497 matches
-
cu vârstnicii Ă, fără perturbări sau tumult emoțional. Raportul celor ce reclamă probleme este, conform rezultatelor lui Offer, de 1 la 5 subiecți investigați. Dar, este mai ales cazul acelor adolescenți ale căror probleme s-au manifestat încă din copilărie. Impulsivitatea, necenzurată încă suficient de autoinhibițiile impuse de normele sociale, poate fi la originea fenomenelor de vandalism cu care școala începe să se confrunte într-o măsură tot mai mare. Activitățile centrate pe interesele reale ale vârstei, inițiate de educatori pentru
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
școlar sau al celui liber al elevilor (Cosmovici, A., ș.a., 1985) poate fi un factor de prevenire. Cheia reușitei unui astfel de demers este excluderea formalismului și a poziției autoritare, dorința reală a educatorului de a afla ce stimulează acum impulsivitatea, precum și tactul relațional, atitudini ce sunt percepute și apreciate de elevi. Vă puteți baza pe faptul că elevii nu sunt nici pe departe atât de „nesimțitori” după cum ar părea la prima vedere sau după cum afișează ei în mod ostentativ. Metafora
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
spațiul din fața casei sale”). 6. Socializare: indică nivelul de maturitate și spiritul de echitate sociale la care a ajuns individul („Înainte de a acționa, încerc să prevăd reacțiile prietenilor mei”) 7. Autocontrol: evaluează gradul și suficiența dominării de sine și absența impulsivității și egocentrismului („Examinez o problemă din toate punctele de vedere, înainte de a lua o decizie”). 8. Toleranță: identifică persoanele ce au convingeri și atitudini sociale care nu sunt bazate pe prejudecăți, receptive și tolerante („Aș fi gata să contribui din
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fie în probleme individuale de natură afectivă (de exemplu, teamă sau repulsie față de școală, apărute în urma unor pedepse severe sau a unor conflicte repetate cu părinții, profesorii), fie în determinări psiho-nervoase de natură congenitală (de exemplu, hiperexcitabilitate, dezechilibru emoțional, autism, impulsivitate excesivă etc.). Desigur, în evaluarea corectă a eșecului școlar trebuie să luăm în considerare persistența și amploarea cu care el se manifestă. Astfel, el poate avea un caracter episodic, limitat la circumstanțele unei situații conflictuale sau tensionale care l-au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care vă vine în minte este aceea de a realiza un test prin care să apreciați aceste tendințe ale angajaților. Studiind literatura de specialitate, v-ați oprit asupra a trei aspecte psihologice care pot concura spre încălcarea regulilor: flexibilitatea ridicată; impulsivitatea și predominanța atribuirilor externe în caz de eșec (neasumarea responsabilității personale). În final, ați constituit un set de 45 de itemi, câte 15 pentru fiecare scală în parte. 5.1.2.1. Validitatea de conținut este îndeplinită dacă un test
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
45 de itemi, câte 15 pentru fiecare scală în parte. 5.1.2.1. Validitatea de conținut este îndeplinită dacă un test conține itemi care vizează toate aspectele incluse în constructul vehiculat. De pildă, dacă toți itemii formulați măsoară doar impulsivitatea, proba respectivă nu poate fi validă pentru a aprecia tendința de a încălca regulile, deoarece nu există o suprapunere între cele două concepte. Ținând cont că au fost incluși câte 15 itemi pentru fiecare domeniu de interes se poate spune
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acesteia, cele care afectează cel mai mult apariția accidentelor de muncă, cum ar fi flexibilitatea excesivă, ar trebui să coreleze cel mai bine cu accidentele de muncă. Validitatea divergentă sau discriminantă presupune un demers opus. De pildă, pentru a evidenția impulsivitatea măsurată prin una din scalele probei, vom putea utiliza o scală de impulsivitate complementară. Dacă aceasta nu va corela cu celelalte două scale ale probei de evaluare a tendinței de a încălca regulile, dar se va asocia pozitiv cu scala
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fi flexibilitatea excesivă, ar trebui să coreleze cel mai bine cu accidentele de muncă. Validitatea divergentă sau discriminantă presupune un demers opus. De pildă, pentru a evidenția impulsivitatea măsurată prin una din scalele probei, vom putea utiliza o scală de impulsivitate complementară. Dacă aceasta nu va corela cu celelalte două scale ale probei de evaluare a tendinței de a încălca regulile, dar se va asocia pozitiv cu scala de impulsivitate a acelei probe, vom putea spune că scala respectivă dispune de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
