284 matches
-
S-a considerat că nu poate fi acceptat principiul alegerii judecătorilor, pentru că judecătorul trebuie să fie mai presus de interesele politice ale momentului, să aplice legea și să nu pună în balanța justiției considerațiile unei „majorități” sau „minorități”. 7) Principiul inamovibilității judecătorilor Potrivit art. 125 din Constituție, judecătorii sunt inamovibili, în condițiile legii. Inamovibilitatea constă în dreptul judecătorului de a nu fi eliberat din funcție decât în condițiile legii, precum și de a nu fi avansat sau transferat fără consimțământul său. Inamovibilitatea asigură
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
trebuie să fie mai presus de interesele politice ale momentului, să aplice legea și să nu pună în balanța justiției considerațiile unei „majorități” sau „minorități”. 7) Principiul inamovibilității judecătorilor Potrivit art. 125 din Constituție, judecătorii sunt inamovibili, în condițiile legii. Inamovibilitatea constă în dreptul judecătorului de a nu fi eliberat din funcție decât în condițiile legii, precum și de a nu fi avansat sau transferat fără consimțământul său. Inamovibilitatea asigură judecătorului independența, punându-l la adăpost de jocul politic, făcând prin aceasta din
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Principiul inamovibilității judecătorilor Potrivit art. 125 din Constituție, judecătorii sunt inamovibili, în condițiile legii. Inamovibilitatea constă în dreptul judecătorului de a nu fi eliberat din funcție decât în condițiile legii, precum și de a nu fi avansat sau transferat fără consimțământul său. Inamovibilitatea asigură judecătorului independența, punându-l la adăpost de jocul politic, făcând prin aceasta din magistratură o adevărată putere în stat, asemenea celorlalte două puteri ale statului - legislativă și executivă. Inamovibilitatea trebuie însă acordată doar acelor judecători care au dat dovezi
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
de a nu fi avansat sau transferat fără consimțământul său. Inamovibilitatea asigură judecătorului independența, punându-l la adăpost de jocul politic, făcând prin aceasta din magistratură o adevărată putere în stat, asemenea celorlalte două puteri ale statului - legislativă și executivă. Inamovibilitatea trebuie însă acordată doar acelor judecători care au dat dovezi temeinice că posedă calitățile morale și intelectuale indispensabile unui bun judecător. Capitolul 4 Puterea executivă 4.1. Președintele României 4.1.1. Importanța Președintelui României Președintele României face parte din
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
numirea în funcția publică, funcționarul este învestit cu un statut legal în care sunt prevăzute drepturile, obligațiile și responsabilitățile acestuia. Situația juridică a funcționarului public este așadar statutară. Fiecare funcționar public are un drept personal la promovarea în funcție, la inamovibilitate sau stabilitate, la salariu etc. Fiind atribuite în interes general, aceste drepturi pot fi amplificate, dimensionate sau suprimate prin lege, în scopul creșterii eficacității serviciului public. Drepturile și obligațiile generale ale funcționarilor publici fac obiectul Legii nr. 188/1999 privind
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
redus, preferințele subiective vor conta În alegerea făcută. Unele instituții formale sunt astfel instituite Încât să faciliteze exprimarea și acțiunile conforme cu convingerile subiective personale. Instituția votului, relativa libertate de acțiune a agenților În raport cu principalii, funcționarea ierarhiilor În democrație sau inamovibilitatea judecătorilor sunt exemple de instituții formale care micșorează costul exprimării propriilor convingeri. Ideile și credințele, Încurajate a fi liber exprimate, pot fi novatoare și pot transforma structura instituțională Însăși. Instituțiile pot astfel facilita creativitatea și exprimarea ideilor și convingerilor, dar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ei sînt: 1) Suveranitatea sultanului în aceleași margini ca și monarhii constituționali din Europa 2) responsabilitatea ministerială 3) alegerea a două corpuri legiuitoare, Senat și Cameră 4) autonomia județană, comunală și bisericească 5) libertatea învățămîntului 6) obligativitatea instrucției primare 7) inamovibilitatea funcționarilor 8) religia statului rămâne cea mohametană, fără însă de-a pune vro piedecă celorlalte religii. Supușii imperiului se vor numi otomani. Belgia a declinat, prin circulară către puterile mari, însărcinarea de-a ocupa Bulgaria. [15 decembrie 1876] {EminescuOpIX 290
