Dimitrie Cantemir, un prinț al literelor, București, 2001; Un „Dracula” pe care Occidentul l-a ratat, București, 2001; Voievodul dincolo de sala tronului, Iași, 2003
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
1906. Volumul de versuri Astrale (1901) rămâne fără ecou din cauza tirajului confidențial. Alte două cărți, Londra (1906) și Constantinopol (1906), sunt rodul numeroaselor sale peregrinări prin străinătate, iar Ce zice englezul despre români (1908), ar fi aproape un tratat de imagologie avant la lettre. Eseurile din Doctrina vieții unui... nebun (1912), precum și cele din Teoria supremației (1912), pentru care este propus la Premiul „Adamachi” al Academiei Române, Beția morții (1912) sau Ideal și anarchie (1912) - scrise parcă din același suflu - mărturisesc ambiția
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
și despre raporturile dintre scriitorul german și spațiul românesc, este „un eseu de structură jurnalistică, pentru că știe să utilizeze, inteligent, elemente din senzaționalul gazetăresc, sporind interesul lucrării” (Z. Ornea). Cartea „Noi” și germanii „noștri”. 1800-1914 (1998) este un studiu de imagologie, domeniu care l-a interesat pe H. și atunci când a tradus una din lucrările lui Klaus Heitmann. A mai realizat câteva transpuneri din H. Heine, Thomas Mann ș.a., a redactat numeroase prefețe sau studii introductive referitoare nu numai la scrieri
HANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
rezultat din colocviu, Rumänisch-deutsche Interferenzen (1986). SCRIERI: Das Rumänienbild im deutschen Sprachraum. 1775-1918. Eine imagologische Studie, Köln-Viena, 1985; ed. (Imaginea românilor în spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic), tr. și introd. Dumitru Hâncu, București, 1995; Spiegelungen. Romanistische Beiträge zur Imagologie, Heidelberg, 1996; Oglinzi paralele. Studii de imagologie româno-germană, tr. și postfață Florin Manolescu, București, 1996; Limbă și politică în Republica Moldova, Chișinău, 1998; Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică a culturii germane (în colaborare cu Ov. S. Crohmălniceanu), București, 2000. Repere
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
Das Rumänienbild im deutschen Sprachraum. 1775-1918. Eine imagologische Studie, Köln-Viena, 1985; ed. (Imaginea românilor în spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic), tr. și introd. Dumitru Hâncu, București, 1995; Spiegelungen. Romanistische Beiträge zur Imagologie, Heidelberg, 1996; Oglinzi paralele. Studii de imagologie româno-germană, tr. și postfață Florin Manolescu, București, 1996; Limbă și politică în Republica Moldova, Chișinău, 1998; Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică a culturii germane (în colaborare cu Ov. S. Crohmălniceanu), București, 2000. Repere bibliografice: Marcea, Varietăți, 340-342; Dan Milcu, Un
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
individ are imaginea care-l reprezintă. Descifrarea semnificațiilor simbolice ale imaginii Eului ne pun În față o varietate extrem de interesantă și nuanțată de aspecte - o adevărată semiologie imagologică a persoanei. În sensul acesta, am izolat câteva aspecte esențiale ale acestei imagologii, pe care le prezentăm În continuare: aă Semnificația relațională a imaginii este dată de participarea directă a acesteia În cadrul Întâlnirii și al comunicării interpersonale. Imaginea este prezența concretă, specifică a persoanei. Ea este cea care, prin impresia pe care o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
al autorității, În cazul șefului sau conducătorului, mai ales când acesta Își arogă calități și putere de dictator, sau prin intermediul seducției sugestive, al convingerii captative, În cazul tipului reprezentat de actor. Trebuie remarcat faptul că, din punctul de vedere al imagologiei Eului, ambele tipuri psiho-morale nu diferă Între ele. Mai mult chiar, se poate spune că sunt puternic Înrudite prin origine, trăsături, tendințe, intenții. Orice șef sau conducător trebuie să fie și un actor desăvârșit, pentru a-și putea exercita imagologic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
duce, În ambele situații, la o gravă alterare imagologică a Eului, cu consecințe negative pentru persoană, fapt remarcat de ceilalți, care-i izolează sau Îi refuză. Vom prezenta În continuare cele două grupe principale ale acestor tipuri. a. Tipurile psihopatologice Imagologia tipurilor psihopatologice se caracterizează printr-o alterare a sistemului personalității acestora, având ca efect o transformare, mai mult sau mai puțin profundă, a Eului lor personal. Boala psihică, indiferent de forma și gravitatea ei, transformă individul, Înfățișarea acestuia, modul de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt numai câțiva dintre factorii care contribuie la configurarea unor imagini de tip deviant ale Eului acestei categorii de indivizi. În acest grup imagologic negativ sunt incluse imaginile prostituției, imaginile delicvenței antisociale, imaginile persoanelor dependente social etc. Problema generală a imagologiei Eului și semnificația acesteia este, așa cum se poate vedea din cele de mai sus, una dintre dimensiunile psiho-morale cele mai importante ale analizei Eului și poate prima În Întâlnirea, abordarea și cunoașterea unei persoane umane. 11 VÂRSTELE EULUI (SEMNIFICAȚIA PSIHO-MORALĂ
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
războaie, revoluțiiă, lipsa unei educații și a unei instruiri ordonate și complete, schimbările sociale, transplantarea Într-un alt mediu sociocultural, deprecierea valorilor morale și cultural-spirituale În care a fost format individul, influența unor factori negativi familiali sau absența familiei etc. Imagologia Nebuniei morale Dintotdeauna, prezența nebunului și actele sale au fost urmărite cu surprindere atrăgând atenția. Manifestările nebunului apar ca fapte neobișnuite, nefirești, adesea violente, sau ca expresie a unei profunde stări de nefericire, bizare și de neînțeles, periculoase și imprevizibile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]