578 matches
-
la nivelul condițiilor de locuit și În modurile de petrecere a timpului liber. Confruntarea Între universuri diferite se poate traduce, de altfel, printr-o mai bună Înțelegere sau prin fricțiuni mai mult sau mai puțin dure. Acestea constituie factori de inadaptare și riscă să deschidă calea Înspre conduite deviante, de la evadarea din realitate (utilizarea de droguri) sau conflicte (Încăierări Între tineri) până la criminalitate (exemplul hoțului profesionist). Nici riscurile de discriminare nu sunt de neglijat. Pentru anumite etnii, umanitatea Încetează să mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
conturat cu claritate și dezvoltări specifice epocii postindustriale în economie sau politică, în cultură sau în societatea civilă. Ca atare, cele două tranziții pe care le invocă Pasti nu sunt de tipul „copiere” și „dezvoltare”, internă și externă, adaptare și inadaptare într-o exclusivitate reciprocă, astfel că România ar participa într-una și ar fi absentă din cealaltă, adică ar fi orientată doar către exterior prin imitație și ar neglija transformările interne specifice, generatoare de dezvoltare. Dacă Pasti ar fi făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
are originea într-un „naturalism” sau „realism” metodologic și analitic. Să considerăm o altă întrebare: de ce România s-ar afla într-o stare de subdezvoltare? Simplu: întrucât structurile tradiționale ale ordinii sociale înrădăcinate și reproduse istoric ar determina comportamente de inadaptare la noul ce ar trebui configurat în economie sau politică. În virtutea unei astfel de abordări, individul este suspendat, dar fără ca această suspendare să împiedice demonstrația că, implicit sau explicit, aproape toți românii (excepție făcând poate doar cei care se raliază
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este o construcție identitară bazată pe ascunderea în invizibilitatea socială în vederea consacrării unui sine care își conservă liniștea odată cu ignorarea, măcar aparentă, a unei mari părți dintre cele care se întâmplă în jur. Pentru evitarea competiției dintre indivizi, în virtutea unei inadaptări la schimbări prea rapide sau prea numeroase, ca efect al autoapărării, unii indivizi se retrag în propriul univers departe de lumea dezlănțuită. Migrează de la oraș la sat, se pensionează de timpuriu, își cultivă propria grădină sau gospodărie de subzistență, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
muncii, efectul in straturile mai sărace ale populației etc. Dintre problemele cu care se confrunta adolescenții romani, in opinia lor, selectam: neîncredere în sine, deficiențe si blocaj de comunicare anxietate, depresie, teamă; furt; comportamente agresive diverse, verbale si fizice etc. inadaptare școlară, randament școlar scăzut, hiperemotivitate; deficit de afectivitate parentală; tentativă de sinucidere si devalorizare; timp îndelungat petrecut în fața computerului, accentuarea trăirilor în „realitatea virtuală”; probleme legate de anturajul negativ; probleme sentimentale; aspecte asociate cu reorientarea școlară si profesională. In școală
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
se evaluează ca atare, deoarece se considera ca maxima structurare a conștiinței de sine aspectele responsabilității legate de conduita normala generala se stratifica intens abia in pubertate si adolescenta...Pana la pubertate comportamentul deviant moral se manifesta mai ales ca inadaptare sociala, familiala sau școlara si mai rareori ca manifestări antisociale. 2. In pubertate si adolescenta, conduitele de pre-delincvențe, infracționalismul mărunt este legat pe de o parte de imaturitatea socio afectiva si caracteriala, pe de alta parte, de dificultatea de adaptare
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
