182 matches
-
art. 506 alin. 2 din Codul de procedură penală, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției sau alte norme cuprinse în Constituția României, în pacte ori tratate internaționale la care România este parte nu prevăd imprescriptibilitatea dreptului persoanelor prejudiciate, prin măsuri ilegale de deținere, de a porni acțiune în repararea pagubei, și nici un termen limită în care acest drept poate fi exercitat. Art. 52 alin. (3) teza a doua din Constituție, republicată, prin expresia "condițiile legii
DECIZIE nr. 417 din 14 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 504 alin. 3 şi ale art. 506 alin. 2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162499_a_163828]
-
potrivit competenței sale constituționale. Astfel, Curtea a reținut că textul de lege criticat nu operează o expropriere ori o confiscare, ci doar sancționarea proprietarului nediligent care nu a înțeles să își exercite drepturile în termenul prevăzut de lege. De altfel, imprescriptibilitatea, consfințită în anumite cazuri cu titlu de principiu în legislația civilă, nu este consacrată ca atare de Constituție. Așa fiind, legiuitorul poate, în considerarea unor rațiuni majore, să deroge de la acest principiu, așa cum a procedat și în cazul art. 46
DECIZIE nr. 564 din 16 decembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164779_a_166108]
-
inalienabilității bunurilor care aparțin domeniului public. Un bun din domeniul public nu este inalienabil dacă el poate fi uzurpat de un terț și acesta își poate consolida titlul său prin simpla trecere a timpului. Inalienabilitatea bunurilor din domeniul public include imprescriptibilitatea lor și insesizabilitatea lor". În susținerea excepției de neconstituționalitate, este invocată încălcarea dispozițiilor art. 136 alin. (2) și (4) ale Constituției republicate. Curtea de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ, formulându-și opinia asupra excepției, apreciază că aceasta
DECIZIE nr. 216 din 6 mai 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. 1, 2 şi 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158588_a_159917]
-
limitat posibilitatea persoanelor îndreptățite în temeiul Legii nr. 10/2001 de a se adresa instanțelor judecătorești pentru stabilirea legalității. În opinia autoarei excepției, de vreme ce dreptul comun stabilește termenul de prescripție de 3 ani pentru dreptul la acțiunea în anulare, respectiv imprescriptibilitatea dreptului la acțiunea în constatarea nulității absolute, dispozițiile art. 46 alin. (5), care nu corespund rațiunilor de ordin juridic și social instituite de aceste norme, nu își găsesc justificarea. Judecătoria Târgu Mureș apreciază că dreptul constituțional de petiționare nu este
DECIZIE nr. 296 din 8 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151542_a_152871]
-
Curtea constată că aceasta este neîntemeiată și, în consecință, urmează să fie respinsă. Curtea reține că dispozițiile constituționale invocate de autoarea excepției sau alte norme cuprinse în Constituție, în pacte ori tratate internaționale la care România este parte, nu prevăd imprescriptibilitatea dreptului persoanelor prejudiciate prin condamnarea pe nedrept sau prin privarea ori restrângerea de libertate în mod nelegal, de a porni acțiune în repararea pagubei, și nici un termen limită în care acest drept poate fi exercitat. Art. 52 alin. (3) din
DECIZIE nr. 28 din 25 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 506 alin. 2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165320_a_166649]
-
Dosarul nr. 18.480/2002 al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că imprescriptibilitatea nu constituie un principiu constituțional, ea fiind prevăzută în diverse acte normative. Arată că textul criticat nu contravine prevederilor art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție, deoarece imprescriptibilitatea acțiunii în constatarea nulității absolute constituie tocmai o modalitate de protecție
DECIZIE nr. 3 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia extinctivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165704_a_167033]
-
Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că imprescriptibilitatea nu constituie un principiu constituțional, ea fiind prevăzută în diverse acte normative. Arată că textul criticat nu contravine prevederilor art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție, deoarece imprescriptibilitatea acțiunii în constatarea nulității absolute constituie tocmai o modalitate de protecție a dreptului de proprietate. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 135, arată că acest text constituțional nu este incident în cauză. CURTEA, având în vedere actele și lucrările
DECIZIE nr. 3 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia extinctivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165704_a_167033]
-
judecată consideră că excepția este neîntemeiată. În acest sens arată că nulitatea absolută este sancțiunea juridică cea mai gravă ce poate lovi un act juridic încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale ce au ca scop ocrotirea unui interes general, astfel că imprescriptibilitatea unei acțiuni în constatarea nulității absolute a unui asemenea act juridic este determinată de aceleași rațiuni. De asemenea, susține că prin funcția sancționatorie a nulității, operabilă nelimitat în timp, se urmărește obligarea părților ca la încheierea oricăror acte juridice să
DECIZIE nr. 3 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia extinctivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165704_a_167033]
-
