454 matches
-
de stele or să ne mai ude, Ca să cunoaștem, astfel, nemurirea. Când toate deveni-vor doar cenușă Vom sta alături, recitând poeme Și-n cer se va deschide, brusc, o ușă, Prin care Dumnezeu o să ne cheme. 3 iulie 2011 Imaturitate unii oameni se copilăresc își iau jucăriile pleacă îmbufnați se retrag în cochilia lor ascunși de ceilalți în spatele neputinței acolo rumegă idei nervi frustrări dorințe neîndeplinite vise spulberate frica de interacțiune setea de mărire nejustificată în sufletele lor se depune
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
ale părții active; b) paratoniile - ticurile și mișcările ritmice; c) tulburări de dominanță cerebrală - dispraxiile (mișcări lipsite de coerență și îndemânare, cu implicații grave în special în activitățile grafice școlare). 2. Tulburări care afectează comunicarea motrice: a) instabilitatea psihomotrice; b) imaturitatea psihomotrice; c) inhibiția psihomotrice; d) astenia psihomotrice. 3. Tulburări de realizare motrice: a) apraxia - dificultăți de execuție a unor mișcări uzuale sau adaptate unui scop bine definit; b) disgrafia - dificultăți de realizare grafică. 4. Tulburări de schemă corporală. 5. Tulburări
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
rezolvare a problemelor care poate fi foarte greu depășit; dezvoltarea cu întârziere a limbajului; capacitate scăzută de organizare și coordonare a acțiunilor în conformitate cu o comandă verbală; eficiență scăzută a memoriei, în special a celei voluntare; lipsă de fidelitate a memoriei; imaturitate afectivă accentuată; voința prezintă disfuncții în toate aspectele sale; majoritatea acestor copii prezintă tulburări ale psihomotricității. Sintetizând, se consideră că persoanele cu deficiență mintală ușoară sunt recuperabile pe plan școlar, profesional și social, educabili, adaptabili la exigențele instrucției școlare și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
se însușește, dar vocabularul e restrâns la cuvinte uzuale, vorbirea e imperfectă, cu tulburări de articulare; în cazul în care este deprins scris-cititul, această deprindere este mecanică; atenția este instabilă, memoria este diminuată (uneori poate apărea hipermnezia - așa numiții „idioțisavanți”); imaturitate și labilitate afectivă. Integrarea socială a persoanelor din această categorie este dificilă și nu lipsită de riscuri, dar ele sunt utilizabile, permițând o adaptare relativă, sunt parțial educabile și recuperabile din punct de vedere profesional și social, în condiții protejate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și practică, contradicții care, dacă devin cronice, influențează negativ caracterul și dezvoltarea normală a proceselor psihice; asociate cu deficiențele de intelect, tulburările de limbaj pot determina accentuarea tulburărilor psihice și de comportament datorită deficitului funcțiilor de cunoaștere și exprimare, a imaturității afective, a creșterii sugestibilității, impulsivității și rigidității psihomotorii; Dacă apar pe fondul altor deficiențe (senzoriale sau fizice), tulburările de limbaj accentuează tulburările de personalitate existente în mai toate cazurile, ceea ce constituie un argument în plus pentru a le corija. Copiii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
stare de nonidentitate științifică a DLLR în raport cu științele interconexe. Concluziile de etapă denotă, și ele pe de o parte insuficienta internalizare a conceptelor de didactică generală la nivelul didacticilor speciale, cum este cea a DLLR, iar pe de altă parte imaturitatea științifică a disciplinei DLLR. Așa cum s-a văzut din demersul de până aici două sînt problemele majore abordate, probleme interconexe, de altfel: prima este necesitatea existenței unei baze documentare exhaustive în didactica oricărei discipline, care va permite abordări holistice, integrative
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
minorilor, iar lipsa de preocupare pentru supravegherea comportamentului minorului în societate, necunoașterea cercului de prieteni și lipsa colaborării cu școala constituie tot atâtea carențe ale familiei, care însoțesc, determină, facilitează cca. 85% dintre cazurile de fapte antisociale. Se consideră că imaturitatea părinților în abordarea rolurilor parentale, datorată vârstei mici a majorității acestora (18-19 ani, este cauza faptelor antisociale la 66% dintre minorii cuprinși în cercetare. După anul 1989 au intervenit și șocurile inerente tranziției la economia de piață: șomajul, problemele de
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
sau să fie Încărcate proiectiv. Există Însă o tendință de stereotipizare În care copilul utilizează aproximativ aceeași formă (clișeu) În desene și jocuri, specific celor de 3-4 ani. O particularitate a copiilor cu deficiențe asociate constă În gradul accentuat de imaturitate, labilitate manifestate prin crize de plâns, negativism față de anturaj, indiferență, izolare, atașament exagerat față de persoanele care se ocupă de el, ostilitate, puerilism. Astfel trebuiesc identificate, valorificate și stimulate toate capacitățile și disponibilitățile cognitive, de limbaj, psihomotorii, afectiv-relaționale și social adaptative
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
