230 matches
-
253 Ibidem. 254 Idem, p. 41. 255 Ernst Bloch, The Principle of Hope, MIT Press, Cambridge, Mass, 1986. 256 Douglas Kellner, "Ernst Bloch, utopia and ideologye critique", disponibil on-line la adresa http://www.gseis.ucla.edu/faculty/kellner/kellner.html 257 Imobilismul nu a rămas, ca atare, necriticat în cadrul istoriei gândirii sociale și politice: "Gândirii utopice, criticii i-au reproșat și acest imobilism: s-a argumentat pe drept cuvânt că o societate fără schimbare și istorie, cel puțin pe termen lung, este
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Ernst Bloch, utopia and ideologye critique", disponibil on-line la adresa http://www.gseis.ucla.edu/faculty/kellner/kellner.html 257 Imobilismul nu a rămas, ca atare, necriticat în cadrul istoriei gândirii sociale și politice: "Gândirii utopice, criticii i-au reproșat și acest imobilism: s-a argumentat pe drept cuvânt că o societate fără schimbare și istorie, cel puțin pe termen lung, este de neînchipuit" (David Miller, op. cit., p. 772). 258 Paul Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, Editura Humanitas, București, 1996, p. 285. 259 David
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
li s-a inoculat la școală ideea deșteptăciunii lor, se formează, în statele neperformante, o parte însemnată a elitei. Istețimea lor e doar o impresie falsă, pentru că, în realitate, sunt incapabili de originalitate în gândire și acțiune. Pentru a evita imobilismul absolut, acestei elite fără realizări nu-i rămâne decât să copieze, defectuos, diverse modele. Plagiatul nu poate așeza pe baze zdravene, instituționale și morale, raporturile între stat și cetățeni sau între oameni, deoarece improvizațiile permit supraviețuirea, dar mențin corpul social
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
reconstituie o atmosferă halucinantă, cu origini în proza lui Franz Kafka și în aceea sud-americană. Printr-un experiment textualist, lumea se zămislește din jocul întâmplător al cuvintelor, iar dinamica stilului care înregistrează destrămarea universului absurd și grotesc contrabalansează în parte imobilismul oamenilor incapabili de evoluție. Cele unsprezece proze scurte din Centrul schimbător al atenției (1990), mai degrabă descriptive decât narative, acumulează percepții și înregistrează febril detalii ale lumii exterioare, pentru a pune în lumină mecanismul esențial al producerii textului prin notarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
infernale în care trăiește o mică unitate tribală cosmopolită, mai bine zis apatridă, supusă unei dictaturi de tip comunist, ca într-un fel de Cuba. Mai existau în literatura epocii Ceaușescu alte alegorii ale insulei scoase din fluxul timpului prin imobilism, precum romanul Le Second Messager al lui Bujor Nedelcovici. Aceeași tragedie a istoriei este întrupată la P. în imaginea deținuților înfometați care își clamează libertatea prin lozinci festive. Fiu de miliardar, Max, evreu, nimerește în această lume, retrăind experiența străinului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288775_a_290104]
-
de relații economice internaționale. Din aceste motive, trebuie amorsat un dialog veritabil între țările în curs de dezvoltare și cele dezvoltate, pentru a surmonta criza și rezolva astfel de o manieră echitabilă problemele subdezvoltării. Noi suntem, de asemenea, preocupați de imobilismul în care se află dialogul economic internațional, în condițiile menținerii atitudinii conservatoare a principalelor țări capitaliste dezvoltate, de persistența dificultăților cunoscute în relansarea negocierilor globale. În viziunea României, participarea tuturor țărilor la diviziunea internațională a muncii este de natură să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
ologul la cerșit pfai de mine! nu-ți dă, trage ușa înapoi, cîrjele subsuoară, eul s-a dus statuar pe botul de deal cu două biserici alături, vechimea de piatră, clopotniță, zid de incintă ruinat, cealaltă masiv neobizantin, paradă în imobilismul propriei firi, scheletul de hală, coșul l-am dat cu alb pînă în vîrf, luați-l ca turlă bisericii lui ruinate, prudență pînă la cameleonism urmărindu-vă lectura, vizavi tu stai mai tînără și mai mișcată, răsucind piciorul, mîinile tremură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
afectiv este prezent - profesorul nu mai întreține o relație afectivă cu elevii (studenții). 6. Etapa conservatorismului și a nemulțumirii: este o etapă a decepțiilor în plan profesional și relațional (față de colegii mai tineri), perspectiva este pensionarea, iar caracteristicile pedagogice sunt imobilismul și conservatorismul. 7. Dezangajarea: marchează o tendință spre interiorizare, detașare și orientare progresivă înspre alte activități sociale. Stadiile prezentate anterior, deși relative ca desfășurare temporală, însoțesc orice carieră didactică, cunoscând estompări sau amplificări în funcție de situație și de persoană. În urma unor
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
