97 matches
-
91.10 --- Clordiazepoxid (DCI) - 20 2933.91.90 --- Altele - 20 2933.99 -- Altele: 2933.99.10 --- Benzimidazol-2-tiol (mercaptobenzimidazol) - 20 2933.99.20 --- Indol; 3-metilindol (scatol); 6-alil-6,7- - 20 dihidro-5H-dibenzo[c,e]azepina (azapetina); fenindamina (DCI); și sărurile lor; clorhidrat de imipramina (DCIM) 2933.99.30 --- Monoazepine - 20 2933.99.40 --- Diazepine - 20 2933.99.50 --- 2,4-Di-terț-butil-6-(5-clorbenzotriazol-2-îl) fenol - 20 2933.99.90 --- Altele - 20 29.34 Acizi nucleici și sărurile lor, cu compoziție chimică definită sau nu; alți compuși heterociclici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
În ceea ce privește efectele nedorite, triciclicele sînt mai puțin populare, din pricina efectelor secundare anticolinergice, dar benzodiazepinele puternice sînt de cele mai multe ori evitate fiindcă creează dependență și au efecte nedorite asupra memoriei (Kilic et al., 1999). Într-adevăr, după ce s-a demonstrat eficacitatea imipraminei și (mai ales) a alprazolamului în tratarea tulburării de panică (Schweizer et al., 1993), Rickels și colaboratorii săi (1993b) au identificat adevărul incontestabil că, pe termen lung, pacienții care au fost inițial tratați cu imipramine sau medicamente placebo au obținut
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
după ce s-a demonstrat eficacitatea imipraminei și (mai ales) a alprazolamului în tratarea tulburării de panică (Schweizer et al., 1993), Rickels și colaboratorii săi (1993b) au identificat adevărul incontestabil că, pe termen lung, pacienții care au fost inițial tratați cu imipramine sau medicamente placebo au obținut aceleași rezultate ca aceia cărora li s-a prescris alprazolam, fără să aibă, însă, probleme de dependență fizică și discontinuități pe care le presupune tratamentul îndelungat cu alprazolam (Rickels et al., 1993b, p. 67). Este
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
au crescut simțitor (dimensiunea efectelor [ d-ul lui Cohen] = 2,47) în momentul în care tratamentul a fost completat cu antidepresive triciclice. Acest rezultat justifică investigațiile suplimentare (mai ales datorită faptului că Fava și colaboratorii săi [ 1997] au descoperit că imipramina, combinată cu terapia prin expunere, diminuează efectele expunerii in vivo). Înainte de aceasta, Murphy și colaboratorii săi (1998) aduc cîteva lămuriri. Ei au descoperit că pacienții care sufereau de tulburare de panică și agorafobie și care erau, pe deasupra, deprimați au avut
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
beta-blocantelor (Whitehead et al., 1978; Campos et al., 1984), dar nu există nici o dovadă clară a efectelor pe termen lung în reducerea simptomelor după urmarea unui astfel de tratament. Mai mult, Zitrin și colaboratorii săi (1983) au raportat faptul că imipramina, un antidepresiv triciclic, nu a reușit să sporească desensibilizarea sistematică. După cum remarca Barlow (1988), absența unor indicații clare asupra eficacității triciclicelor în tratarea fobiilor specifice este surprinzătoare, dacă ținem cont de faptul că acestea dau rezultate foarte bune în tratamentul
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
buspirona ar putea fi administrată pe perioade mari de timp, dat fiind faptul că nu provoacă dependență, însă efectele folosirii îndelungate sînt necunoscute. Pe baza unor studii placebo controlate, Gale și Oakley-Browne (2000) au ajuns la concluzia că antidepresivele paroxetină, imipramină, trazodonă, venlafaxină și mirtazepină, sînt tratamente cu potențial benefic pentru TAG. Cele trei studii controlate asupra medicației antidepresive incluse în metaanaliza lui Gould și a colaboratorilor săi (1997b) au evidențiat un efect mediu asupra anxietății în valoare de 0,57
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
asupra anxietății în valoare de 0,57 și o rată a renunțării la tratament de 33,5%, care se datorează probabil efectelor secundare mai pronunțate ale acestui tip de medicație. Hoehn-Saric și colaboratorii săi (1988) au descoperit că alprazolamul și imipramina sînt la fel de eficiente în ceea ce privește reducerea simptomelor de anxietate pe o durată de 6 săptămîni la pacienții cu TAG, diagnosticați conform criteriilor DSM-III, fără tulburare de panică sau depresie majoră comorbide. Rickels și colaboratorii săi (1993a) au comparat imipramina, trazodona și
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