există nici un poet, putem declara cu curaj, ale cărui pagini să fie atît de pline de bătălii, ucideri și morți subite, cum sînt cele ale lui Chatterton; iar acesta e poate cel mai clar semn pe care îl dă de imaturitate. [...] el are scîntei de geniu, frumuseți ce apar brusc și care îți taie răsuflarea. [...] Are unele sunete marțiale reușite, [...]. Arta lui a fost esențial dramatică. [...] Dl. Watts-Dunton într-adevăr îl declară a fi fost tatăl Noii Școli Romantice. [...] A avut
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
dificultăți în realizarea activităților de analiză și sinteză, comparație, abstractizare, clasificare etc. cu conținut semantic și simbolic - la nivel verbal‑abstract operațiile mintale devin imprecise, nesigure și inerte; - dificultăți de colaborare și de stabilire a unor relații interpersonale datorate unei imaturități social‑afective, hiperactivitate motorie, instinctuală și emotivă, tulburări de comportament pe fondul trăirii lipsei de eficiență școlară, autocontrol redus, incapacitate de stăpânire a impulsurilor primare, teamă de insucces, nivel de aspirație redus, neîncredere în sine; - integrarea școlară a copiilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
lipsa de fidelitate a memoriei evidentă atunci când copilul reproduce un text, când este pus să povestească o întâmplare sau când nu poate oferi indicii sigure cu privire la obiectele văzute sau în legătură cu unele întâmplări la care a asistat, din cauza sugestibilității sale ridicate; - imaturitate afectivă destul de accentuată, evidențiată în principal prin caracterul exploziv și haotic al trăirii afectelor (acestea au de cele mai multe ori un efect distructiv asupra activității desfășurate de subiect) și capacitatea redusă de a controla expresiile emoționale, adesea exagerat de puternice în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
acordate instructajului, fiind tentat să treacă imediat la acțiune; tonul educatorului (persoanei care lucrează cu deficientul mintal) trebuie să fie calm, apropiat, deoarece apar frecvent manifestări de negativism. Afectivitatea afectivitatea este întotdeauna perturbată (din varii motive); se caracterizează printr-o imaturitate afectivă care face ca deficientul mintal de vârstă școlară să se manifeste ca un preșcolar sub aspectul emoțiilor și sentimentelor; manifestările emotive sunt exagerat de puternice în raport cu cauza care le-a produs; mulți dintre copii prezintă frici nejustificate iar în
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de 7 ani; - atenția se caracterizează printr‑un grad crescut de instabilitate, iar memoria, de regulă, este diminuată, însă, uneori, poate apărea hipermnezia (ca în cazul așa‑numiților „idioți‑savanți”); - din punct de vedere afectiv, prezintă un grad accentuat de imaturitate și labilitate manifestate prin crize de plâns, negativism față de anturaj, indiferență, izolare, atașament exagerat față de persoanele care se ocupă de ei, puerilism, ostilitate; au o mare nevoie de securitate, iar în situații de abandon din partea părinților (singurul lor sistem de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de instituționalizare sau în carențele afective majore la copil); c) tulburări de dominanță cerebrală - dispraxiile (mișcări lipsite de coerență și îndemânare cu implicații grave mai ales în activitățile grafice școlare). 2. Tulburări care afectează comunicarea motrice: a) instabilitatea psihomotrice; b) imaturitatea psihomotrice; c) inhibiția psihomotrice; d) astenia psihomotrice. 3. Tulburări de realizare motrice: a) apraxia - dificultăți de execuție a unor mișcări uzuale sau adaptate unui scop bine definit; b) disgrafia - dificultăți de realizare grafică. 4. Tulburări de schemă corporală. 5. Tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
înaintașilor sunt relativ identice și când condițiile de mediu și de viață sunt relativ similare. Tot în această grupă, a cauzelor predispoziționale, se pot include și influențele nocive pe care le suferă organismul fătului în viața intrauterină. Deficiența congenitală și imaturitatea, nașterea prematură și accidentele obstetricale pot constitui baza unor deficiențe care se manifestă nu numai imediat după naștere, ci și mai târziu, cu repercusiuni în evoluția ulterioară în planul somatic și psihologic. Se apreciază că favorizanți pentru producerea deficiențelor fizice
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pot instala complexe de inferioritate, anxietate, izolare de cei din jur, reacții nevrotice. • În cazul deficiențelor de intelect, tulburările de limbaj pot determina accentuarea tulburărilor psihice și de comportament ca urmare a deficitului funcțiilor de cunoaștere și de exprimare, a imaturității afective, a creșterii sugestibilității, impulsivității și rigidității psihomotorii, împiedicând semnificativ aprecierea corectă și adecvată a situațiilor de viață cu efecte imediate în comportamentele adaptive la stimulii din ambianță. • De asemenea, la copiii cu deficiență mintală, decalajul dintre dezvoltarea limbajului și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
