171 matches
-
pregătirea timpurie pentru sărbătoarea ce urmează furtunii. Este ca și cum extensia vegetală punctată de viețuitoare ar cunoaște ritmicitatea cosmică ce impune retragerea graduală a zguduirilor din apă și vârtej urmată de reîntoarcerea îmbălsămărilor solare. Și conștiința umană pătrunsă de rezonanța cu impulsiunea artisticului se așează în rarele momente extatice, sub spectrul așteptării calme a unei intense furtuni. Desigur, este vorba despre o furtună de ordin spiritual. Sufletul dăruit răscolirilor artistice se manifestă într-un astfel de context special asemeni unei forme modelante
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
înnoirea creatoare atunci ea i se răsfiră tensionat. Decriptând această formulare simbolică, mesagerul proiectat premergător reprezintă inspirația ce atinge ușor complexul mental și afectiv al omului din cotidian cu predispoziții artistice. Dacă el preia și își asumă inspirația urmându-i impulsiunea atunci furtuna actului de creație îl va încerca copleșitor. Dacă, dimpotrivă, el neglijează culuarul metafizic deschis prin starea de inspirație, dacă nu pășește sedus pe el și se întoarce pierzător spre banalul social, atunci se dovedește o formă care, deși
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
el neglijează culuarul metafizic deschis prin starea de inspirație, dacă nu pășește sedus pe el și se întoarce pierzător spre banalul social, atunci se dovedește o formă care, deși predispusă secvențial creației artistice, se închide acesteia suprimându-și afinitatea și impulsiunile superioare. Aici zbuciumul creator nu este prezent, forma refuză conținutul de spirit, precum un templu își refuză zeii. Creația artistică se dovedește, așadar, rodul intersectării excepționale dintre un prea-plin ce se dăruiește și un receptacol care acceptă doritor înalta oferire
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
artistului, imperative pe care el nu le poate evita. Formalul în care trebuie să-și prezinte mesajul arta nu diminuează sensul și intensitatea acestuia. El este camaradul de calcul și măsură al creatorului artist, factor ce consonează și evaluează odată cu impulsiunea zidirii sale. Adeseori, însă, observăm suprapunerea unor elemente ulterioare actului creator peste roadele pârguite ale ostenelii artistice. Astfel, unele dintre aceste roade denumite obiecte de artă dobândesc un preț al vânzării și cumpărării lor, sunt estimate și evaluate, comparate critic
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
spiritul este, în acest context, exclusă clipele prăbușirii sufletești nefiind tolerate drept alternative ce trebuie să urmeze momentelor înălțării. Dimpotrivă, se intenționează reducerea fundamentală și excluderea finală a sincopelor de umbră spirituală, a insulelor de rătăcire și slăbiciune dionysiacă. Menajarea impulsiunilor corporale este postulată pentru trăirea mistică drept precedentul ce oferă elanul exceselor viitoare ale trupului care îi sunt astfel deschise perspectivele unei extensii dominatoare asupra sufletului. Lumina profunzimilor de energie și sublim care își revarsă străfulgerarea în amplitudinea revelației susține
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
-l vizează, eul demonizat în versiunea mistică și animalizat, în cea atee, încearcă să-și confirme superioritatea conferindu-i valoare de adevăr indubitabil. Privindu-se în oglindă el își perindă vederea prin câmpiile unui peisaj al înfrângerii celorlalți, al neutralizării impulsiunilor de personalitate ale acestora. În tensiunea întâlnirii cu semenii, răutatea eului negativ ia în derâdere, zâmbește larg și necruțător asemeni unei prăpăstii ce-și deschide abisul spre a răpi distrucției spectrul altor prezențe umane. În această dialectică trepidantă, spiritul celui
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
privindu-se în oglinda conștiinței întâlnește doar ceea ce orgoliul fermentând în adâncuri îi dictează să observe. Acest eu este sclavul energiilor negative cumulate în profunzimea sinelui dar primește imaginea unei structuri proprii libere întru răutate. Acest eu este subjugat în impulsiunea unui complex de inferioritate existențială, de neputință și frustrare, de închistare și schimonosire metafizică dar se vede drept purtător al unei vibrații necruțătoare, al unei superiorități nocturne prin forța de eclipsare a binelui din ceilalți. O astfel de falsă imagine
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
sufletului ce sunt numai de ordin spiritual reflectă poate, cel mai fidel, dramaticul paradox de neputință și totodată mereu înălțare ce caracterizează destinul sufletului uman ancorat în potirul de materii active denumit trup. Neputința de a împlini visul dar și impulsiunea ascendentă până la speranța și crezul realizării lui, incapacitatea de a controla menținerea spre o veritabilă iubire în magnetismul fascinației sale dar și orbirea curajoasă a celui ce se dăruie unui asemenea vârtej de basm vulcanic și romantism idolatru, finitudinea și
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
