KorAP: Find »[drukola/base=imigrație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...89 >

2,207 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223

separabile. Înaltă tehnologie este acum universal accesibil..., iar ț...ri mari din fosta Lume a Treia o st...panesc chiar mai bine decât europenii, incepand chiar s... o și inventeze. În fine, nu discut...m suficient în România despre problemele imigrației. Preocupați mai ales s... emigreze (ori s... e-migreze, adic... s... între în logica global... a outsourcing-ului), românii au observat mai puțin c... țara lor, de care mulți fug, îi atrage pe alții, mai am...râți că ei. Deocamdat..., autorit

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
spuns eficient la probleme sociale care își au obârșia în îmb...trânirea populației: o anume scleroz... a structurilor instituționale, efectele induse de noile tehnologii informaționale și comunicaționale (inclusiv concurență ț...rilor cu salarii mici) și, nu în cele din urm..., imigrația. R...spunsul optim pe planul politicii publice nu este ușor de g...sit. De pild..., numeroase companii germane exceleaz... în a-și menține nișele pe piețe externe, înregistrând câștiguri de productivitate sistematice. În același timp ins..., bugetul public german face

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
dezbatere. În UE, se discut... nu numai despre Constituție, ci și despre viitorul modelului economic și social european, despre reforma Statului asistențial (serios erodat de presiunile globaliz...rii), despre rolul religiei și al valorilor morale, despre îmb...trânirea populației, despre imigrație și emigrație, despre ecologie și gestionarea globaliz...rii, despre „problemele globale”, despre noua configurație geopolitic... a lumii și lupta împotriva terorismului etc. Avem nevoie, la rândul nostru, de o dezbatere care, chiar dac... st... sub semnul într...rii în Uniunea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638

adaugă în general la cele anterioare pentru a aduce la cunoștință evoluția populației totale. Astfel pentru un an civil populația P1 (stoc), estimată sau măsurată la 1 ianuarie a anului A1 va evolua, sub efectul fluxului nașterilor N, deceselor D, imigrației I și emigrației E, survenite pe parcursul anului, pentru a deveni stocul P2 la 1 ianuarie a anului A2. Ceea ce se notează: P1 + (N D) + (I E) = P2 [1] Diferențele (N D) și (I E) se numesc spor (sau sold) natural

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
5 milioane în 1962...). Și se pare că aceste proporții se vor dubla de acum până în 2050. Să mai amintim că Franța, contrar a ceea ce se crede adesea, este departe de a fi în fruntea țărilor europene în materie de imigrație netă (Boëldieu și Borrel, 200). În procente din populația lor totală, Germania, Marea Britanie, Italia, Austria, Grecia și Suedia cunosc încă de vreo 20 de ani o imigrație netă mult superioară celei din Franța, imigrație care, printre altele, asigură numai ea

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
adesea, este departe de a fi în fruntea țărilor europene în materie de imigrație netă (Boëldieu și Borrel, 200). În procente din populația lor totală, Germania, Marea Britanie, Italia, Austria, Grecia și Suedia cunosc încă de vreo 20 de ani o imigrație netă mult superioară celei din Franța, imigrație care, printre altele, asigură numai ea singură creșterea lor demografică (bilanț demografic foarte scăzut, apropiat de 0, în cea mai mare parte a țărilor europene și chiar negativ în prezent în Italia, în

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
fruntea țărilor europene în materie de imigrație netă (Boëldieu și Borrel, 200). În procente din populația lor totală, Germania, Marea Britanie, Italia, Austria, Grecia și Suedia cunosc încă de vreo 20 de ani o imigrație netă mult superioară celei din Franța, imigrație care, printre altele, asigură numai ea singură creșterea lor demografică (bilanț demografic foarte scăzut, apropiat de 0, în cea mai mare parte a țărilor europene și chiar negativ în prezent în Italia, în Germania, Austria și Suedia). În ceea ce privește indicele fertilității

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
tezei unui puternic efect retroactiv "economie demografie" nu lipsesc... Rămâne rolul foarte special jucat de migrații, mai ales în Franța. Este clar, într-adevăr, contrar unei convingeri frecvente a opiniei publice, că în secolul al XX-lea apelul periodic la imigrație a avut, în Franța, motivații în principal economice. Observăm în tabelul 3 de mai jos că fluxurile imigrației nete cele mai puternice s-au produs în perioadele în care o creștere economică susținută nu a putut găsi suficientă mână de