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Senatul și Adunarea Deputaților) erau dizolvate sau în perioada dintre sesiuni avea dreptul de a emite decrete cu putere de lege. Prin aceleași prevederi constituționale privind puterea judiciară, toate hotărârile judecătorești se executau numai în numele regelui. S-a păstrat doar inamovibilitatea judecătorilor (art. 76), însă puterea judecătorească nu avea dreptul „să judece actele de guvernământ”, după cum nici „actele de comandament cu caracter militar”(art. 78). Tratatele politice și militare sau convențiile pentru comerț, navigație și altele asemenea nu mai aveau nevoie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Considerații generale Fundament teoretic: principiul separației și echilibrului puterilor. Suport constituțional: art. 61 alin. 1 din Constituție. Controlul este specializat la anumite domenii sau restrâns la anumite obiective. Instanțele judecătorești nu pot fi supuse controlului datorită statutului special al magistraților (inamovibilitate și independență). Sancțiunile sunt politice. Constituția prevede expres sancțiunile care pot fi aplicate. B) Formele controlului parlamentar: a) aprobarea de către parlament sau încuviințarea unor acte ale executivului; b) acordarea și retragerea încrederii guvernului; c) întrebările și interpelările adresate membrilor guvernului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Considerații generale Fundament teoretic: principiul separației și echilibrului puterilor. Suport constituțional: art. 61 alin. 1 din Constituție. Controlul este specializat la anumite domenii sau restrâns la anumite obiective. Instanțele judecătorești nu pot fi supuse controlului datorită statutului special al magistraților (inamovibilitate și independență). Sancțiunile sunt politice. Constituția prevede expres sancțiunile care pot fi aplicate. B) Formele controlului parlamentar: a) aprobarea de către parlament sau încuviințarea unor acte ale executivului; b) acordarea și retragerea încrederii guvernului; c) întrebările și interpelările adresate membrilor guvernului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
deținea, conform constituției, puterea legislativă pe care o exercita prin Reprezentanța Națională (art.31), puterea executivă pe care o exercita prin intermediul guvernului (art.32) și puterea de a sancționa pe judecători prin decret regal (art.76), până la adoptarea legii privind inamovibilitatea acestora. Parlamentul a fost transformat, prin modul de alegere, în reprezentantul doar a unor categorii sociale, deoarece puteau vota numai cetățenii care efectuau o activitate care intra in următoarele categorii: a) agricultură și muncă manuală, b) comerț și industrie, c
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
mult absent, decât prezent în cotidianul casnic. Nevoia cutumiară de a asigura veniturile necesare traiului de zi cu zi au forțat „împlinirea” acestei realități. Membrii familiei au acceptat aproape inerțial „cultul” autorității masculine, bărbații beneficiind de un anumit tip de „inamovibilitate” de sorginte patriarhală. Obișnuința de a avea ultimul cuvânt în luarea unor decizii privind problemele familiale și practica sancționării copiilor sau, chiar, a soției, pentru anumite abateri de la „regulă”, descriu suficient de bine acest tip arhaic de autoritarism. Foarte adesea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cineva hotârî dacă primește sau nu sistemul.” În plus, N. Fleva a constatat că au fost propuse spre revizuire și articole care nu au legătură cu cele două reforme preconizate. Este vorba despre articolul 104 care înscrie în Constituție principiul inamovibilității magistraturii ca principiu constituțional. N. Fleva nu este de acord cu acest lucru: „De unde a ieșit această idee de a trece inamovibilitatea magistraturii în Constituție? Căci cred că nu este vorba să facem din Constituția noastră un imens cod care
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
nu au legătură cu cele două reforme preconizate. Este vorba despre articolul 104 care înscrie în Constituție principiul inamovibilității magistraturii ca principiu constituțional. N. Fleva nu este de acord cu acest lucru: „De unde a ieșit această idee de a trece inamovibilitatea magistraturii în Constituție? Căci cred că nu este vorba să facem din Constituția noastră un imens cod care să cuprindă toată organizarea Statului. Dacă s-a întins inamovibilitatea magistraturii, de ce să fie oare neapărată nevoie de o sancțiune constituțională? Propunătorii
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
acord cu acest lucru: „De unde a ieșit această idee de a trece inamovibilitatea magistraturii în Constituție? Căci cred că nu este vorba să facem din Constituția noastră un imens cod care să cuprindă toată organizarea Statului. Dacă s-a întins inamovibilitatea magistraturii, de ce să fie oare neapărată nevoie de o sancțiune constituțională? Propunătorii nu justifică această propunere, nici nu arată care ar fi situația când acest principiu ar deveni constituțional.” Iar la Senat, C. Cantacuzino-Pașcanu, mare proprietar conservator-democrat, afirma că guvernul
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Clerul inferior era despărțit de Episcopi și trebuia să fie protejat asiduu de către Biserică împotriva despotismului și cruzimii Păstorilor lui. O consecință au fost frecventele disensiuni dintre Capituli și Episcopi, care mai dăinuie și astăzi; o altă consecință a fost inamovibilitatea parohilor care a luat mare parte din puterea prelaților de a remedia prompt scandalurile și nenorocirile de ordin spiritual din rîndul populației. 150. Dar divinul întemeietor al Bisericii nu voia să piară principiul comuniunii bunurilor ecleziastice nu numai în ce privește posesiunea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