alprazolamul și imipramina sînt la fel de eficiente în ceea ce privește reducerea simptomelor de anxietate pe o durată de 6 săptămîni la pacienții cu TAG, diagnosticați conform criteriilor DSM-III, fără tulburare de panică sau depresie majoră comorbide. Rickels și colaboratorii săi (1993a) au comparat imipramina, trazodona și diazepamul în cadrul unui program de tratament de opt săptămîni, efectuat pe grupe similare de pacienți. Pe parcursul ultimelor două săptămîni de tratament, doar imipramina a facilitat ameliorarea semnificativă a simptomelor de anxietate, în comparație cu medicația placebo. De asemenea, rezultatele au
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fără tulburare de panică sau depresie majoră comorbide. Rickels și colaboratorii săi (1993a) au comparat imipramina, trazodona și diazepamul în cadrul unui program de tratament de opt săptămîni, efectuat pe grupe similare de pacienți. Pe parcursul ultimelor două săptămîni de tratament, doar imipramina a facilitat ameliorarea semnificativă a simptomelor de anxietate, în comparație cu medicația placebo. De asemenea, rezultatele au indicat că, în comparație cu medicația antidepresivă, diazepamul declanșează modificări mai pronunțate în primele săptămîni, are un efect mai mare asupra simptomelor somatice și mai puține efecte
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
simptomelor psihice ale anxietății. Un studiu de 8 săptămîni asupra paroxetinei, un inhibitor specific al recaptării serotoninei, avînd drept subiecți pacienți diagnosticați cu TAG conform criteriilor DSM-IV, a arătat că tratamentul cu paroxetină dă rezultate asemănătoare cu cele obținute de imipramină și benzodiazepina 2-clordimetildiazepam (Rocca et al., 1997). După un tratament de șase săptămîni și șase luni, în două etape, s-a descoperit că venlafaxina determină o ameliorare mai mare a simptomelor, în comparație cu medicația placebo (Gelenberg et al., 2000). Pe parcursul studiului
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de protezare folosesc pompe peniene de vacuum cu rezultate modeste și cu mai bune rezultate, implantul de proteze peniene rigide sau gonflabile. Disfuncțiile gastro-intestinale din SM sunt reprezentate de constipație sau incontinență. În incontinența fecală se pot folosi Propantelina și Imipramina. Constipația se poate combate cu laxative și clisme evacuatorii. Se pare că terapia vibratorie folosită pentru golirea vezicii urinare ar avea efect și în evacuarea rectală. Tremorul este un simptom care handicapează pe mulți bolnavi cu SM. Tratamentul medicamentos constă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Anglia Therapeutic Community (1953) H.S. Sullivan (1892-1994) S.U.A. The Interpersonal Theory of Psychiatry (1953) J. Masserman S.U.A. Psihiatrie dinamică (1956) A. Meyer (1866-1950) S.U.A. Psychobiology (1957) H. Ellenberger S.U.A. Etnopsihiatria. Psihiatria transculturală H. Kuhn Elveția Antropologie psihiatrică. Tratamentul depresiei cu imipramină (1958) D. Cooper Anglia Psychiatry and Anti-psychiatry C. Koupernick Franța L’antipsychiatrie T.S. Szasz S.U.A. The Myth of Mental Illnes (1970) M. Foucault (1926-1984) Franța Folie et déraison. Histoire de la folie à l’âge classique (1961). Naissance de la clinique (1963
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
schimbarea numărului de receptori pentru acești transmițători. Aceste medicamente sunt eficiente: între 60 și 85 % dintre oamenii care sufereau de depresie au simțit ameliorare a simptomelor depresiei (Rippere, 1994, apud Hoeksema, S.N., 1998)162. Printre cele mai cunoscute antidepresive sunt imipramina, amitriptilena și desipramina. Din păcate antidepresivele triciclice au și efecte secundare. Dintre cele mai frecvente: gura uscată, transpirație excesivă, încețoșarea privirii, constipație, retenție urinară și disfuncție sexuală. În plus, unele antidepresive triciclice, în special amitriptilena poate duce la creșterea în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Institutului de Tratament pentru Sănătatea Mentală din 1989 (numit TDCRP), fiind probabil cel mai influent studiu pe această temă. În acest caz, pacienții cu depresie majoră au fost distribuiți în mod randomizat la șaisprezece săptămâni de CBT, IPT sau la imipramină TCA, combinată cu ședințe de psihiatrie sau placebo și ședințe. Pacienții cu depresie mai puțin severă au obținut rezultate la fel de bune indiferent de lotul din care făceau parte. În ce privește pacienții cu depresie severă, imipramina a funcționat mai repede decât IPT
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