absolută. Ca urmare, caracterul imprescriptibil al acțiunii în constatarea nulității absolute reprezintă o modalitate de protecție a proprietății, în concordanță cu prevederile constituționale invocate. Avocatul Poporului consideră prevederile legale criticate ca fiind constituționale. În acest sens arată că, prin reglementarea imprescriptibilității acțiunii în constatarea nulității absolute, legiuitorul a urmărit sancționarea persoanelor care la încheierea actelor juridice nu au respectat dispozițiile legale ce ocrotesc un interes general. De altfel, art. 22 din Decretul nr. 167/1958 prevede că dispozițiile acestui decret nu
DECIZIE nr. 3 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia extinctivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165704_a_167033]
-
un astfel de interes. Prescripția extinctivă este o instituție juridică cunoscută de toate ramurile de drept. Pentru dreptul civil ea reprezintă o sancțiune îndreptată împotriva pasivității titularului dreptului subiectiv, prin care se stinge dreptul său la acțiune în sens material. Imprescriptibilitatea acțiunii și excepției în constatarea nulității absolute rezultă din natura interesului ocrotit, și anume interesul general, încât nu poate exista un raport de subordonare între cele două instituții juridice, una sancționând neexercitarea dreptului material la acțiune, iar cealaltă, neîncheierea valabilă
DECIZIE nr. 3 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia extinctivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165704_a_167033]
-
natura interesului ocrotit, și anume interesul general, încât nu poate exista un raport de subordonare între cele două instituții juridice, una sancționând neexercitarea dreptului material la acțiune, iar cealaltă, neîncheierea valabilă a actului juridic civil. Curtea constată că textul stabilind imprescriptibilitatea acțiunii și excepției în constatarea nulității absolute consacră o soluție care nu are nici o legătură cu prevederile constituționale. De altfel, în jurisprudența sa, de exemplu în Decizia nr. 427 din 18 noiembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIE nr. 3 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia extinctivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165704_a_167033]
-
nu are nici o legătură cu prevederile constituționale. De altfel, în jurisprudența sa, de exemplu în Decizia nr. 427 din 18 noiembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, Curtea a decis că imprescriptibilitatea, consfințită, cât privește drepturile reale, cu titlu de principiu în legislația civilă, nu este consacrată ca atare de Constituție. Și, în fine, în jurisprudența sa, de exemplu în Decizia nr. 6 din 11 noiembrie 1992 , publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 3 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia extinctivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165704_a_167033]
-
de constituționalitate, prin raportare, între alte dispoziții constituționale, și la dispozițiile art. 21. Astfel, prin Decizia nr. 296 din 8 iulie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 12 august 2003, s-a reținut că "imprescriptibilitatea, consfințită cu titlu de principiu în legislația civilă, nu este consacrată ca atare în Constituție. A��a fiind, legiuitorul poate, în considerarea unor rațiuni majore, să deroge de la acest principiu, așa cum a procedat prin norma dedusă controlului, fără a îndreptăți
DECIZIE nr. 253 din 15 iunie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160311_a_161640]
-
de lege criticat instituie, pe calea legii speciale, o derogare de la dreptul comun, deoarece prevede că acțiunea în revendicare este prescriptibilă. În aceste condiții garanția constituțională a dreptului de proprietate devine inoperantă. Mai mult, dat fiind că excepția de la beneficiul imprescriptibilității acțiunii în revendicare este aplicabilă numai celor deposedați în mod abuziv în timpul regimului comunist, nu și celorlalți cetățeni sau statului, autorii excepției apreciază că proprietatea particulară nu se bucură de o ocrotire egală, așa cum prevede art. 41 alin. (2). De
DECIZIE nr. 272 din 24 iunie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 5 alin. 1 şi 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
art. 41 alin. (2). De asemenea, consideră că art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 este susceptibil de critică și în raport cu prevederile art. 41 alin. (3) din Constituție, întrucât aceste dispoziții constituționale au eficacitate juridică numai în condițiile imprescriptibilității acțiunii în revendicare. Totodată, susțin că, prin efectul textului de lege criticat, dispozițiile constituționale care prevăd că averea dobândită licit nu poate fi confiscată devin desuete, iar prevederile art. 15 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora cetățenii beneficiază de drepturile
DECIZIE nr. 272 din 24 iunie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 5 alin. 1 şi 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
la justiție, deoarece acesta "nu se rezumă la aspectul formal al promovării unei acțiuni în justiție, ci la un drept efectiv, implicând o judecată dreaptă", judecată ce se transformă însă într-o "iluzie" atât timp cât atributul dominant al dreptului de proprietate, imprescriptibilitatea, este înlăturat. În fine, autorii excepției pun în discuție însăși dimensiunea morală a dispozițiilor legale criticate, arătând că acestea "nu duc la promovarea responsabilității sociale, a renașterii simțului comun de dreptate și prin aceasta nu renovează și nu asigură însănătoșirea
DECIZIE nr. 272 din 24 iunie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 5 alin. 1 şi 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