este că un ministru, de bine de rău, e responsabil de ceea ce face, pe când alegătorii roșii cari ar ridica pe jețurile de magistrat pe semenii lor nu sunt responsabili către nimenea. A doua observare este: Daca partida liberală, ar combate inamovibilitatea ca să aibă înrîurire asupra justiției, apoi noi i-am da următorul sfat: Să se unească toți membrii ei și să voteze îndată inamovibilitatea. Legea votată, partida liberală fiind acum la guvern, să numească pe membrii ei la Curți și la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe semenii lor nu sunt responsabili către nimenea. A doua observare este: Daca partida liberală, ar combate inamovibilitatea ca să aibă înrîurire asupra justiției, apoi noi i-am da următorul sfat: Să se unească toți membrii ei și să voteze îndată inamovibilitatea. Legea votată, partida liberală fiind acum la guvern, să numească pe membrii ei la Curți și la tribunale. Aceștia fiind inamovibili, partida ieșind de la guvern va domni în justiție și va domni cu puterea inamovibilității. {EminescuOpXII 327} Acest sfat nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ei și să voteze îndată inamovibilitatea. Legea votată, partida liberală fiind acum la guvern, să numească pe membrii ei la Curți și la tribunale. Aceștia fiind inamovibili, partida ieșind de la guvern va domni în justiție și va domni cu puterea inamovibilității. {EminescuOpXII 327} Acest sfat nu mai trebuia să-l dea " Romînul" partidei sale, căci ea urmează așa și fără îndemnul foii. Și azi cele mai multe numiri în justiție sunt dictate de interese de partid, abstracție făcând de meritele ori de știința
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numiri în justiție sunt dictate de interese de partid, abstracție făcând de meritele ori de știința candidaților. Numindu-se o persoană nu se pune cestiunea daca ar fi un bun și drept judecător, ci daca e roșu. Cine voiește însă inamovibilitatea are în vedere totodată și condițiile ei organice acela vrea o lege care, abstracție făcând de opiniile politice ale candidaților, să confere posturile de judecător numai la bărbați cu titluri și pe baza unui concurs. Oricât s-ar influența atunci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care, abstracție făcând de opiniile politice ale candidaților, să confere posturile de judecător numai la bărbați cu titluri și pe baza unui concurs. Oricât s-ar influența atunci ministrul, totuși nu va putea înlătura meritul în măsura în care o face astăzi. Nu inamovibilitatea roșie o vrea cineva, nu privilegiul esclusiv al roșilor de-a fi numiți judecători buni răi, cum s-ar găsi, ci inamovibilitatea ca principiu, reglementat prin anume condiții de admisibilitate și de înaintare, fără privire la opiniile politice eventuale ale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
concurs. Oricât s-ar influența atunci ministrul, totuși nu va putea înlătura meritul în măsura în care o face astăzi. Nu inamovibilitatea roșie o vrea cineva, nu privilegiul esclusiv al roșilor de-a fi numiți judecători buni răi, cum s-ar găsi, ci inamovibilitatea ca principiu, reglementat prin anume condiții de admisibilitate și de înaintare, fără privire la opiniile politice eventuale ale celui ce voiește a fi judecător fără considerații politice c-un cuvânt. Magistratura cată să fie neatârnată atât de fluctuațiunile politice cât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
admisibilitate și de înaintare, fără privire la opiniile politice eventuale ale celui ce voiește a fi judecător fără considerații politice c-un cuvânt. Magistratura cată să fie neatârnată atât de fluctuațiunile politice cât și de guvern. Legea care ar prescrie inamovibilitatea va trebui deci să reducă facultatea ministrului de-a numi judecători la rolul administrativ de a constata titlurile candidaților și de-a supune numirii din partea regelui pe aceia cari prezintă titluri superioare, așa precum bunăoară ministrul învățăturilor propune numirea în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
votează de cătră mamelucii d-lui C. A. Rosetti, fără nici un fel de considerație pentru opinia publică, care pîn' acum se rostește în mod constant în contra ei. Noi am espus demult în coloanele acestei foi o serie de argumente pentru inamovibilitatea organică, bazată pe-o lege strictă de admisibilitate și înaintare. Am arătat că, în Statele Unite chiar, jurisconsulții cei mai eminenți sunt în contra electivității. Electivitatea judecătorului nu s-ar putea admite decât atunci când relațiile dintre membrii unui popor sunt estrem de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că nu alegătorii conduși de Serurie pot să aleagă între omul de știință și cel ignorant, între judecătorul cu esperiență și cel neesperimentat și că trebuie să existe norme obiective pentru numirea, înaintarea, întemeiarea corpului judecătoresc. Obiecțiunea principală a adversarilor inamovibilității a fost esprimată numai prin circumscrieri; ei nu găseau cuvântul cu care să însemneze ceea ce lipsește justiției moderne. Ei îmblau împrejurul espresiei fără a o găsi, fără a ști că ceea ce dreptul ca știință admite numai cum grano salis este
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]