săptămâni de CBT, IPT sau la imipramină TCA, combinată cu ședințe de psihiatrie sau placebo și ședințe. Pacienții cu depresie mai puțin severă au obținut rezultate la fel de bune indiferent de lotul din care făceau parte. În ce privește pacienții cu depresie severă, imipramina a funcționat mai repede decât IPT, însă ambele au obținut rezultate comparabile la sfârșitul perioadei, având efecte superioare "tratamentului" cu placebo. În ce privește CBT, cele mai multe studii apărute au concluzionat că în faza acută este la fel de eficientă ca antidepresivele, însă TDCRP a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
rezultate comparabile la sfârșitul perioadei, având efecte superioare "tratamentului" cu placebo. În ce privește CBT, cele mai multe studii apărute au concluzionat că în faza acută este la fel de eficientă ca antidepresivele, însă TDCRP a arătat că aceasta obține rezultate mai slabe decât IPT sau imipramina în ce privește pacienții cu depresie severă, nefiind mai folositoare decât placebo. Deoarece acest studiu a fost unul extins, elaborând prima comparație care a inclus un lot cu medicamente și unul cu placebo (adițional loturilor tratate prin cele două forme de terapie
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și buspirone cu aceea a unui tratament cu TCC și placebo. Tratamentul combinat era mai eficient decât TCC aplicată la sfârșitul tratamentului. Intr-un studiu controlat și aleator, Barlow și al. au comparat eficiența unui tratament ce combina TCC și imipramine cu cea a unei monoterapii, cu imipramine sau cu TCC. Cele trei tratamente erau administrate timp de trei luni. Nici o diferență semnificativă între tratamentele combinate și monoterapii n-a fost evidențiată la sfârșitul tratamentului. Eficiența pe termen lung Mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu TCC și placebo. Tratamentul combinat era mai eficient decât TCC aplicată la sfârșitul tratamentului. Intr-un studiu controlat și aleator, Barlow și al. au comparat eficiența unui tratament ce combina TCC și imipramine cu cea a unei monoterapii, cu imipramine sau cu TCC. Cele trei tratamente erau administrate timp de trei luni. Nici o diferență semnificativă între tratamentele combinate și monoterapii n-a fost evidențiată la sfârșitul tratamentului. Eficiența pe termen lung Mai multe studii au evaluat eficiența pe termen mai
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în așa fel încât, după un an, nu se mai constata o diferență semnificativă între tratamentul doar cu TCC sau tratamentul combinat. In studiul lui Barlow și al., tratamentul cu TCC era în mod semnificativ mai eficient decât tratamentul cu imipramine, sau decât tratamentul combinat, la șase luni după stoparea lor. Furukawa și al. au raportat recent rezultatele meta-analizelor și metaregresiilor referitoare la 21 de studii controlate și aleatoare comparând eficiența TCC, a farmacoterapiei și a tratamentului ce combină farmacoterapia și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
O meta-analiză a lui Mitte și al. asupra a 48 de studii a scos în evidență faptul că azapironele și benzodiazepinele erau eficiente în tratamentul de scurtă durată. Conform unei meta-analize a lui Schmitt și al., eficiența mai multor antidepresive (imipramine, venlafaxine și paroxetine) a putut fi, de asemenea, demonstrată. Conform unei cercetări a lui Rickels și Rynn, eficiența tratamentelor medicamentoase ar rămâne totuși limitată, cu un nivel al remisiei situat în jurul unui procent de doar 40%. Se pare că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
panică și agorafobie Klein a fost primul psihiatru care a sugerat un model care stabilea în mod clar relațiile dintre panică și agorafobie. Până în acel moment, tulburarea de panică și agorafobia erau descrise în aceeași manieră. Klein remarcase faptul că Imipramine provoca pacienților suferinzi de atacuri de panică o reducere a acestor atacuri și o revenire progresivă la autonomie, pacienții putând să facă față unor situații evitate până în acel moment. Klein a facut, de asemenea, distincția dintre atacul de panică și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
91.10 --- Clordiazepoxid (DCI) - 20 2933.91.90 --- Altele - 20 2933.99 -- Altele: 2933.99.10 --- Benzimidazol-2-tiol (mercaptobenzimidazol) - 20 2933.99.20 --- Indol; 3-metilindol (scatol); 6-alil-6,7- - 20 dihidro-5H-dibenzo[c,e]azepina (azapetina); fenindamina (DCI); și sărurile lor; clorhidrat de imipramina (DCIM) 2933.99.30 --- Monoazepine - 20 2933.99.40 --- Diazepine - 20 2933.99.50 --- 2,4-Di-terț-butil-6-(5-clorbenzotriazol-2-îl) fenol - 20 2933.99.90 --- Altele - 20 29.34 Acizi nucleici și sărurile lor, cu compoziție chimică definită sau nu; alți compuși heterociclici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]