unele din altele prin deformare continuă. Altfel spus, o ușoară perturbare a unui sistem stabil structural păstrează forma ansamblului traiectoriilor sale..." (...). "Important este să înțelegem că există un concept profund de stabilitate care nu se identifică câtuși de puțin cu imobilismul (...) stabilitatea și schimbarea nu sunt incompatibile (...). Un sistem care nu este stabil structural, poate suferi "bifurcații" sau catastrofe...". Vezi și Thierry de Montbrial, Acțiunea și sistemul lumii, Editura Expert, București, 2003, p. 180. 946 Deși credem într-o ordine naturală
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
pe placul celor „cuminți”, care nu acceptă În ruptul capului vreo deraiere sau o experimentare a „aventurii”. Ei aderă la poziții fixiste, Înțepenesc În propriile convingeri sau suficiențe, privesc auroral de la Înălțimea implacabilității lor. Nimeni nu Îi poate mișca din imobilism și nu acceptă nici un dram de mlădiere sau decentrare. Cred că omul trebuie să-și asume o dinamică existențială ce se va Înscrie În interiorul unor limite. Postarea confortabilă În centru asigură o continuitate sigură, dar plată, o existență vegetativă, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
secolului al XVIII-lea numărul școlărițelor Îl depășea pe cel al elevilor băieți, detaliu de ordin cantitativ care evidențiază atenția egală ce se acorda educației ambelor sexe. Asemenea progrese ale condiției femeii În societate, lente, dar temeinice și remarcabile În raport cu imobilismul anterior, erau de natură să consolideze În mentalitatea țărănească din Ardeal o imagine favorabilă vizavi de intențiile și politica imperială. Transformările pe care spiritul vremii și măsurile luate la Viena le proiectau inclusiv asupra destinelor feminine din Ardeal deveniseră, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
subordonați să conștientizeze necesitatea implementării strategiei și să participe fără tăgada la implementarea schimbărilor strategice.17 Bazându-ne pe modelul dezvoltării integrate a organizațiilor, putem identifica o serie de factori de blocaj în demararea reformei, care pot întreține un puternic imobilism în cadrul organizațiilor publice. a) Factori strategici • Complexitatea decizională Complexitatea decizională ce caracterizează organizațiile publice constituie frane în punerea în practică a inovațiilor, în măsura în care ea face dificilă însăși decizia de schimbare. În plus, ea se traduce, în mod frecvent, prin non-decizii
by Doina MUREŞAN [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
atins de virusul NIH, interzicând preluarea unor experiențe care se petrec în alte forme de organizații. Practic, teama legitimă de a nu provoca disfuncționalități datorită unor transpuneri precipitate a metodelor private a condus uneori la adoptarea unor poziții extreme de imobilism nejustificat. • Tradiția "continuității" Rolul statului și a instituțiilor sale este, fără îndoială, de a garanta o anumita stabilitate a națiunii și a cetățenilor săi. Principiul continuității propriu serviciilor publice constituie, în egală măsură, una din valorile sigure ale acestui mediu
by Doina MUREŞAN [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
cu un autentic caracter popular și național” (p. 12). Spre deosebire de alte schimbări radicale din Europa de Est, „Revoluția română nu a fost punctul culminant al unor acumulări treptate în direcția schimbării, ci punctul critic în care ne-a adus tocmai absența schimbărilor, imobilismul unui sistem opresiv” (p. 13). De aceea, revoluția română a fost o explozie „categorică: demolând structurile statului totalitar dintr-o dată, ca o lovitură de trăsnet, ea și-a avut dramatismul și nimbul ei tragic” (p. 13). Respingând acuzația de complot
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
la începutul anilor '30 poate mai mult decît alții: acestea au fost traiectoriile lui Déat și Henri de Man, însă ele nu s-au conturat pe deplin decît în ajunul celui de-al Doilea Război mondial și nu înainte. Acest imobilism generalizat marginalizează tentativele de reînnoire întreprinse de socialismul revoluționar, condamnîndu-le; forțele sale, deloc neglijabile, sînt totuși prea șubrede pentru a putea revigora fracțiunile Internaționalei Socialiste a Muncii: Stînga revoluționară a SFIO, precum și POUM nu au nici un discipol în Marea Britanie și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
examinat retrospectiv cu toată atenția pe care o merită, iar astăzi este încă imposibil de să-i evaluăm impactul și consecințele. Într-o primă fază, venirea la putere a lui Gorbaciov, în martie 1985, ca urmare a ultimilor ani de imobilism practicat de Brejnev și a scurtelor conduceri ale lui Andropov și Cernenko, pare să fi marcat o etapă în schimbarea conducătorilor Uniunii Sovietice. Foarte repede, semnele unor schimbări profunde se întețesc: ele nu au fost de altfel întotdeauna corect percepute
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
pe care le susțin o categorie, sunt considerate ca generatoare de moarte colectivă. Acesta este un bun pretext pentru a face referire la aceeași perioadă și la oameni preistorici, la paleontropi, care au supraviețuit sute de mii de ani grație imobilismului lor tehnologic (M. Eliade, 1981). Psihologiei nu-i poate fi indiferentă ideea că omul primitiv, ca și cel contemporan, a fost unul religios. Deosebirea dintre cei doi reiese din adâncirea credinței omului primitiv și din realizarea unor pași importanți în