îl închide lumii dar îl deschide sieși. Suferința remisă dinspre trup transformă, metamorfozează spiritul suferindului nu atât prin inocularea de noi potențe și facultăți cât prin scoaterea din adâncurile abisale ale sufletului a propriilor capacități ce sunt acum reactivate. Trezirea impulsiunilor telurice uitate prin proiectarea constantă la suprafața existenței cotidiene determină în conștiința suferindului un proces de re-evaluare a spectrului existenței proprii. În mijlocul agoniei întru mistuire ce-i sfredelește corporalitatea, spiritul său nu doar se restrânge concentrat la sine dar se
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
mobile ce activează trăsăturile fețelor umane. Celui care îi lipsește vorbirea și auzul sau una dintre aceste trăsături fundamentale pentru normalitatea umană își focalizează, așadar, energia atenției spre detaliu, spre amănuntul reprezentat de o tresărire a chipului sau de o impulsiune, de o cât de frivolă mișcare a exteriorității corporale. Pentru un astfel de suferind, ceea ce nouă, ca exponenți ai normalității, nu ne poate oferi o deschidere spre un câmp de cunoștiințe inedit, reprezintă pentru el fereastra spre o decisivă aprofundare
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și posibilități, spre scenariile unei superiorități de gând, trăire și acțiune în care el poate fi ancorat într-un mod nebănuit. În acest sens, desăvârșirile artei ne dăruiesc forța înălțării peste propria limitare sufletească întru activarea energiilor potență și sub impulsiunea chemărilor hipnotice ale frumuseții ce coboară spre a lumina pașii sinelui aventurat în căutarea spiritului. Capodopera sau opera de artă sunt așezate ex-punându-se reculegerii admirative ca implozii metafizice a căror strălucire eclipsează, într-adevăr, posibilitatea de întrebuințare, de utilizare calculată
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
calmă a seninului ce poartă sinele dincoace de pulsația proprie reprezintă, în tensiunea reculegerii mistice a credinciosului, arătarea epifanică a zeului ca transcendentă autoritate peste adăncul ascuns al destinului uman. Aici natura nu poate fi înțeleasă decăt ca rezultantă a impulsiunilor divine creatoare, drept concepție de ierarhie cosmică în care aceste impulsiuni își prelungesc ne-limitat demiurgia oferind măsura unei splendori ce vine spre materie con-formând-o armoniilor superioare. Astfel, reculegerea credinciosului ce intră în templu comportă o redimensionare a viziunii individuale
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
în tensiunea reculegerii mistice a credinciosului, arătarea epifanică a zeului ca transcendentă autoritate peste adăncul ascuns al destinului uman. Aici natura nu poate fi înțeleasă decăt ca rezultantă a impulsiunilor divine creatoare, drept concepție de ierarhie cosmică în care aceste impulsiuni își prelungesc ne-limitat demiurgia oferind măsura unei splendori ce vine spre materie con-formând-o armoniilor superioare. Astfel, reculegerea credinciosului ce intră în templu comportă o redimensionare a viziunii individuale de ansamblu asupra existenței ca totalitate plurivalentă. Din această perspectivă, chipul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și disiparea tulburării perturbante. Această dinamică a spiritului înălțată din propria cădere templul o învăluie frecvent iar sacerdotul și ritualul său îi recunosc condiția de oglindă mistică în care se reflectă drama izbăvirii transcendente a omului chemat întru Divinitate. Alături de impulsiunea ritualului, un alt element definitoriu pe care îl întâlnește credinciosul în templu este creația picturală și sculpturală. Pictura întâmpină atenția privirii cu suprafața sa plană ce trimite, într-un mod aparent contradictoriu, la o multitudine de planuri suprapuse. Ingenioasa concentrare
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
așezarea împreună a multitudinii de credincioși care-și împletesc venerările zeului într-un flux conic, într-o cascadă spirituală cu torentul inversat dinspre extensia pluriformă a mulțimii către ascuțișul ce focalizează totalitatea proiecțiilor spre Divinitate activate prin ritual și în jurul impulsiunilor sale modelante. Astfel, proiectul arhitectural materializat, relicvele-mărturii, creația picturală și sculpturală, ritualul oficiat de sacerdot toate aceste constituiente definitorii pentru templu deschid spre Divin și indică prezența sa activă. Conexiunile amintite între aceste elemente și transcendență au drept centru al
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
am străduit a-mi ascunde, din discreție, starea de spirit în fața celor doi, ce își arătau tandrețea reciprocă, tachinându-se ; din câte am auzit, ils ont toujours été raisonnablement heureux en ménage, încât spectacolul lor îmi trezea tot felul de impulsiuni usturătoare. Dintr-odată am fost conștient că ceea ce resimțeam era pur și simplu invidia cu care (ființă fericită în această privință !) nu prea m-am întâlnit în viață ! Jena de mine însumi, dar mai ales spectacolul străzii m-au calmat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
