25,072 matches
-
vom afla cum se scrie un jurnal intim feminist (Rosa Mayreder), vom oscila între adevăratele false și falsele adevărate jurnale intime ale adolescentelor și tinerelor vieneze, ori între autoportret și autografie, la un nivel mai teoretic al discursului etc. Ca impresie de ansamblu, se poate spune că Jurnale intime... este o carte mult mai limpede și mai clar orientată discursiv decât mult mai stufoasa lucrare despre modernitatea vieneză. Alegându-și o temă mai restrânsă (și cu toate acestea foarte largă), autorul
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
fie în orice alt mod, funcționarea reală a gîndirii. Dictare a gîndirii, în absența oricărui control exercitat de rațiune, în afara oricărei preocupări estetice sau morale". Tînărul Gellu Naum (ca și cel... mai puțin tînăr, sîntem în măsură a adăuga) dăduse impresia "a jura pe adevărurile exclusive (și exclusiviste!) ale programului bretonian", fiind limpede din lectura meditațiilor sale asupra poeziei, conținute în plachete precum Medium, Castelul orbilor, Teribilul interzis, că ele se nutresc consistent din tezele și din practicile comilitonilor parizieni, fundamentate
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
de cîte ori vor încerca o manieră abruptă de abordare a realității așa cum încearcă Daneliuc. Forțele proaspete, naivitatea de multe ori, cu care se aruncă în literatură pot stîrni derută, dar și curiozitate. însă cărțile sale nu vor lăsa niciodată impresia de fals, de neautentic. Într-o cronică la Pisica ruptă (1997), Dan C. Mihăilescu remarca "teribila energie colerică" la Mircea Daneliuc și îl așeza într-o ciudată familie de spirite care se definesc prin negație: Paul Goma, Alexandru George, Mircea
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
public după 1989, în România literară, n-rele 34 și 35) aflăm că, în locul statuii lui Lenin din fața Casei Scînteii, va fi amplasată o sculptură a lui Mihai Buculei. Amintita statuie a lui Ilici, realizată de Boris Caragea, lăsa o impresie stranie: larg descheiat la palton, personajul, pe dedesubt, nu-și arăta decît vesta. (Vezi fotografia alăturată.) Numai o privire foarte atentă putea desluși că dispune și de veston, bine pitit sub cutele mantalei. Să stăm puțin și să cugetăm. Cînd
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
poetului, de civilitatea d-sale ireductibila care-i modelează imaginarul, oprit astfel de la dezlantuirea-i deplină, stanțat de reflexul cultural. Dacă stihurile din ultimul citat reprezintă punctul cel mai avansat al dezicerii bardului de sine (o dezicere relativă, după cum avem impresia, în bună parte calculată în ideea "variațiunilor pe aceeași temă"), să închidem cercul personalității d-sale, revenind la ceea ce-l specifică și anume la unghiul contemplativ, atît de prielnic magiei afectelor discrete. Amăreala existențiala se dizolvă în lumina și culoare
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
o poezie discursivă ș...ț inedită, șocantă, dură, vitală" (pag. 81) și care recomandă prelungirea acestei colocvialități în planul discursului critic. Deși modul în care literatura produsă în acest spațiu pare a converge cu critica, publicistica și viața universitară dă impresia de unitate, există și fisuri. E interesant că reproșurile pe care Mircea Goga (scriitor și profesor la Sorbona) le adresează mediului profesoral din Facultatea de Litere a Universității "Babeș - Bolyai" (practicarea "lucrăturii" între colegi , lipsa de coeziune) coincid cu acelea
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
coincid cu acelea ale lui Vasile Dâncu (editor și poet, în vârstă de douăzeci-și-șapte de ani) ce vizează mediul scriitoricesc: În Cluj există mai degrabă găști decât cercuri de poeți" (pag. 46). Și totuși existența acestor disensiuni nu poate tulbura impresia de mediu generativ în plină activitate pe care acest volum o impune în legătură cu intelectualitatea clujeană. Romanul Ruxandrei Cesereanu (Trimeron), trilogia romanescă a Florinei Iliș (Coborârea de pe cruce, Chemarea lui Matei, în curând completate de Cruciada copiilor), ambele axate pe structuri
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
amplă până și a celui mai neînsemnat fapt înregistrat. Există pasaje memorabile, în care temperatura trăirii personajelor își găsește expresia firească în formulări poetice inspirate. Cultivată în exces, această poezie a limbajului riscă, totuși, să devină simplu manierism. în ansamblu, impresia pe care o lasă romanul doamnei Braga este aceea a unei cărți în care formula literară adoptată funcționează ca pretext pentru manifestarea înzestrării poetice a autoarei. Rodica Braga, Și va fi ziua a opta..., Colecția "Biblioteca Dacia", Seria Roman, Ed.