tipul nehotărârii, lenei, capriciilor, « stângăciei relaționale », tendinței egocentriste, supraaprecierii propriei persoane. Cauzele exogene cuprind factori familiali ( probleme de climat, tensiuni si conflicte intrafamiliale, carente de structura, mediu educațional « alterat », promovând valori negative etc.), factori extrafamiliali ( fuga de la școală asociată cu inadaptarea școlară, stări reactive la eșecuri si contacte sociale nerealizate, grup de prieteni cu antecedente penale,participarea la « bande » cu săvârșirea unor delicte de grup etc.) și factori ce țin de școală (de ordin școlar, psihopedagogie ) ( Ruxandra Rășcanu,1994 ). Chiar dacă în
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
furt, vagabondaj, cerșetorie, infracțiuni de huliganism si agresiuni fizice. Este vorba in primul rând de acei tineri cu accentuata labilitate morala si afectiva si cu puternice carente de socializare. In cazurile cele mai grave, a formelor celor mai persistente de inadaptare, cu efecte nocive concrete si fara echivoc, scolii i se alătura, sub raportul recuperării sociale, practicienii si specialiștii din domeniul dreptului si justiției, sociologii si criminologii. In literatura de specialitate se face distincție intre prevenția „primară" si cea „secundară". „Prevenția
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
si justiției, sociologii si criminologii. In literatura de specialitate se face distincție intre prevenția „primară" si cea „secundară". „Prevenția"primară" constă dintr-un ansamblu de măsuri prin care se încearcă să se identifice toate tipurile posibile de comportament deviant, de inadaptare sociala, inclusiv problemele personale si sociale ale anumitor categorii de minori și adolescenți. Ea implica angajarea si intervenția structurilor si organizațiilor societatii in ansamblul ei. Spre deosebire de acest tip de prevenție generalizata, prevenția „secundară" este conceputa în sensul de intervenție și
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
inechități, între unitate și salariați. Față de această evidență, autorul excepției critică dispozițiile legale pentru că impun o diferențiere abruptă, arbitrară de regim juridic, între conflictele de interese și cele de drepturi. Rolul sindicatelor în rezolvarea conflictelor de drepturi reliefează incoerența legislativă. Inadaptarea la realitatea socială este dublată de incoerența legislativă a consacrării unor soluții diferite pentru "sub-ipoteza conflictelor de drepturi". În cazul din speță, menținerea în legislația actuală a art. 222 și art. 282 din Legea nr. 53/2003 , a art. 73
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223566_a_224895]
-
unui copil care, în chenarul imaginației lui, își vedea viața ca pe o veșnică prelungire a naturii sătești. După clasele primare de la Tîrgu Neamț, Vasile Conta ajunge bursier la Academia Mihăileană din Iași, unde, din 1859, acuză semnele drastice ale inadaptării, rămînînd repetent de două ori și părăsind repede studiile, pentru a-și urma fascinația pe care o resimțea pentru o trupă de actori din epocă (trupa Lupescu). Alături de grupul de saltimbanci, Conta, intrat în pielea sufleurului, va bate țara timp
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]
-
totul, Neagu este un autor onest, fără înclinații spre omisiuni sau deformări. Dar, judecat din unghiul binefacerilor pe care le aduce emigrarea, nenorocul lui Neagu e că Germania nu l-a anesteziat cu bunăstarea ei. Dimpotrivă, i-a ascuțit sentimentul inadaptării funciare la spiritul locului, de aici impresia că doctorul s-a încapsulat în nostalgia unui ideal românesc, trăsătură care definește de altminteri orice om de dreapta. Patria e în fond o idealitate, un spectru din care jumătate e tînjire și
Conștiința ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4226_a_5551]
-
de situațiile concrete ale unei existențe banale și austere, precare, pentru a licita angoasa nu într-un stil pompier, ci prin acumulare tulbure, densă, de griuri existențiale cu o sociologie a uzurii și supraviețuirii dificile. Obținerea unui serviciu, protejarea copilului, inadaptarea sunt probleme care creează un spațiu de încărcătură emoțională puternică. Nefericită este producția vampirologică; Buffy spaima vampirilor a deschis genul liceenilor, vampirii alcătuiesc un fel de club al adolescenților geluiți și emopalizi care chiulesc de la liceu pentru un pahar de