iarbă, lângă avion, așteptau șareta. Preotul lucrător se aplecă, agitat, și-l împinse pe Ashargin cu capătul tocit al biciului, cu un gest brutal de nerăbdare. Zise degrabă: - Închină-te. E însuși Yeladji, paznicul criptei Zeului Adormit. Gosseyn simți o impulsiune violentă. Se răsuci și se lipi de fundul șaretei. Așteptă, acolo, mirat, și-și dădu seama, puțin câte puțin, că mușchii lui Ashargin răspunseseră la comandă cu o rapiditate automată. Șocul rezultat mai persistă când un glas puternic și sonor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
ca Gosseyn să poată să le privească pe toate. Fiindcă, în același timp, ceva încerca să pună stăpânire pe conștiința lui. Creierul său secund reperă prezența unei rețele masive de energie complexă și observă că această rețea încerca să scurtcircuiteze impulsiunile emanate de centrii motori ai creierului său sau cele care ajungeau acolo. Încerca? Reușea. Avu o viziune rapidă a naturii și limitelor acestei faze a atacului. Brusc, făcu pauza cortico-talamică. Presiunea se întrerupse instantaneu. Cu coada ochiului, o văzu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
iarbă, lângă avion, așteptau șareta. Preotul lucrător se aplecă, agitat, și-l împinse pe Ashargin cu capătul tocit al biciului, cu un gest brutal de nerăbdare. Zise degrabă: - Închină-te. E însuși Yeladji, paznicul criptei Zeului Adormit. Gosseyn simți o impulsiune violentă. Se răsuci și se lipi de fundul șaretei. Așteptă, acolo, mirat, și-și dădu seama, puțin câte puțin, că mușchii lui Ashargin răspunseseră la comandă cu o rapiditate automată. Șocul rezultat mai persistă când un glas puternic și sonor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
ca Gosseyn să poată să le privească pe toate. Fiindcă, în același timp, ceva încerca să pună stăpânire pe conștiința lui. Creierul său secund reperă prezența unei rețele masive de energie complexă și observă că această rețea încerca să scurtcircuiteze impulsiunile emanate de centrii motori ai creierului său sau cele care ajungeau acolo. Încerca? Reușea. Avu o viziune rapidă a naturii și limitelor acestei faze a atacului. Brusc, făcu pauza cortico-talamică. Presiunea se întrerupse instantaneu. Cu coada ochiului, o văzu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
curgere inițiatică și totalizatoare în actul scrierii, care începe cu folosirea mâinii. Mâna reprezintă un drum inițiatic. CUM APARE DEPLASAREA BRAȚELOR! Simbol al forței și al puterii, alături de mâini și umeri, brațul trimite la activitate, la eficacitate, dar și la impulsiune, echilibru, distribuire. A merge încet sau repede, cu pași mici sau mari, depinde de personalitate (o persoană care se furișează este nehotărâtă). În gestică, brațele atârnând presupun o atitudine neutră, cele ridicate arată triumful, desfacerea brațelor invită la îmbrățișare, iar
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
materiale; b) acțiunile constau în luarea, însușirea și folosirea acestora bunurilor sustrase; c) în scop de câștig, de apropiere, în folos propriu. 3. Criminalul caracterial prezintă structuri și tulburari ale vieții afective și active. Caracteristici : a) o anumită tendință sau impulsiune afectivă (ex:agresivitatea) se dezvoltă în mod pronunțat și domină întreaga personalitate, iar voința și controlul de sine nu le pot opri; b) există o tulburare parțială a psihicului persoanei; c) din punct de vede mental, infractorul este conștient de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
subțiratică, îmbrăcată într-o rochie foarte largă pe poale, dar strânsă tare la mijloc și cu o mare coleretă de dantelă pe umeri, îi întinse cu franchețe un braț gol și delicat. Felix îi strânse mâna și avu o clipă impulsiunea de a i-o săruta, însă fata i-o trase cu mult înainte de a lua o deciziune și i-o trecu sub brațul stâng. - Ce bine-mi pare, ce bine-mi pare, zise ea volubil, că aivenit. Eu sunt Otilia
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
formă mai îngrijită ardea într-un cui. Otilia o luă și începu să deschidă ușile odăilor care dădeau în coridor. Erau cel puțin patru. - Doamne! zise ea, nu știu unde să te culc. Am uitat săspun să pregătească o cameră. Felix avu impulsiunea, ca și cu prilejul prăjiturii, să declare că nu avea nevoie de nimic, însă i se păru absurd, deoarece neapărat trebuia să doarmă undeva. De aceea tăcu și luă parte prin așteptare la preocuparea Otiliei. Aceasta deschise o ușă, intră
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o ciudată nevoie a prezenței fetei, și adesea nu putea dormi. Din grădina de jos, când se adunau seara obișnuiții partidei de tabinet, auzea aproape numai glasul Otiliei. Când fata urca vijelios scările sau când îi vorbea, avea tresărituri. Avu impulsiunea de multe ori să-i sărute mâna. De câte ori Otilia ieșea în grădină, Felix, nerăbdător, căuta un pretext de-a ieși și el, și îl găsea în dorința de a citi jos. Otilia era de o familiaritate, de o lipsă de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]