1,010 matches
-
îndrăzneală ideea mișcării veșnice, împlinite și fericite, care depășea contradicția dintre stare și mișcare, ba chiar realiza o identitate. El a pus un accent puternic pe distanța care există între Dumnezeu și om și, de asemenea, pe diferența dintre caracterul imuabil al lui Dumnezeu și caracterul pururea mișcător al omului. Acceptând liber acest caracter mișcător, Hristos a eliberat omul din robia morții - aspect important al îndumnezeirii, de la bun început. El adaugă la importanța Botezului, primit prin credință, o înțelegere a Sfintei
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
ce intră în starea din viața eternă. În sensul acestei sinteze vorbește el de mobilitatea nemișcată sau nemișcarea mobilă. Ar fi lipsit de sens să deducem că ființele umane ar putea ajunge vreodată să fie nemișcate așa cum Dumnezeu Însuși este imuabil. Imobilitatea pură este întotdeauna atribuită doar lui Dumnezeu: „Pentru că ceea ce este fără cauză a ființei sale nu este mișcat. Acum, dacă ceea ce este absolut fără cauză este și imobil, atunci Divinul este imobil, din moment ce nu are nimic care să-i
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
decent» al vieții. În concluzie, aprecierea modului și a măsurii în care statul reușește să ducă la îndeplinire obligația de a asigura un nivel de trai decent trebuie să fie raportată la acești factori, nefiind posibilă stabilirea unui standard fix, imuabil". Or, în lumina acestor considerente, Curtea apreciază că dispozițiile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituțional la un nivel de trai decent, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condițiile economico-sociale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248260_a_249589]
-
o structură de forță la nivel social-planetar de niște codoși demenți și frustați, globaliști și globalizați, dar lipsiți de viziune, ce nu mai urmăresc altceva decât propria lor suprimare, și bineînțeles eliminarea noastră. Pentru că au înțeles principiul câștigătorului și regula imuabilă care guvernează existența lumii: când nu mai e nici o târfă de lux, nu mai sunt nici codoșii demenți care să exploateze popoarele. Această regulă a jocului cu “conștiințele murdare” (prin “cuget deci exist”) va trebui schimbată cu o altă “metodă
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1389001315.html [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]
-
ale adevărului, binelui și frumosului, stimulandu-i, prin întrebări, să reflecteze asupra acestor probleme. În anul 387 i.Hr., Platon a întemeiat la Atena celebra să Academie, prin intermediul căreia filosofia platonica, la baza căreia stătea credință într-o suma de adevăruri imuabile, de concepte universale, s-a răspândit în lumea greacă. În Republică, una dintre lucrările sale, el descrie modelul unei societăți perfecte, în care oamenii ar urma să primească o educatie în funcție de clasă socială căreia îi aparțin și de rolul pe
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_educatie_articol_prel_gigi_stanciu_1387649185.html [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
Criton, Gorgias, Fedon, Banchetul, Republica, Sofistul, Timaios. Din ele rezidă, în ciuda prezenței aproape continue a lui Socrate, ideea de bază a filosofiei lui Platon, aceea că adevărata realitate o constituie Ideile, cea de frumos, de bine, de adevăr, esențe suprasensibile, imuabile, aflate într-o lume în afara timpului și spațiului, dominate de un principiu suprem, cel al unității în diversitate. Viața lui Platon, ca și a mentorului sau, nu a fost una scurtă, ceea ce semnifică în mod sigur faptul că activitatea această
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1430754316.html [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