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
moderată în primele 2-5 zile de la debut [10]. EXAMEN OBIECTIV Particularitatea examenului obiectiv în infarctul miocardic acut o constituie „sărăcia” și nespecificitatea semnelor obiective; acestea apar în special la infarctele complicate. Inspecția generală: stare generală influențată, anxietate, agitație psihomotorie, rar imobilism, pacienți necomunicativi, uneori bolnavi palizi cu transpirație rece, polipnee, tahipnee sau hipotensiune, tegumente uscate, bradicardie și fenomene digestive. Examenul obiectiv al aparatului cardiovascular pune în evidență [10]: a. tahicardie sinusală (100-110 bpm - în formele cu hipercatecolaminemie) sau bradicardie sinusală (IM
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
meridional, sărac și suprapopulat îi acuză pe politicienii din Nord de luarea unor decizii economice care discriminau Sudul, prin politică protecționista impusă, în timp ce spațiul dezvoltat și dinamic al Nordului peninsular învinuia Sudul și pe meridionali de lipsă de inițiativă privată, imobilism, si cereri nejustificate de ajutoare și sprijin material 30. Modernitatea, așa cum era considerată în epoca, trebuia să conducă la transformarea societății, ca urmare a unor procese profunde și largi, prin intermediul alfabetizării, industrializării și urbanizării 31. În cadrul acestei perspective, rolul elitelor
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
într-un mod aparent straniu, două modele mentale antinomice: deși punctul de plecare (tema identității dintre existență și gândire: "gândirea este identică cu obiectul gândirii" cu existența -, deoarece "gândirea trebuie să aibă ca obiect ceva care există"112) este clasic, imobilismul logic al eleaților este convertit de heracliticul Hegel în imanența gândirii, cu devenirea ei continuă către Spiritul absolut. Am spus "aparent straniu", pe de o parte, întrucât, cu Hegel, suntem în epoca în care clasicismul coexistă totuși cu romantismul, în ciuda
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
spus "aparent straniu", pe de o parte, întrucât, cu Hegel, suntem în epoca în care clasicismul coexistă totuși cu romantismul, în ciuda adversității lor, iar pe de altă parte, fiindcă numai așa, prin adoptarea unei soluții tipic heraclitice, se putea debloca imobilismul imperturbabil al modelului eleat, care într-o manieră clasică spațializa durata și segmenta procesele dinamice, refuzându-i mișcării dreptul la existență.113 Împrumutând limbajul lui Dilthey, am putea spune că absența unei "corelații a stărilor de fapt" îi determina pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Fundațiunei I.V. Socec, f.a., p. 46). 119 L. Blaga, Despre conștiința filozofică, p. 112. 120 De data aceasta pluralitate, fiindcă pentru a continua o imagine anterioară, evocată supra în nota 118 "golul", non-existența sunt necesare ca antiteze menite să deblocheze imobilismul unei gândiri de tip eleat. 121 Apud Arnold Metzger, Phänomenologie und Metaphysik. Das Problem des Relativismus und seiner Überwindung, Pfullingen, 1966, pp. 40-41. 122 A. Metzger, op. cit., p. 52. 123 Ibid., pp. 53-54. 124 Ibid., p. 75. 125 W. Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ci doar încearcă să-l reformeze. Aici mai reamintim că, oricum, "critica rațiunii istorice" se dorește a fi o replică la Critica rațiunii pure (vezi I, 3C) o replică aptă să dinamizeze în spirit (post)romantic, prin relativizare și istoricizare, imobilismul clasic care mai caracteriza cadrul transcendental al cunoașterii, în varianta lui kantiană (vezi II, 2Aa). Într-un alt subcapitol (II, 1Bd) am schițat deja în ce măsură se apropie și se distanțează de Kant atât Droysen, cât și Dilthey. Considerăm că acum
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a unei „medicini defensive” (28), care evită procedurile medicale majore (cu avantajele lor) în favoarea procedurilor minore, acoperitoare legal, dar cu eficiență scăzută. Costurile medicale cresc, pacientul pierde, medicul pierde. Cei mai onești dintre ei ajung să-și reproșeze pasivitatea și imobilismul într-o situație în care o procedură eroică (dar riscantă) ar fi putut salva viața bolnavului. Ca și în alte domenii ale vieții, economice și sociale, progresul este parazitat de interese lipsite de scrupule, care ajung să deterioreze relațiile firești
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
de partid în sectoarele sociale, economice și culturale) poate forma o rețea de raporturi care ajung, pe de o parte, să realizeze o apărare a pozițiilor ocupate de partid, iar pe de altă parte, să ducă la asfixierea societății prin imobilism. În schimb, modelul party government funcționează cel mai bine în practică atunci cînd alegerile sînt concurențiale și produc alternanța între partide și coaliții. În aceste cazuri, care constituie, de fapt, norma democrațiilor contemporane, guvernele de partid, temîndu-se de verdictul alegătorilor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]