deoarece asociațiile (în planul ideatic) nu pot fi conștientizate pe deplin și nu cuprind abstractizări și generalizări. Regulile gramaticale sunt deseori utilizate defectuos, ceea ce scade claritatea mesajului și a comunicării în general. Principala și cea mai stabilă caracteristică o reprezintă imaturitatea vorbirii, care se accentuează în raport cu gravitatea deficienței mintale. La copilul de 2‑3 ani, imaturitatea vorbirii nu este atât de evidentă, dar, cu timpul, diferențele dintre vorbirea copilului normal și cea a copilului deficient se accentuează tot mai mult și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și generalizări. Regulile gramaticale sunt deseori utilizate defectuos, ceea ce scade claritatea mesajului și a comunicării în general. Principala și cea mai stabilă caracteristică o reprezintă imaturitatea vorbirii, care se accentuează în raport cu gravitatea deficienței mintale. La copilul de 2‑3 ani, imaturitatea vorbirii nu este atât de evidentă, dar, cu timpul, diferențele dintre vorbirea copilului normal și cea a copilului deficient se accentuează tot mai mult și din cauza fenomenelor de perseverare caracteristice structurilor mintale neevoluate ale acestuia din urmă. Fenomenele de perseverare
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
tulburări de schemă corporală, lateralitate, orientare, organizare și structurare spațio‑temporală; - probleme de percepție discrete și greu de sesizat (insuficiențe discriminative între obiectul și fondul percepției, constanța formei, conservarea cantității, contrariere perceptivă etc.); - ritm lent și inegal al dezvoltării psihice; - imaturitate psihică generală cu tendințe de infantilism prelungit; - carențe motivaționale și prezența complexelor de inferioritate; - timiditate excesivă, fobie școlară, diminuarea aptitudinilor pentru școlaritate etc. 3. Cauze ambientale / de mediu: a) cauze care provin din mediul școlar: - organizarea deficitară a activităților de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
complex de echilibrare mintală prin organizarea specifică a cunoașterii la copiii cu cerințe educative speciale al căror comportament cognitiv se caracterizează printr‑un fenomen general de perturbare a organizării cunoașterii (disfuncții la nivelul proceselor cognitive, lipsă de motivație pentru cunoaștere, imaturitate cognitivă etc.). Terapia cognitivă se constituie din acțiuni și programe compensatorii care facilitează înțelegerea lucrurilor, fenomenelor, persoanelor și situațiilor de viață în dimensiunea lor instrumental‑integratoare. La copiii cu cerințe educative speciale care prezintă deficiență mintală, terapia cognitivă presupune o
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pentru prima victorie a forțelor necomuniste din 1996 este exemplară. Dar În ambele secvențe, ceea ce se petrece după 1945, sub impactul unei ocupații, și În 2000, sub deruta unei pierderi a controlului politic al Convenției, dovedește (În grade, desigur, diferite), imaturitatea exercițiului democratic În chiar interiorul societății civile, a comportamentului cultural meritocratic, care de altfel nu s-a putut instala decât În condițiile instaurării treptate, nici acum certă, a unei culturi urbane. Drept urmare, continuitatea tranziției se impune. Cu atât mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dorim de fapt o reinstaurare a lor, pe când poate că adevărata luciditate constă În a conștientiza efemeritatea lor. Când Marius invoca ideea că România contemporană alcătuiește o societate anarhetipică am impresia că accentul e pus mai mult pe anarhie, pe imaturitatea exercițiului democratic, pe partea negativă a crizei. Poate Însă există și o altă posibilitate, aceea de a vedea În tipul acesta de societate niște germeni de inovație pe care nu ar trebui să-i ignorăm, pe care ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mult decât ceilalți. Trebuie observată simetria curbei distribuției IQ și în partea stângă a curbei (Figura 24), astfel identificându-se diferite grade de deficiență mintală: * Intelect la limită, ce corespunde unui IQ cuprins între 70 și 85. Se caracterizează prin imaturitate afectivă, instabilitate emoțională. Persoanele cuprinse în această categorie, de multe ori, nu au o cauză organică mintală, ci scăderea IQ se datorește factorilor sociali (frustrare afectivă, autoritarism excesiv, atitudini de protecție excesivă). La copil starea este trecătoare, dar dacă cauzele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
stil comun este aceea în care societatea a ajuns la ordine și la stabilitate, la echilibru și la armonie", afirmă autorul accentuând în manieră aprobatoare aceste trăsături. Stilul comun este preferat unei multitudini de stiluri individuale care ar duce la imaturitatea sau îmbătrânirea unei culturi. Maturitatea în literatură mai este echivalată de Eliot cu procesul de conștientizare a predecesorilor se reia, astfel, in nuce ideea dezvoltată în Tradiția și talentul personal. În acest sens, se compară integrarea moștenirii literare în operele
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
fiind diferite În funcție de natura și gravitatea deficienței(M. Anca): Copiii cu pierderi de auz ușoare pot avea dificultăți În dobândirea sunetelor vorbirii, În discriminarea lor, slabe achiziții În domeniul ortografiei și citirii. * Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale moderate prezintă imaturitate a vorbirii, nedezvoltare a vocabularului, sintaxei, conceptelor, utilizează În limbajul expresiv propoziții mai simple decât copiii auzitori. * Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale severe Întâmpină dificultăți În dezvoltarea proceselor instrumentale datorită lipsei unui limbaj interiorizat • Copiii cu deficiențe de auz
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]