al unor melodii, ce te pot transporta în lumea ta, acolo unde numai visarea face casă bună cu inerția respirației. Acolo... dincolo... este câmpul cu flori invizibile, tocmai pentru ca nu cumva culorile ritmurilor cărora le simți vibrația să poată altera imuabilul din spațiu. Într-un așa decor până și păsările zboară tăcute, tocmai ca ego-ul unei imagini tridimensionale a trăirii, să nu te ducă la intersecția cu întrebări despre “Cineva”, despre cum ajungi să vorbești cu tine ca și de un
CĂTĂLIN, DE LA MAL DE DUNĂRE... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Catalin_de_la_mal_de_dunare_.html [Corola-blog/BlogPost/351477_a_352806]
-
specia Homo sapiens sapiens, varianta degenerată în opinia lor. Orbiți de o vanitate ce îi stăpânește continuu și le întunecă mințile cumplit, securisto-masonii de azi au un unic principiu solid: vor să conducă tot, să stăpânească tot, considerându-se dumnezeii imuabili ai acestei umanități, umanitate care, din fericire, nu le aparține câtuși de puțin. Din păcate însă pentru întreaga omenire, ei sunt prezenți peste tot: în posturi-cheie de conducere, guverne, mass-media, universități, instituții publice, mediul privat etc. Mai nou, vor să
DICTATURA OCULTĂ CU CIP PREFERENŢIAL A LUMII CONTEMPORANE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_dictatura_oculta_cu_ci_magdalena_albu_1340107192.html [Corola-blog/BlogPost/359719_a_361048]
-
curajul și claritatea de a-mi exprima convingerile. - D-le Darwin, doresc să-mi transmiți minunata ta răbdare, capacitatea de a studia cauzele și efectele, fără prejudecăți și fără subiectivism. - D-le Lincoln, doresc să integrez în caracterul meu simțul imuabil al dreptății, spiritul neobosit al răbdării, înțelegerea și toleranța. - D-le Carnegie, îți datorez deja menirea mea în viață, care mi-a oferit o mare fericire interioară și o stare de pace lăuntrică. Vreau să-nțeleg principiile efortului organizat, pe
Câteva selecții din cartea: Aur curat pentru învingători, de Adi Popescu by http://revistaderecenzii.ro/cateva-selectii-din-cartea-aur-curat-pentru-invingatori-de-adi-popescu/ [Corola-blog/BlogPost/339271_a_340600]
-
unde ne sunt aparatele de măsură? Starea de sărăcie nu ne dă dreptul la degradarea comportamentului, a moralei. Pe morală și pe credință trebuie să se sprijine gândirea, gesturile și acțiunile noastre; adevărurile morale de origine divină fiind, rămân eterne, imuabile. Și să nu uităm nici proverbul românesc: „Politețea este cheia de aur care deschide toate ușile!” Referință Bibliografică: POLITEȚEA / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 634, Anul II, 25 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Vavila Popovici
POLITEŢEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Politetea_vavila_popovici_1348615185.html [Corola-blog/BlogPost/343851_a_345180]
-
spun, încă, manualele școlare, nici ce ni-i dat să privim în cotidian, apăsați să trăim mult timp în așteptarea descătușării și regăsirii. Deopotrivă, configurația de date ale dimensiunii istorice cu privire la libertate, demnitate, suveranitate și civilizație, ca direcții fixe și imuabile pentru bunăstarea țării, nu poate fi măsurabilă cu adevărul și statornicia decât evaluând parcurgerea României, de la anul 1866, odată cu aducerea la domnie a Principelui Carol I, până la 30 decembrie 1947, de când începe să treacă țara prin caruselul de președinți. O
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470119106.html [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
Ea este copărtașă cuvântului, dar și a tăcerii; urmează întunericului, tot așa cum alungă înstăpânirea frigului, a neliniștii. Dacă lumina solară este expresia puterii cerești, a speranței, dar și a sfielii omenești, ea nu apare în toate poemele ca un dat imuabil. Lumina cerului este mântuirea omului. Pe de altă parte, a primi lumină înseamnă a fi admis la inițiere. Neofitul accede prin lumină la cunoașterea transfiguratoare. Dezvăluirea semnelor ține de parcursul traseului de inițiere. Cunoașterea lor sfidează timpul și transgresează limitele
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1401365166.html [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