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
în Franța. Este clar, într-adevăr, contrar unei convingeri frecvente a opiniei publice, că în secolul al XX-lea apelul periodic la imigrație a avut, în Franța, motivații în principal economice. Observăm în tabelul 3 de mai jos că fluxurile imigrației nete cele mai puternice s-au produs în perioadele în care o creștere economică susținută nu a putut găsi suficientă mână de lucru disponibilă în țară. Faptul este clar după primul război mondial (creșterea economică rapidă a anilor 1920). Acest

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
din generațiile cu pondere mică4 din anii 1914 1945) și, într-o mai mică măsură, când clasele provenite din baby-boom de-abia ating vârsta de activitate, pentru anii 1966 1974. Acestea sunt cele trei faze în cursul cărora recursul la imigrație se arată a fi cel mai necesar. Invers, anii cei mai "depresivi" din punct de vedere economic se împacă ușor cu cel mai slab recurs la muncitorii imigranți (anii 1930 și faza creșterii relansate de după 1975 aproximativ). Nu e mai

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de seniori, va duce obligatoriu la o îngreunare progresivă și ineluctabilă a ansamblului populației aflate în sarcina adulților (indice global de dependență). Aceasta este o realitate ce nu poate fi ignorată în lumea bogată și în special în Europa, chiar dacă imigrația netă în Uniune (mult pozitivă, în prezent) ar putea fi în principiu capabilă să întărească în mod prioritar populația adultă. Principalele provocări de acceptat Profilul demografic al națiunilor europene ridică numeroase probleme. Mai întâi, nu reprezintă el o frână în

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
prevăzut" (ibid., p.105). Dacă Europa nu vrea să cunoască declinul, trebuie să adopte un demers voluntarist bazat pe crearea unei zone de dezvoltare integrată (Europa, Rusia, Țările din sudul Mediteranei) în care ar putea angaja politici demografice active, de imigrație puternică și de inovație viguroasă. Trebuie asimilată baza economică pe care se clădește puterea unui stat cu resursele industriale aflate pe teritoriul național? În epoca firmelor mondiale și a tehnologiilor informației și comunicării, serviciile depășesc industria în crearea bogăției, dar

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
a fost de 2%, când peste Atlantic era de 3,4%. E adevărat că distanțarea venitului pe cap de locuitor a fost mai puțin accentuată decât cea a venitului global, dar acest lucru se explică prin creșteri demografice și a imigrației mai puternice în Statele Unite. Îmbătrânirea europeană va agrava oare această diferențiere de performanțe? Mai mulți factori ce explică dinamica americană lipsesc în prezent în Europa. Economia americană mobilizează munca în beneficiul creșterii (cf. capitolul IV). Cu siguranță o creștere demografică

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
în țările occidentale, nu poate să aducă decât prejudicii nivelului de trai și finanțelor publice. Soluțiile preconizate gravitează în jurul unui triptic: mărirea duratei de lucru, fie că e vorba de durata anuală sau de reculul vârstei de pensionare, recurgerea la imigrația provenită din țări cu demografie dinamică sau creșterea participării feminine. Ideile înțelepte în această privință se află rar în soluțiile maniheiste și adesea în soluții de compromis care combină efectele favorabile a fiecărei piste de reflecție. Capitolul IV Creștere demografică

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
există nici bogăție, nici forță decât de la oameni" (Bodin, 1576). Ostil emigrării meșteșugarilor francezi, Bodin se bazează pe o populație numeroasă pentru punerea în valoare a țării. În practică, Colbert va lua măsurile necesare pentru a favoriza familiile numeroase și imigrația, estimând că o creștere demografică este benefică pentru balanța comercială și industrie. În acea perioadă, populația este analizată din simplul punct de vedere cantitativ, fără preocupări umanitariste. Numai Vauban, considerând în 1707 populația franceză prea puțin numeroasă cu 25 de

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
rată de creștere este exogenă și se confundă cu rata de creștere a populației active omogene (structură pe vârstă invariabilă). Dezvoltate după cel de-al Doilea Război Mondial într-un context occidental de penurie a mâinii de lucru (apel la imigrație), aceste modele au drept obiectiv să specifice creșterea echilibrată a normei întregi și să dea caracteristicile unei economii situându-se pe un drum ascendent (succesiune a echilibrelor în decursul timpului). Controversele între post-keynesieni și neoclasici sunt deci focalizate asupra stabilității

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
conducerea întreprinderii cu prioritate acordată acționarului) incită la dezvoltarea unui pilon bazat pe capitalizare. Limitele de manevră Echilibrul financiar al sistemului de pensii prin repartiție a determinat intervenția mai multor factori. Este deci posibilă a priori lărgirea anumitor constrângeri. Favorizarea imigrației, fertilitatea, activitatea feminină și cea a seniorilor ar trebui să permită frânarea scăderii așteptate de populația activă. Pe de altă parte, anumiți factori economici pot ușura problema finanțării. O puternică creștere și câștiguri de productivitate aduc resurse suplimentare. Pragul migrator

