1,160 matches
-
vezi „Instincte sociale, patimi și conflicte, remedii morale”). În problema existenței lui Dumnezeu, Paulescu pleacă de la deducția că finalitatea din ființele vii are drept cauză sufletul (un agent imaterial imperceptibil), iar cauza sufletului trebuie să fie o Cauză primară imaterială, imperceptibilă, unică, înțeleaptă. Astfel, „viața este efectul a două cauze imateriale: una, cauza secundară sau Sufletul, unică pentru fiecare ființă vie; Document inedit - Pancreina, dr. Nicolae Paulescualta, cauza primară sau Dumnezeu, unică pentru totalitatea ființelor vii”. În analiza patimilor sufletești, Paulescu
MEDICUL TREBUIE SA FIE UN APOSTOL AL MORALEI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380141_a_381470]
-
de proză (semnată cu pseudonimul Iagan Ameih) „Tăcerea umbrelorˮ. Virginia Paraschiv a recomandat două cărți de suflet, la care s-a muncit mai bine de patru decenii și care au apărut postum: „Viața cotidiană în imperiul roșuˮ și „Eminescu - Maiorescu. Imperceptibila Junimeˮ, ambele semnate de scriitorul Florin Paraschiv. A urmat lansarea Antologiei Napoca Nova Nr. 8, „Pe șevalete, ruginiul toamneiˮ, coordonate de Voichița Pălăcean-Vereș, care le-a mulțumit tuturor colaboratorilor și cititorilor. Cu o mențiune specială au fost răsplătiți artistul plastic
LA CENACLUL LITERAR ARTUR SILVESTRU, A CONSEMNAT VOICHIȚA PĂLĂCEAN VEREȘ[ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378210_a_379539]
-
la nivelul minus trei în pușcărie și 10 în Bărăgan dar nu-mi pare rău că și eu i-am vânat și le-am plătit cu anticipație datoriile!”,despre cele două cărți apărute la editura dumnealor și anume : „Eminescu, Maiorescu imperceptibila junime” și „Viața cotidiană în imperiul roșu”. Ne-a vorbit despre aprecierea pe care o are vizavi de domnul Ioan Romeo Roșiianu și acest proiect al dumnealui spunând „Când a venit Romeo Roșiianu la mine cu această idee fantastică, și
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
vreme, excepție face doar Ioan Groșan și, în cazul de față, Alexandru Vlad, o nuvelă, ceva povestiri, un roman tonic despre viața la țară. Ion, Moromeții, sunt amintiri dintr-un trecut nu prea îndepărtat, dar, din pricina altor teme, aproape depășit, imperceptibil. Textele lui Mircea Vulcănescu, Ernest Bernea, câteva, puține, dar extrem de importante scrise de Mihai Șora, sunt deja bine ascunse în sertarele memoriei noastre intelectuale înguste și mereu ahtiată de efemeridele zilei. Așadar, satul - ca temă (pentru scriitor, filosof, compozitor) - a
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
a mediului înconjurător și simțul psihologic, ale fiecăruia dintre artiști. În fine, am pătruns în ambianța Instalației audio-video. Un personaj feminin - performer-ul Luiza Neumayer - a pus în mișcare imaginile proiectate electronic, determinându-le sensul, formele și amploarea. La început imperceptibilă, misterioasă, muzica susține și concordă cu puzderia de puncte împrăștiate pe ecran, care se transformă în sferule din ce în ce mai mari și, din nou, în linii fragmentate sau în mănunchiuri de linii, ca niște snopi, apoi se preschimbă într-o succesiune de
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Fiul Tău nu putea să fie înlocuit// Ca al lui, cu berbecul pregătit pentru jertfă./ Cu privire la mult trâmbițata înviere a morților/ Nu se mai suflă o vorbă, dar ei au înțeles/ Din instinct că ea se apropie./ Mișcarea lor aproape imperceptibilă/ Mă face să mă clatin pe picioare,/ Un curent viu împrăștie aerul apăsător,/ Cine ești tu, frate, și cum te-ai ridicat/ Și peste firea lor și peste a celorlalți./ Răsuflarea ta rece ne-a înghețat inimile,/ Iartă-ne nouă
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
proiectate pe linia (lungimea) timpului din două perspective: 1. ca evenimente (incidente) de aparentă încremenire (oprire) temporală, corespunzător unei neutralizări a sentimentului trecerii timpului sub impresia masivității sonore (evenimențiale), ceea ce corespunde formal unui aspect de timp punctual sau clipă (timp imperceptibil/inmensurabil); 2. ca distanțe dintre sunete-eveniment, respectiv intervale temporale vide evenimențial, constituind momente de curgere (mișcare) temporală, accentuând sentimentul lungirii timpului în detrimentul celui de sonoritate (ca masă). În mod paradoxal, cu cât mai repede se mișcă Mins în dpc, cu
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
înțeles. Iar de felul cum luăm cunoștință de aceste probleme depinde în mare măsură cît anume pricepem din ele. Tocmai acest amănunt îi preocupă cu predilecție pe Gamow și Stannard, iar frumusețea acestei cărți este că vezi cum fenomene fizice imperceptibile cu simțurile obișnuite sunt descrise de autori în cea mai curată formă intuitivă. Ceea ce nu înseamnă că înțelegerea devine mai ușoară. În privința aceasta cartea e cît se poate de înșelătoare: ea pare a fi accesibilă oricui, dar după 50 de