nu primește judecata nimănui în afară de judecata credinței (pentru că mintea nu o înțelege); și își exprimă dragostea, credința și nădejdea, în rugăciuni și ritualuri insuflate ei de Duhul adevărului și de harul lui Hristos. De aceea ritualurile ei, deși nu sunt imuabile (căci sunt create de duhul libertății și se pot schimba după cum judecă Biserica), niciodată și în nici un caz nu pot conține vreun amestec, nici chiar cel mai mic, de minciună ori învățături false. Iar ritualurile ei, atâta vreme cât sunt neschimbate, sunt
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465366648.html [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
fi să accept existența Atotputernicului, chiar dacă nu-l denumesc definitiv, în care cred pe jumătate și mă rog în gând, tot astfel. Și, dacă îi spun cum îi spun este, că nu sunt pătruns de adevărurile pe care le socotesc imuabile. Pe de altă parte, recunosc că ar fi cumplit să fim ai nimănui, să nu-și ațintească nimeni asupra ta privirea, pentru a ne „trage” din când la răspundere și să ne mai și urecheze...Se pare că n-am
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_ii_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366805_a_368134]
-
ceruri, ochi de îngeri plini de raze.../ Adierea își ascute fremăturile de stânci, (...) la Eminescu, Sara pe deal este timpul uman, unde actorii iubirii au nostalgia decorurilor fluctuante. Să nu uităm că vremea la Eminescu, poate măsura și timpul etern, imuabil, circular, al naturii. O astfel de dublă polarizare semantică a vremii (care sugerează și timpul individual al lui Macedonski, dar și timpul naturii eterne) putem afla în Revedere, unde vremea exprimă mai întâi timpul regenerator al naturii, foarte apropiat de
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Complemeritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
etc. Urmându-și destinul creator omul înfrumusețează lumea, o înnobilează realizând astfel acte de cultură. Această concepție creștină a stat la baza culturii europene care, întru începuturi, a fost o cultură religioasă([13]). Pe acest fundament s-au consacrat valorile imuabile ale culturii: binele moral, adevărul sfânt și frumosul artistic. În vremea noastră însă, asistăm la o periculoasă răsturnare a valorilor, asistăm la o schimbare de locuri între valoarea mijloc și valoarea scop iar rezultatele acestei schimbări sunt dintre cele mai
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_dialogului_intre_biserica_si_stat_in_societatea_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
desigur, singura instituție în care le-a mai rămas nădejdea este Biserica, mai demonstrează ca ei văd Biserica în calitate de ultim bastion de apărare împotriva curentelor atomizante, individualiste, demonstrează ca ei văd Biserica Ortodoxă ca singura cale de întoarcere la valorile imuabile și singura cale de dezvoltare a societății în accepțiunea ei de comunitate de persoane create după chipul lui Dumnezeu. Așadar, Biserica și Iisus Hristos sunt o unitate indisolubilă. Istoria misiunii se identifică cu istoria Bisericii. Istoria ei este relația Lui
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_dialogului_intre_biserica_si_stat_in_societatea_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
asigură lumină și hrana? Se tem oare de această Natură care nu se odihnește niciodată precum Dumnezeu într-a a șaptea zi? De! Natura ar putea fi un substitut al venerației divine. Poate Dumnezeu creând natura i-a impus regulile imuabile pe care ea le aplică. Poate! Dumnezeu le știe pe toate. Dintotdeauna. Natra învață însă. În special din greșeli și neajunsuri suferite de entitățile create de ea. Omul de astăzi este creat de natură. O copie nereușită a maimuței. Ar
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1396685247.html [Corola-blog/BlogPost/347745_a_349074]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > RUGĂCIUNE IV Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Într-o după-amiază mohorâtă de toamnă târzie mă întorceam de la muncă, îngândurat și trist, pe aceeași imuabilă alee din același imuabil parc, printre aceiași imuabili castani, iar o frunză desprinsă de undeva de sus mi-a căzut pe creștetul capului, mi s-a prelins pe frunte, apoi pe umăr și s-a pierdut tăcută printre urmele pașilor