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
100 000 de persoane. Ținând cont de excepția demografică, acest sold nu explică decât un sfert din creșterea demografică a Franței metropolitane, pe când, în UE-15, între 1 ianuarie 1999 și 2004, explică trei sferturi din el (Desplanques și Royer, 2005). Imigrația poate restabili echilibrul structural (repartiție pe vârste) al populațiilor puternic îmbătrânite? Imigrația are două efecte: să asigure creșterea demografică datorită unui sold migrator pozitiv ușurând în același timp vârsta medie, populația imigrată fiind în general tânără; să ridice rata fertilității

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
explică decât un sfert din creșterea demografică a Franței metropolitane, pe când, în UE-15, între 1 ianuarie 1999 și 2004, explică trei sferturi din el (Desplanques și Royer, 2005). Imigrația poate restabili echilibrul structural (repartiție pe vârste) al populațiilor puternic îmbătrânite? Imigrația are două efecte: să asigure creșterea demografică datorită unui sold migrator pozitiv ușurând în același timp vârsta medie, populația imigrată fiind în general tânără; să ridice rata fertilității naționale, imigrația venind în general din țări mai puțin dezvoltate, unde nivelul

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
restabili echilibrul structural (repartiție pe vârste) al populațiilor puternic îmbătrânite? Imigrația are două efecte: să asigure creșterea demografică datorită unui sold migrator pozitiv ușurând în același timp vârsta medie, populația imigrată fiind în general tânără; să ridice rata fertilității naționale, imigrația venind în general din țări mai puțin dezvoltate, unde nivelul de fertilitate este ridicat. Acest raționament nu este totuși sigur. Pe de o parte, demografii au putut constata o convergență, pe termen mai mult sau mai puțin lung, între comportamentul

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
la 2,16 copii pe femeie. Populația autohtonă este gata să primească un număr crescând de imigranți? După un Raport al Diviziunii populației Națiunilor Unite (Națiunile Unite, 2000), declinul populației este inevitabil în absența migrațiilor de înlocuire. Totuși, nivelul de imigrație necesar variază mult de la o țară la alta. Dacă Italia și Japonia au nevoie de o puternică creștere a numărului de imigranți, Franța și Statele Unite își vor putea păstra numărul de locuitori cu mai puțini imigranți decât în trecut. Dimpotrivă

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
mărit procentul de imigrare de la 0,1% la 1,8%. Politici de imigrare masivă sunt oare posibile, din punct de vedere material și politic, în momentul în care se pun problemele unui procent de șomaj masiv la tinerii proveniți din imigrație și a integrării acestor populații? În 1991 deja, OCDE ridica un număr oarecare de dificultăți legate de politicile migratorii vizând modificarea structurii demografice (OCDE, 1991). Majoritatea țărilor OCDE fiind situate în aceeași configurație demografică, imigrația n-ar proveni decât din

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
masiv la tinerii proveniți din imigrație și a integrării acestor populații? În 1991 deja, OCDE ridica un număr oarecare de dificultăți legate de politicile migratorii vizând modificarea structurii demografice (OCDE, 1991). Majoritatea țărilor OCDE fiind situate în aceeași configurație demografică, imigrația n-ar proveni decât din țări în curs de dezvoltare. Pe lângă aceasta, există distanța dintre modelul dinamic al populațiilor și dinamica socială. Istoria Americii de Nord și a Europei arată că integrarea imigranților în societatea gazdă reușește cu atât mai mult cu

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
dinamica socială. Istoria Americii de Nord și a Europei arată că integrarea imigranților în societatea gazdă reușește cu atât mai mult cu cât populația născută în țară înregistrează și ea o creștere naturală. Există mai multă complementaritate decât substituire între fertilitate și imigrație. Este adevărat că, după exemplul unor țări precum Canada sau Statele Unite, autoritățile franceze preconizează o politică de imigrare selectivă pentru a răspunde deficitului de mână de lucru în anumite sectoare și pentru evitarea agravării șomajului. Imigranți cu un foarte puternic

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
în anumite sectoare și pentru evitarea agravării șomajului. Imigranți cu un foarte puternic capital uman ar fi capabili să plătească cotizații ridicate și să contribuie la creșterea economică. Totuși, până la urmă, această populație ar pretinde să și primească pensii mari. Imigrația masivă nu pare să fie soluția la îmbătrânirea demografică. De aceea, politicile migratorii fondate pe interese convergente între țările marcate de declinul demografic și cele a căror populație continuă să crească, sunt de dorit. În acest spirit deci, Comisia Europeană

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]