prin una din scalele probei, vom putea utiliza o scală de impulsivitate complementară. Dacă aceasta nu va corela cu celelalte două scale ale probei de evaluare a tendinței de a încălca regulile, dar se va asocia pozitiv cu scala de impulsivitate a acelei probe, vom putea spune că scala respectivă dispune de o validitate divergentă. Proba, în ansamblu ei, poate fi de asemenea comparată cu teste ce măsoară concepte apropiate dar distincte, cum ar fi tendința de a comite accidente de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Un nivel de inteligență sub medie sau o inteligență practică scăzută; Oboseala accentuată; O atitudine inadecvată, de neglijare sau defăimare a mijloacelor de protecție; O încredere exagerată în posibilitățile proprii care conduce la asumarea unor riscuri foarte mari; Nerăbdarea și impulsivitatea, venită mai ales din partea persoanelor tinere. În ultima vreme teoria a fost puternic atacată, de o parte a cercetătorilor care consideră că diferențele dintre persoane în ce privește frecvența de producere a accidentelor se datorează, mai degrabă, gradului mai mare de periculozitate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
se hrăni cu izvoare de Înțelepciune. Dacă acest apetit este continuu Întreținut (așa cum frumoasa și inteligenta fată de vizir a știut să o facă), omul Își poate păstra o condiție demnă, chiar și atunci când interiorul său sufletesc este marcat de impulsivități distructive. Μ Cea mai mare impietate care se poate face față de un om este să i se fure sau să i se zdrobească Încrederea (În sine sau În viață). Μ Strategia de viață a unora este de-a dreptul nerușinată
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ce-ți dăruiesc eu cu mâna blândă / cerșetor la marginea lumii // vine din instinctul meu paradisiac / al iubirii / acest instinct / nu mai are nevoie de vorbe”. Natură duală, încercând să împace uscăciunea și răceala din zonele înalte ale spiritului cu impulsivitatea și pasiunea rostirii tipic romantice, L. dezvăluie parcursul aventurii lirice într-o ecuație programatică: ars amandi = ars scribendi = ars moriendi. Esența poeziei lui Dan Laurențiu - ca și aceea a poeziei lui Emil Botta - o constituie un romantism livresc și sumbru
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
întâmplă, ce mare lucru că i-am dat câteva palme”. Bazându-se pe literatura clasică relevantă a violenței familiale, N. Mitrofan (2003) prezintă și alte tipologii ale părinților agresivi, stăruind asupra variabilelor psihologice și psihopatologice, cum ar fi contrastul dintre impulsivitate și timiditate, inteligență și infirmitate fizică, frustrare, depresie și nevoia de afirmare. Cred că este potrivit aici să ne reamintim deosebirea dintre violența normală (trasul de păr, lovirea palmelor cu bățul etc.) și cea abuzivă (bătaia cu pumnii și picioarele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
război mondial - și putem înțelege de ce, oamenii își pierduseră familiile și locuințele și nevoia de stabilitate în viața fiecăruia devenise primordială pentru multe dintre persoane); - culoarea violet este tot o combinație (între roșu și albastru) și de aceea combină simbolul impulsivității și competitivității roșului cu sentimentul predării gentile indus de albastru. Culoarea este văzută ca având un suport mistic, privind înțelegerea sensibilă și intuitivă a lucrurilor dincolo de suportul lor evident/real (unele studii arată că această culoare tinde să fie preferată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
În cazurile copiilor “neastâmpărați” care dezvoltă În timp probleme de adaptare la cultura și regulile școlii. ADHD este o afecțiune de tip neurobiologică prin care este afectată capacitatea individului de a opera În limite medii În: inhibarea comportamentului agresiv (autocontrolul impulsivității); controlul nivelului activității (comportament hiperactiv); concentrarea asupra sarcinilor de lucru (lipsa atenției). Elevii cu potențial ADHD prezintă - conform cadrelor didactice - următoarele manifestări: nu respectă regulile clasei sau școlii; manifestă un grad foarte ridicat de indiferență față de activitățile didactice (plictis); se
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
Ce Înțelegem prin ADHD? Copiii cu ADHD prezintă de regulă un tip de comportament care a fost clasificat de specialiști În două categorii principale: slaba capacitate de concentrare a atenției și impulsivitate hiperactivitate. Urmare a acestor diferențe, trei subcategorii ale acestei disfuncții au fost propuse de Asociația Americană de Psihiatrie În cea de-a patra ediție a Manualului de Statistică și Diagnostic a Tulburărilor Mentale (DSM-IV): predominant neatent, predominant impulsiv-hiperactiv și tipurile
COPILUL HIPERACTIV ŞI CU DEFICIT DE ATENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela PETRESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2181]
-
pentru acasă); g) pierde deseori lucruri necesare Îndeplinirii sarcinilor sau activităților (ex: caietele, instrumentele de scrisetc.); h) este deseori distras de stimuli externi marginali; i) uită des, În activitățile cotidiene. 2. Șase sau mai multe din următoarele simptome ale hiperactivității/impulsivității care persistă cel puțin de șase luni la un nivel care relevă inadaptare sau inconsistența cu nivelul de dezvoltare corespunzător vârstei: Hiperactivitatea a) se joacă cu mâinile deseori sau se miscă permanent În scaun; b) deseori părăsește scaunul sau În
COPILUL HIPERACTIV ŞI CU DEFICIT DE ATENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela PETRESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2181]
-