Fiori fioroși și groază îngrozitoare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7506_a_8831]
-
relației dintre persoanele cu incapacitate și mediul lor de viață, fiind evidențiat atunci când aceste persoane întâlnesc bariere culturale, fizice sau sociale, împiedicându-le accesul la diferite activități sau servicii sociale care sunt disponibile în condiții normale celorlalte persoane din jurul lor. Inadaptare - consecință directă a deficienței sau incapacității, care diminuează ori limitează gradul de manifestare socială a persoanelor cu dizabilități; se poate manifesta sub diferite forme: inadaptare propriu-zisă, marginalizare, inegalitate, segregare, excludere. Integrare - includerea persoanelor cu cerințe speciale în procesele sociale generale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
diferite activități sau servicii sociale care sunt disponibile în condiții normale celorlalte persoane din jurul lor. Inadaptare - consecință directă a deficienței sau incapacității, care diminuează ori limitează gradul de manifestare socială a persoanelor cu dizabilități; se poate manifesta sub diferite forme: inadaptare propriu-zisă, marginalizare, inegalitate, segregare, excludere. Integrare - includerea persoanelor cu cerințe speciale în procesele sociale generale și într-un mediu cât mai normal posibil; presupune planificarea riguroasă și controlată a unui mediu în care persoanele cu dizabilități să poată beneficia efectiv
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
distincția netă între deficiența mintală (văzută ca mod anormal de organizare și funcționare mintală) și deficiența de intelect (termen introdus de C. Păunescu, desemnând incapacitatea individului de a face față unor sarcini incluse în actul de învățare, ca urmare a inadaptării acestor sarcini la specificul și potențialul real al copilului). Majoritatea anumitor termeni utilizați în sinonimie cu deficiența mintală e utilizată în psihiatrie: oligofrenie, întârziere / înapoiere mintală, arierare mintală, insuficiență / debilitate mintală, retard / handicap mintal, etc. Spre exemplu, Mircea Lăzărescu, în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
insuccesul școlar aspecte ale randamentului școlar Reușită școlară constituie o temă permanentă și complexă a psihopedagogiei, de care se lovește zi de zi Învățătorul În activitatea lui instructiv educativa. Aspectul negativ al nereușitei la Învățătură al insuccesului școlar Îl reprezintă inadaptarea elevului În raport cu cerințele Învățământului .Școală trebuie să pregătească și să asigure reușită școlară a elevului, să combată și să prevină efectiv, si nu numai formal, pierderile școlare. Conceptul de succes școlar se definește prin formarea la elevi, În concordanță cu
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
relaționarea lor cu instituțiile comunității sau cu semenii din comunitatea din care fac parte. Altfel spus, psihopedagogia specială împrumută din alte discipline termeni, concepte a căror semnificație este utilizată într‑o manieră interdisciplinară distinctă, în funcție de varietatea formelor de deficiență și inadaptarea consecutivă tipului de deficiență. De asemenea, câmpul de acțiune a psihopedagogiei speciale se situează între studierea stării de normalitate și a stării patologice, parcurgând un traseu complex care include prevenirea, depistarea, diagnoza, terapia, recuperarea, educarea, orientarea școlară și profesională, integrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ofertelor educaționale și dezvoltarea instituțiilor școlare de tip incluziv); c) socială: - inserția bio‑psiho‑socio‑culturală a persoanei în realitatea socială actuală sau în schimbare pe axele: familială, școlară, profesională și socială; - acțiuni de prevenire și combatere a manifestărilor de inadaptare socială sau de marginalizare a persoanelor cu dizabilitate; - promovarea și susținerea unor politici coerente și flexibile, precum și organizarea unor servicii eficiente pentru protecția și asistența socială a persoanelor aflate în dificultate; - informarea opiniei publice cu privire la responsabilitatea civică a membrilor comunității