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
riduri care i s-au săpat în colțurile buzelor, gura ei a început să arate lacomă, și părul i s-a rărit, așa că tot i se pare că-i vede țeasta printre șuvițe. Aceste mici avansări ale vârstei au efect imperceptibil, încât s-ar putea ca mâine să dispară cu totul și ea să fie din nou fata lui. Încearcă s-o tachineze perfid: - De ce ți-e frică? Da' cine te temeai că o să-ți intre pe ușa aia? Errol Flynn
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
mintea lui urâcioasă gândurile noastre/ pline de frică" (Scrâșnitorul); "înfășurase bine scrisoarea în mână/ ochii i se îngustau/ și simțea un gust acru în gură// noaptea/ se împerecheau gândacii leneși/ sub privirea ei atentă și rea/ iar patul se mișca imperceptibil// sub plapumă/ stătea ea chircită/ în rochia ei neagră// în singura ei rochie neagră/ cu o scrisoare răsucită în mână/ și mâna i se desfăcea și se strângea/ convulsiv iar scrisoarea rămânea lipită acolo/ puternică și caldă" (Scrisoarea). Prima secțiune
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
tocmai prin existența acestor întrebări și răspunsuri, a acestor provocări și replici pe care textele și le adresează /.../ Istoria literaturii este și istoria acestei ștafete intertextuale, prin care axa diacronică se proiectează pe aceea sincronică. Fiecare operă modifică (oricît de imperceptibil) ansamblul de opere 3. în cazul nostru interesant este faptul că acest "ansamblu" se ordonează cu dificultate. Sînt opere (și chiar perioade întregi) care au intrat tîrziu în conștiința literară la adevărata valoare, dar ele, inevitabil, au schimbat perspectiva asupra
Cum să învii un "text mort" by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/7994_a_9319]
-
lui nu răzbate în textele de acest gen. Pe cît de cald și afabil e în carne și oase, pe atît de premeditat sobru îi e scrisul. Un soi de ecranare afectivă îi filtrează sentimentele pînă la a le face imperceptibile. Excepție fac cărțile de dialoguri cu Mircea Mihăieș, dar mai ales Ghilotina de scum, carte predominant autobiografică, unde afli un Tismăneanu confesiv, capabil de mărturisiri răscolitoare. Irepetabilul trecut, o antologie de articole și esuri publicate în presa din țară sau
Patetismul și blândețea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8004_a_9329]
-
am încredințat că marea diferență dintre Europa la care visam și România în care trăiam este că acolo minciuna e frumoasă, iar aici adevărul este urât. Sigur, zece ani mai târziu, frontierele interioare ale Europei nu mai sunt atât de imperceptibile, autobuzul dintre Frankfurt și Strasbourg se oprește între țări și, uneori, este și controlat de polițiști, iar zâmbetul fals al vânzătorilor s-a veștejit. Explicația involuției? Probabil, tragedia de la 11 septembrie 2001 și extinderea marii Europe până la Caucaz. Nu insist
Europa, dragostea mea by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6899_a_8224]
-
aplecat deasupra mea, privirea sălbatică, îi simțeam în continuare parfumul care parcă se încăpățâna să-mi persiste în nări, îi simțeam mâinile cu care-mi rănise sânii. După o jumătate de oră m-am liniștit întrucâtva. Tremurul din mâini devenise imperceptibil. Mi-am luat rucsacul și am plecat acasă. Tudor mi-a deschis imediat, m-a luat în brațe și m-a sărutat. Era îngrijorat, întârziasem. I-am spus că venisem până la Brașov cu un șofer amabil, dar că mașina avusese
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și se-ntoarse să i-o prezinte pe bătrână. Mama lui Tom. Sărut mâinile, doamnă! se înclină el, ceremonios. Veneam la dumneata. Noi singure veneam, dacă nu ne-a căutat nimeni, îi reproșă ea direct, și-i observă, odată cu tremurul imperceptibil al mâinilor, paloarea din nou a feței și rictusul gurii lui, plină, senzuală. Regretă apoi i se făcu rușine de regretul ei că nu-l lăsase s-o sărute la mare și nu... Ar fi fost plăcut să simtă buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să-mi amintesc și să fac multe legături, fenomene simple și fără importanță la prima vedere în viața de zi cu zi, dar, de fapt, de cea mai mare importanță. Odată cu acest fenomen am început să observ schimbări în bine, imperceptibile aproape la început, apoi din ce în ce mai vizibile (palpabile logic). Spre sfârșitul celor 27 de săptămâni, am realizat deodată că eu nu numai atât trebuie să fac. Eu trebuie să-mi pornesc fiecare zi cu câte o rugăciune pe care nu numai
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