RUGĂCIUNE IV de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1446472184.html [Corola-blog/BlogPost/342821_a_344150]
-
Poeme > Meditatie > RUGĂCIUNE IV Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Într-o după-amiază mohorâtă de toamnă târzie mă întorceam de la muncă, îngândurat și trist, pe aceeași imuabilă alee din același imuabil parc, printre aceiași imuabili castani, iar o frunză desprinsă de undeva de sus mi-a căzut pe creștetul capului, mi s-a prelins pe frunte, apoi pe umăr și s-a pierdut tăcută printre urmele pașilor mei și mai tăcuți
RUGĂCIUNE IV de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1446472184.html [Corola-blog/BlogPost/342821_a_344150]
-
Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Într-o după-amiază mohorâtă de toamnă târzie mă întorceam de la muncă, îngândurat și trist, pe aceeași imuabilă alee din același imuabil parc, printre aceiași imuabili castani, iar o frunză desprinsă de undeva de sus mi-a căzut pe creștetul capului, mi s-a prelins pe frunte, apoi pe umăr și s-a pierdut tăcută printre urmele pașilor mei și mai tăcuți. Când am ajuns acasă
RUGĂCIUNE IV de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1446472184.html [Corola-blog/BlogPost/342821_a_344150]
-
sus mi-a căzut pe creștetul capului, mi s-a prelins pe frunte, apoi pe umăr și s-a pierdut tăcută printre urmele pașilor mei și mai tăcuți. Când am ajuns acasă și-am dat întâmplător cu ochii de aceeași imuabilă icoană de pe același imuabil perete dinspre Răsărit am tresărit și m-am trezit spunând: Iartă-mă, Doamne, am uitat să-Ți sărut mâna! Referință Bibliografică: Rugăciune IV / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1767, Anul V, 02
RUGĂCIUNE IV de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1446472184.html [Corola-blog/BlogPost/342821_a_344150]
-
pe creștetul capului, mi s-a prelins pe frunte, apoi pe umăr și s-a pierdut tăcută printre urmele pașilor mei și mai tăcuți. Când am ajuns acasă și-am dat întâmplător cu ochii de aceeași imuabilă icoană de pe același imuabil perete dinspre Răsărit am tresărit și m-am trezit spunând: Iartă-mă, Doamne, am uitat să-Ți sărut mâna! Referință Bibliografică: Rugăciune IV / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1767, Anul V, 02 noiembrie 2015. Drepturi de
RUGĂCIUNE IV de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1446472184.html [Corola-blog/BlogPost/342821_a_344150]
-
panteonul literar. Înainte de orice, însă, trebuie eliminate o seamă de confuzii (precum aceea dintre poezia mistică, pe de o parte, și cea religioasă, pe de alta) și se impune a fi formulate o seamă de enunțuri axiomatice. De pildă: caracterul imuabil, previzibil, al arhitemei (permutările sunt de căutat la palierul motivelor și al tipurilor de lectură); perspectiva necondiționat metafizică; sublimitatea sistemului de referințe. Totul se face și se rostește într-o lume în care Dumnezeu există. Totul se face și se
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_poezia_lui_tic_eugen_dorcescu_1368550543.html [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
de aici, de pe pământ. Ai făcut rău, răul acela se întoarce împotriva ta, mai devreme sau mai târziu. Ai omorât, ai desfrânat, te-ai lăcomit, toate patimile acestea se întorc asupra noastră. Așa cum există o lege a naturii, a firii, imuabilă, pe care dacă o încalci suferi imediat consecințele faptelor tale. Tot așa se întâmplă și în viața duhovnicească, care este guvernată de legi duhovnicești, morale, spirituale. Dacă încalci aceste legi, ele, se întorc asupra ta, se răzbună. Asta este judecata
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_mitropolitul_serafim_joanta_.html [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]