Romanul unei poete by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14816_a_16141]
-
meu e ușor de condus, dar eu m-am obișnuit greu cu el. (De fapt, cu ea, pentru că în intimitate îi spun, răsfățând-o, franțuzoaica.) în trafic, în primele săptămâni, la fiecare o sută de metri intram în panică, având impresia că i s-a oprit motorul. De ce? Pentru că nu-l auzeam. înainte avusesem o Dacia 1310 care huruia și zdrăngănea, zgâlțâindu-se din toate încheieturile, astfel încât simpla ei înaintare părea o acțiune eroică. "Franțuzoaica" este cu desăvârșire silențioasă; trebuie să
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
definesc ființa umană. Cred că suntem - ca ființe omenești - niște animale care descifrează universul. Cred că - în calitate de ființe omenești - avem conștiința că universul cere să fie dezvăluit. Iar noi, prin lectură (lectura cuvintelor, dar și lectura imaginilor, a sunetelor, a impresiilor), încercăm să dezvăluim universul pentru că, în fond, suntem optimiști. Pentru că, în fond, credem că universul are un sens. Î.: E vorba de acea ordonare a haosului care se află în spatele ideii de bibliotecă, de exemplu? R.: Da. Cred că asta
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
în evidență preeminența materiei (sfidare a spiritului de către sine însuși), intervin cîteva procedee la intersecția metaforizării bizuite adesea, în duh modern, pe minima compatibilitate între termenii ei cu o sensibilitate existențială grav avariată, secretînd o umoare bilioasă (atrabiliară). Poetul dă impresia de a-și demonstra la fiecare pas postura de "ins zidit și răstignit în joc", de victimă nu doar a "jocului" estetic, ci și al celui cosmic. Înciudarea sa morală sporește la rîndu-i pe seama celei lirice, căci una o îngroașă
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
apare o singură dată în text, ca hipocoristic, în alternanță cu ceea ce este interpretat ca forma sa de bază - Rada: "La izvor vezi pe Rodica". Desigur, interpretarea lui Coșbuc, ca și al multor vorbitori, poate fi greșită, bazată pe o impresie etimologică falsă. La nivelul simțului lingvistic popular numele Rodica e perceput ca un corespondent feminin "cult", "citadin" al numelui masculin Radu (corespondentul cert, Rada, rămînînd marcat ca nume rural). în acest caz tind să cred că nu e vorba de
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
își manifestă periodic alergia la acest cotidian. Nici dl Năstase nu cred că îndrăgește ziarul lui Băcanu. Așa că de ce ar fi acceptat un interviu pentru România liberă? Ca să-i dea cu tifla lui Ion Iliescu? Nu cred. Pentru a da impresia că nu s-a vorbit cu președintele? Asta e posibilo-probabil. Ipoteza mea e că Adrian Năstase l-a anunțat pe Ion Iliescu de ideea lui și de vreme ce a făcut-o publică e de presupus că a primit acceptul de la Cotroceni
O Constituție pentru un președinte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14861_a_16186]
-
ca un pandant ori chiar ca o prefață a descoperirii, pe plan psihologic-medical, a subconștientului. Adepții clarității consacrate par a fi pierdut partida. "Obiectivismul" uzual se evaporă, extrovertirea e devalorizată: "În locul peisajului exterior și al descripției obiective, poezia modernă propune impresii spiritualizate; în locul anecdotei, momente sufletești ale duratei subiective; în locul sentimentelor gradate după normele procesive ale retoricii, stări morale discontinue". Procesul pare ireversibil, astfel cum au constatat "specialiști recunoscuți" precum Benedetto Croce (deoarece e invocat de criticul român, ne îngăduim a
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
Poe și de lirica modernă". Cu o remarcabilă larghețe, Șerban Cioculescu punctează metamorfoza poeziei care, dintr-un discours al conștiinței rațiocinante, exploatînd poncifurile sentimentului, trece într-o viziune a registrului sufletesc în ansamblu, compus însă din "motive fragmentare și discontinue": "impresii, sentimente, stări de vis, stări subconștiente și iraționale". Neîndoios, rațiunea rămîne un pilon al acestui ansamblu al psihicului omenesc, fără a-i reveni însă, în creație, un rol exclusivist, exterminator al clarobscurului, și nici măcar cel de-a încifra inutil, cum
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
al poeziei" sau "versuri de o astfel de magie". Ar fi putut fi menționată aici și notoria atracție a suprarealismului pentru practicile magice, pentru, în genere, primordialitățile enigmatice, dar autorul Itinerarului critic se arată reticent față de avangardă, asupra căreia are impresia a putea articula "îndreptățite rezerve"... Pe această cale, raționalistul oricum extrem de tolerant care a fost Șerban Cioculescu se apropie, s-ar părea în chip "scandalos" pentru cei obișnuiți a suspecta transcendența, văzînd-o în ireductibilă opoziție cu o conștiință ce se
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