tine?) fiicei mele, Miruna - Cine sunt eu, fără tine? Cine am fost și cine aș fi, dacă tu n-ai exista acum, în viața mea? Te privesc cum dormi, ascultându-ți respirația. Îți ating obrazul cu o mișcare scurtă, aproape imperceptibilă. Totuși tu o simți, zâmbetul tău, răsărind la marginea unui vis, îmi confirmă asta. Ce vom face astăzi? Pe unde ne vor purta pașii? N-aș putea spune cu exactitate. Planurile sunt mai mereu relative, nu se știe niciodată ce
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
melcul urechii pe prăvălișul pieptului, între cupe cu dulce otravă, pînă sub coroana arborelui ombilical, până în hipnoticul inel al patimei roze și al cântecului mut ca al scoicii adunând tot vuietul mării între valvele pulsând, fremătând, între algele mângâind cu imperceptibilul foșnet nesfârșitul meu dor de scafandru... Și oare, încă, ce voi fi iubind la tine?... 30 iunie 2006 Merg la București cu acceleratul, pe o rută folosită de atâtea ori și de P.H.L., din tinerețe și până spre apusul carierei
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
tare, în prezența ei, mai ales când o contemplă alături, întinsă pe o parte, cu șoldul arcuit, picioarele relaxate, sânii destinși și părul revărsat pe pernă. „Domnul Profesor”, cum îi spune ea cel mai adesea, făcînd o trimitere glumeață, aproape imperceptibilă, la „profesoratul” său în ale dragostei, mai are un „moft”: refuză orice asociere livrescă între orele și zilele trăite de el cu Teodora și eventuale scene, episoade din romane cunoscute prin „componenta” erotică. Profesorul, oricât de instruit și erudit ar
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
el și-i propuse un tîrg: Ai z-z-zece mii de lei de la mine dacă-mi prinzi doi p-p-păs-trăvi babani, să le s-simt și eu gustul. Bărzăunul se uită în altă parte fără să răspundă. Ai d-d-douăzeci! Bărzăunul dădu aproape imperceptibil din cap și făcu "mț", apoi rămase în continuare de lemn. Nu fi prost, insistă Nuțu și numaidecît îi veni o idee salvatoare. Se uită atent spre cei din jur, pentru a se asigura că nu poate fi auzit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și mai încurcată decât cea a lucrurilor din cameră. O lume de care nici cele opt, nouă, acum sunt zece pastile nu pot să-l apere. Teamă. Brusc, David se ridică și deschide larg geamurile. Respiră adânc aer cu miros imperceptibil de noxe. Trece în bucătărie și pune de cafea. La filtru. Dă drumul la radio, pentru fond sonor. De-acum nu mai e cale de întoarcere. Nu, dragul meu, nu mai e cale de întoarcere. Ursuz. Așa se spune despre
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nemaiîntâlnite până atunci, care-i ieșeau în cale ca într-un tăvălug de nume latinești pulsând a clorofilă și cărora, de la o vreme, nu le mai ținea minte rubedeniile, ner vurile, striațiile și boarea de parfum, de cele mai multe ori fie imperceptibilă, fie amestecată și pierdută între alte miresme, din mereu alte și alte orașe. 43. adevărul, poate Despre Abd al-Aziz ibn Musa s-au spus multe povești. S-au scris cronici. S-au țesut legende mai ușoare ca hainele de borangic
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ce se întâmplă. Nasul însă știa. Nasul ghicise, în boarea aceea de căldură ivită din senin, care topea ghețurile și inunda noaptea rusului cu pulbere de cretă adevărată și de mirodenii închipuite, ei bine, el, nasul, dibuise grăuntele unic, aproape imperceptibil între faldurile de aromă sărată și solzi umezi, grăuntele acela inconfundabil, rotund, micronic, de vanilie. — Trebuie. — Nu. — Nu avem de ales... — Îmi pare rău. — Nu trebuie să-ți pară rău pentru că o să urci pe vasul ăsta. Amândoi o să urcăm. — Îmi
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de organe, celule și funcții (personale!), cărora li se spune, conform tradiției, viață. Ba, mai mult (nu cumva mai puțin?), viața mea, visul, dorința, idealul, mobilul moral-social individual... O mișcare mai iute sau mai leneșă, care a strâns între zbateri imperceptibile (sonor) de fluturi, să zicem Albilița, invadând livezi nevăzute, atâtea vorbe, frânturi de idei, exclamații repetate de generații, golite (și iar umplute!) de conținut ani și veacuri la rând (blestemul danaidelor?), dar cu atât mai prezente, presante, prizante, precante, pre
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
electricitate statică. Ochii Sophiei aleargă pe fața bărbatului dorit de toate femeile din jur. Observă rapid cele mai mici detalii. Vede protuberanța cea faimoasă. Vede tot. Iar acum trebuie să se decidă. Da sau ba. Buza ei de jos tremură imperceptibil, apoi decide că da. Da. Bărbatul ăsta tocmai bine copt merită toată osteneala și toată joaca și tot circul care o să urmeze. Sophia acceptă să se lase sedusă. Și joaca începe. Curiozitate. ăsta e primul pas, făcut aproape în orb
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]