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
asupra relațiilor și vieții sociale a persoanei deficiente. Aspectul social rezumă consecințele deficienței și ale incapacității, cu manifestări variabile în raport cu gravitatea deficienței și cu exigențele mediului. Aceste consecințe pe plan social sunt incluse în noțiunile de handicap 1, respectiv de inadaptare, și se pot manifesta sub diverse forme: inadaptare propriu‑zisă, marginalizare, inegalitate, segregare, excludere. Handicapul pentru o persoană este considerat un dezavantaj social, rezultat dintr‑o deficiență sau incapacitate, care limitează sau împiedică îndeplinirea unui rol într‑un context social
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Aspectul social rezumă consecințele deficienței și ale incapacității, cu manifestări variabile în raport cu gravitatea deficienței și cu exigențele mediului. Aceste consecințe pe plan social sunt incluse în noțiunile de handicap 1, respectiv de inadaptare, și se pot manifesta sub diverse forme: inadaptare propriu‑zisă, marginalizare, inegalitate, segregare, excludere. Handicapul pentru o persoană este considerat un dezavantaj social, rezultat dintr‑o deficiență sau incapacitate, care limitează sau împiedică îndeplinirea unui rol într‑un context social, cultural, în funcție de vârsta, sexul sau profesia persoanei respective
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
semnificativă și durabilă a calității vieții și serviciilor pentru toate persoanele cu dizabilități sau aflate în dificultate. Întrebări și teme de reflecțietc "Întrebări și teme de reflecție" • Exemplificați, într‑o formulă sintetică, felul în care conceptele de deficiență, incapacitate, handicap, inadaptare pot fi puse în relație, folosind un caz concret de persoană cu cerințe speciale. Care sunt componentele asistenței psihopedagogice și sociale a persoanelor cu cerințe speciale și cum pot fi ele concretizate în practica profesională din acest domeniu? • Oferiți exemple
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
maturității emoționale. Disfuncțiile la nivelul echilibrului somato-fiziologic se pot manifesta prin: perturbarea frecvenței normale a școlarului, slăbirea proceselor de mobilizare, distonii mentale de origine fiziologică, fragilitate fiziologică cu efecte asupra comportamentului general de învățare, sindrom de oboseală la elevii hipotensivi, inadaptări la regimul școlar, stări de astenie psiho-biologică, tulburări senzoriale și endocrine, deficiență fizică. M. Călin (1995) include în categoria factorilor personali și ambianta neconfortabilă de studiu, nivelul acumulărilor realizate în etapele școlare anterioare, timpul afectat pregătirii individuale și altor preocupări
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
funcționare mintală, cu implicații directe în organizarea și structurarea personalității individului, și deficiența de intelect (termen introdus în literatura românească de C. Păunescu), desemnând incapacitatea individului de a face față unor sarcini cuprinse în actul învățării, ca o consecință a inadaptării acestor sarcini, de multe ori supralicitate în școală, la specificul și potențialul real al copilului. Altfel spus, deficiența mintală, care constituie o patologie de evoluție și dezvoltare datorată patologiei de organizare și funcționare a unor structuri psihice, se deosebește de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
critic sau autocritic, cu randamente școlare mediocre, incapabil de efort susținut; - ”leneșul”, caracterizat de A. Binet prin indolență, lipsă de dinamism, incapacitate de decizie; se deosebește de lenea ocazională, fiind determinată de o dezvoltare intelectuală insuficientă, apatie accentuată, inerție, instabilitate, inadaptare. Sintetizând, putem spune că persoanele cu deficiență mintală ușoară constituie grupa deficienților mintal recuperabili pe plan școlar, profesional și social, educabili, adaptabili la exigențele instrucției școlare și ale vieții sociale. Deficiența mintală de gradul II (deficiența mintală moderată și deficiența
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]