deseori se repede cu răspunsuri Înainte ca Întrebările să fie complet formulate; h) are deseori dificultăți În a aștepta rândul; i) deseori Întrerupe sau “se bagă” Între alții (ex: intră brusc În conversațiile sau jocurile altora). B. Unele simptome ale impulsivității/hiperactivității sau lipsei de atenție au aparut Înaintea vârstei de 7 ani. C. Unele probleme cauzate de simptome apar În două sau mai multe contexte (ex. la școală și acasă). D. Trebuie să fie evidențe clinice clare ale unor efecte
COPILUL HIPERACTIV ŞI CU DEFICIT DE ATENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela PETRESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2181]
-
sexuale, va constitui clasa de tulburări psihice denumite de el psychopathia sexualis. Această categorie de indivizi reprezintă grupa nosologică de astăzi a psihopaților sau a constituțiilor psihopatice, structuri caracteriopatice a căror trăsături sunt marcate În primul rând prin insensibilitate, inafectivitate, impulsivitate, nesociabilitate sau antisociabilitate, trăsături constituționale care indică structuri imature afectiv sau aberante din punct de vedere psiho-moral (K. Schneider, A. Petrilowitschă. Stările de aberație morală afectează În mod predominant sentimentele morale, fără a interesa sfera intelectuală a individului. Aberația morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
antrenează după ea modificări ale comportamentului de diferite forme și intensități. Acest tip de comportament se poate prezenta în mai multe moduri: conduite de tip reactiv (anxioase, fobice, impulsive, isterice, depresive etc.) sau nevrotic; conduite de tip caracteriopatic, specifice pihopatiilor (impulsivitate, iritabilitate, instabilitate, distimii etc.); conduite de tip psihotic, în care nota dominantă o dă dezacordul total al individului în raport cu realitatea, asociat cu o gravă alterare a personalității (schizofrenie, paranoia, PMD, parafrenie, psihoză epileptică). Capitolul 24 Psihoigiena grupelor sociale (II) 1
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
departe. Deviantul sociopatic prezintă un profil propriu al personalității, marcat de aspectele psihosociale de tip deviant, care-l deosebesc de bolnavul mintal. Semiologia deviantului sociopatic este reprezentată prin următoarele grupe de manifestări: - un anumit stil de existență, caracterizat prin: instabilitate, impulsivitate, inadaptabilitate, tendință spre mitomanie, disimularea actelor comise; - o copilărie tulburată, cu: alternanță între apatie și surescitare, activitate școlară neregulată, acte de indisciplină, crize de mânie, fugă; - accentuarea acestor tulburări în perioada adolescenței, când apar: conflicte cu autoritatea (părinți, educatori), instabilitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fie sub forma „violenței”; afirmarea este latura activă a Eului tare, orientat în raport cu valorile Supra-Eului moral; ea se caracterizează prin dominanță, demonstrativitate și histrionism; violența este latura haotică a Eului tare, orientat în raport cu pulsiunile primare inconștiente; e se caracterizează prin impulsivitate, caracter irațional nereflexiv și heteroagresivitate; 2) Eul de tip slab, cu o dinamică areactivă, situație în care „abaterea” de la normalitate se poate manifesta fie sub forma „refugiului”, fie sub forma „dependenței”; refugiul este latura inactivă a Eului slab, caracterizată prin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sens, formarea individului, educația morală a acestuia au un rol esențial. B. Malinowski spunea că „cultura începe cu reprimarea instinctelor”, și acest fapt esențial stă la baza oricărei morale sociale. Constituția perversă implică mai multe aspecte caracteristice: amoralitatea; inafectivitatea; inadaptabilitatea; impulsivitatea. Ea reprezintă o dispoziție latentă, potențială a individului, care este reprimată de bunele sentimente și simțul moral, de educație și în final de legile social-juridice. Fiind direct legate de regimul funcțional al instinctelor, perversiunile privesc: instinctul de conservare, instinctul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în sine, fuga de viața reală, refugiul sau izolarea în reverie, imaginar, solitudine. Ea reprezintă terenul pe care se dezvoltă schizofrenia (E. Bleuler). Constituția psihopatică sau „moral insanity” este o slăbire a sentimentelor etice și afective, cu tendință spre instabilitate, impulsivitate, hipersugestibilitate, tulburări de comportament și acte antisociale, perversiuni sexuale etc. (K. Schneider, A. Petrilovitch). Constituția toxicomaniacă, în care este inclus și alcoolismul, este dispoziția psihopatică marcată printr-o apetență față de consumul de droguri sau băuturi alcoolice, de care individul devine
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în această privință, există două teorii: a) C. Lombroso consideră că toți criminalii sunt personalități degenerate (în sensul teoriei lui V. Magnan), care prezintă tare fizice caracteristice unei constituții psihice de ordin particular; absența milei și a respectului față de alții; impulsivitate malignă; inadaptare socială; aceste caracteristici sunt specifice tipului de sociopat antisocial; b) Lacassagne și Tarde consideră că orice criminal este expresia unei anumite forme de „boală socială”, ce apare pe un anumit teren constituțional (bio-psihotip), reproducând trăsăturile specifice sociopatiei. 3
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]