pare a confirma uluitoarea rezistență fizică și morală a celor care cred în elementarele virtuți morale. Relatîndu-mi unele secvențe din anii de detenție, Hans Bergel nu a omis să menționeze că tovarășii săi de suferință îl comparau cu o stîncă. Impresie pe care am avut-o și eu, stînd de vorbă cu scriitorul, la mulți ani după repetatele și cumplitele întemnițări la care a fost supus în timpul regimului comunist. În 1968, la intervenția lui Günter Grass, Hans Bergel a plecat din
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
cu erori inerente, dar au reușit la ora actuală să triumfe în mod "uman" asupra acestui trecut. Același lucru îl fac acum și cu istoria "comunistă" din estul țării. R. B.: Poate constitui experiența germană un exemplu pentru români? Am impresia însă că România nu se uită îndeajuns spre Germania în această privință. H. B.: Am fost anul trecut invitat de către d-na Ana Blandiana și de către d-nul Romulus Rusan să fac o expunere la întîlnirea internațională la Sighetul Marmației
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
explicație pentru lunga absență a femeilor în acest domeniu artistic (ele făcîndu-și simțită prezența abia în secolul XX). Ilustratele alb-negru care însoțesc textele din volum și cele color din final, semnate de Margareta Sterian, Cecilia Cuțescu-Storck, Magdalena Rădulescu, contribuie la impresia de fast și eleganță cu care ne-a obișnuit, de ceva vreme, colecția "Plural". Într-adevăr, o carte "de arătat" prietenilor din străinătate, frumoasă și cu o selecție a textelor literare (dacă nu și a "discursurilor de escortă") reușită și
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
o Madonna a lui Antonello da Messina". Din primele gesturi, de o copilărească naturalețe, de o "nerușinată siguranță de sine", perversa Laide (nume derivat din Adelaide, dar ales prin sugestia de laidezza, urâțenia morală spre care face deschidere) îl cucerește. Impresia că a mai văzut acea fată este de fapt revelația contemplării eternului feminin. Nu uit că Buzzatti are școala romantismului german, concretizată în primele scrieri (Barnabo, omul munților și Secretul pădurii bătrâne), așa că pot risca să afirm că nici Goethe
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
ca cioburile unui vas aruncat în șanț (...) 9). Spun aceste cuvinte aspre, dar le-am spus totuși, pentru că arată adevărul: nu-mi pot închipui un neam mai sfâșiat decât germanii. Biografii remarcă faptul că, în timpul primei etape a nebuniei, vechile impresii ale lui Lenau reapar. Fondul religios al naturii sale se revelează ca în timpul copilăriei, ,, Când într-o zi, spune Emilia, i-am amintit sursa oricărei consolări, mi-a spus: Nu este posibil, eu aș vrea, chiar am o mare dorință
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
de către generațiile tinere. Denumirea obligă, ca și noblețea: dacă memorie nu e, nimic nu e. Sau, vorba lui Iorga, cine uită nu merită. Reacții Editorialul din nr. 31 al României literare a stîrnit cîteva reacții care se cuvin consemnate. Prima impresie, citindu-le, a fost că autorii lor își ascund cu greu mirarea: cum, adică, directorul unei reviste să se dezică public de cronicarii săi literari? A doua impresie: dezacordul a fost repede interpretat ca o ,,criză" a publicației, pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
al României literare a stîrnit cîteva reacții care se cuvin consemnate. Prima impresie, citindu-le, a fost că autorii lor își ascund cu greu mirarea: cum, adică, directorul unei reviste să se dezică public de cronicarii săi literari? A doua impresie: dezacordul a fost repede interpretat ca o ,,criză" a publicației, pe care un conflict între generații ar pune-o în pericol. În fine, n-am scăpat de recomandări utile: după 1989, o revistă e musai să devină partizană, apărînd o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
modern, prea medical, prea chirurgical. nu știu cu ce ai putea în-locui, dar dacă tot vrei să o ții cu neologismele atunci eu aș spune extirpată sau eviscerată". E recomandată evitarea repetițiilor de cuvinte sau procedee ("inversiunile prea abundente dau impresia de banalitate. Și folosești prea multe inversiuni"). Formele tradiționale de ritm și rimă nu sînt deloc disprețuite, ba chiar primesc aprecieri ("ritmul si rima sunt impecabile") și sugestii. Toate aceste observații sînt implicite dovezi ale importanței acordate formei, expresiei, limbii
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
o tînără regizoare, Claudia Stavisky (Minetti-ul lui Octavian Cotescu, de pe vremuri, de la Mic, era mult mai impresionant...) Dacă la Cannes vezi zilnic imaginea mulțimii dezlănțuite în chiote la trecerea unei vedete înconjurate de cordoane de protecție, la Avignon, dimpotrivă, ai impresia că Jack Nicholson, De Niro, Sharon Stone ar putea apărea în șlapi și în blugi fără ca nimeni să-i întrebe nimic! Așa cum nimeni nu-i întreba nimic pe tinerii întinși pe spate, direct pe piatra ascuțită, și distribuind, de la orizontală
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]