constituționale ale art. 44 alin. (1) teza a doua prevăd că limitele și conținutul dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, iar cele ale art. 136 alin. (5) consacră caracterul inviolabil al proprietății private, în condițiile legii organice. Mai mult, imprescriptibilitatea dreptului de proprietate nu se bucură de o consacrare constituțională. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate adusă art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 în raport cu prevederile art. 44 alin. (3) din Constituție, republicată, apreciază că nu poate fi reținută, întrucât
DECIZIE nr. 272 din 24 iunie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 5 alin. 1 şi 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
alin. (5) și art. 15 alin. (1). Astfel, textul de lege criticat nu operează o expropriere ori o confiscare, ci doar sancționarea proprietarului nediligent care nu a înțeles să-și exercite drepturile sale în termenul prevăzut de lege. De altfel, imprescriptibilitatea, consfințită în anumite cazuri cu titlu de principiu în legislația civilă, nu este consacrată ca atare de Constituție. Așa fiind, legiuitorul poate, în considerarea unor rațiuni majore, să deroge de la acest principiu, așa cum a procedat și în cazul art. 46
DECIZIE nr. 272 din 24 iunie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 5 alin. 1 şi 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Luminița Mari-Jeane Eftimie. În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că prin reglementarea prevăzută de art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 se aduce atingere directă dreptului de proprietate și imprescriptibilității acestui drept, întrucât se limitează expres posibilitatea de a cere în justiție constatarea nulității absolute a unor acte juridice de înstrăinare care au drept obiect imobile preluate în mod abuziv de stat. Autoarea excepției consideră că argumentul potrivit căruia "justificarea
DECIZIE nr. 427 din 18 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154165_a_155494]
-
proprietate, drept real imprescriptibil, ocrotit de art. 41 din Constituție. Judecătoria Sectorului 4 București apreciază că textul de lege invocat nu afectează regimul proprietății, ci pe acela al nulității anumitor acte juridice civile, care, de altfel, fiind reglementat de lege (imprescriptibilitatea acțiunilor în nulitate absolută este prevăzută de Decretul nr. 167/1958 ), iar nu de Constituție, oferă legiuitorului posibilitatea de a deroga de la normele generale, când situații speciale o impun. De asemenea, textul atacat nu interzice accesul la justiție ori controlul
DECIZIE nr. 427 din 18 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154165_a_155494]
-
valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Sub acest aspect, Curtea constată că, prin reglementarea dedusă controlului, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele și potrivit competenței sale constituționale. Pe de altă parte, Curtea constată că imprescriptibilitatea, consfințită cu titlu de principiu în legislația civilă, nu este consacrată ca atare de Constituție. Așa fiind, legiuitorul poate, în considerarea unor rațiuni majore, să deroge de la acest principiu, așa cum a procedat prin norma dedusă controlului, fără a îndreptăți calificarea
DECIZIE nr. 427 din 18 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154165_a_155494]
-
din Legea nr. 10/2001 încalcă dreptul de proprietate privată prin instituirea unui termen restrictiv de 6 luni în care proprietarul își poate revendică dreptul de proprietate. Raportat la dispozițiile art. 480 din Codul civil, precum și la cele referitoare la imprescriptibilitatea dreptului de proprietate, se considera că textul de lege criticat stabilește că există un drept de proprietate prescriptibil (în cazul în care acest drept de proprietate trebuie revendicat de la stat) și un drept de proprietate imprescriptibil (în cazul în care
DECIZIE nr. 344 din 18 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153431_a_154760]
-
de către stat ar fi fost de natură să genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietății imobiliare, admisibil pe termen scurt, în considerarea finalității reparatorii urmărite, dar intolerabil, într-un stat de drept, o perioadă îndelungată sau nelimitată. Întrucât imprescriptibilitatea, chiar dacă este consacrată cu titlu de principiu în legislația noastră, nu ține de esență dreptului de proprietate imobiliară ��i, ca atare, nu este consacrată de Constituție, Curtea apreciază că legiuitorul poate, în considerarea unor rațiuni majore, să deroge de la acest
DECIZIE nr. 344 din 18 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153431_a_154760]
-
de către stat ar fi fost de natură să genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietății imobiliare, admisibil pe termen scurt, în considerarea finalității reparatorii urmărite, dar intolerabil, într-un stat de drept, o perioadă îndelungată sau nelimitată. Întrucât imprescriptibilitatea, chiar dacă este consacrată cu titlu de principiu în legislația noastră, nu ține de esența dreptului de proprietate imobiliară și, ca atare, nu este consacrată de Constituție, legiuitorul poate, în considerarea unor rațiuni majore, să deroge de la acest principiu, așa cum a
DECIZIE nr. 21 din 27 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (5) şi art. 24 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157042_a_158371]
-
ordinea de drept, menținându-se "situația de ilegalitate și tulburarea ordinii publice și a bunelor moravuri". Cu alte cuvinte, textele legale criticate pun judecătorii în situația de a pronunța "soluții prin care se acoperă ilegalități grave", fiind ignorată totodată și imprescriptibilitatea nulității absolute. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că dispozițiile art. 11 din Legea nr. 554/2004 sunt neconstituționale în situația în care data de referință pentru calcularea termenului este cea
DECIZIE nr. 795 din 27 septembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1), (2) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191872_a_193201]