298 matches
-
și dovleac, acestea fiind plante mai productive decât cerealele din Europa. Acest fapt a dus la un spor demografic, creindu-se civilizații agricole dense. America precolumbiană cuprindea triburi de vânători-culegători, dar și civilizații agricole dense în Mexic (mayași, azteci), regiunea Anzilor (incași) si pe Valea Mississipi (). Nu existau animale domestice. Nu era practicată metalurgia bronzului sau a fierului, societățile aflându-se încă în stadiul eneoliticului. Roata, de asemenea, nu fusese inventată. Mayașii și aztecii utilizau ideogramele ca sistem de scriere. Europenii au
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
organizat noi expediții de explorare a arhipeleagurilor din Marea Caraibelor, a coastelor răsăritene ale Americii Centrale și Golfului Mexic și a țărmurilor nordice ale Americii de Sud, creându-se condiții favorabile pentru cucerirea regiunilor în care înfloreau civilizațiile mayașilor(America Centrală), aztecilor(Mexic) și incașilor(Peru). Cucerirea imperiului aztec și a capitalei sale Tenochititlan a fost realizată de către spanioli conduși de Hernand Cortez în decurs de doi ani (1519-1521). Deși avea la dispoziție forțe militare reduse, Cortez a profitat de superioritatea să față de azteci în
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
au fost folosite drept calendar. Numele religiei Tiwanaku nu se cunoaște pentru că nu exista o limbă scrisă. Totuși, ceea ce se cunoaște este că mulți dintre zeii venerați de oamenii din Tiwanaku se centrau în jurul agriculturii. Miturile lor au fost transmise incașilor și spaniolilor care au cucerit acea parte din America de Sud. Venerau mulți zei, astfel unul dintre cei mai importanți era Viracocha, zeul acțiunii, formator și distrugător al multor lumi. Cu ajutorul a doi servitori, acesta a creat chiar oameni dintr-o mare
Tiwanaku () [Corola-website/Science/314759_a_316088]
-
eclipselor lunare și solare și explicația că Luna strălucește deoarece reflectă lumina Soarelui. Despre știința și tehhnica măsurătorilor terestre în lumea precolumbiană se știu puține lucruri. Judecând după vestigiile arhitecturale (orașe, temple, piramide etc.) păstrate de la civilizațiile precolumbiene (mayași, azteci, incași ș.a.), putem presupune că aceste popoare aveau cunoștințe tehnice destul de avansate încât să le permită edificarea acestora. Mayași credeau că Pământul este plat ca un disc și nu și-au dat seama că el se învârte în jurul Soarelui. Civilizația maya
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
au fost toate filme din seria "Maciste" care au fost redenumite deoarece distribuitorii americani au considerat că numele "Maciste" nu este suficient de comerciabil în rândul cinefililor americani. De asemena "Samson and the Treasure of the Incas" ("Samson și comoara incașilor") (a.k.a. "Hercules and the Treasure of the Incas") (1965) pare a fi titlul unui film peplum, cu toate acestea aparține genului western spaghetti. Filme inspirate de realizarea la Roma a filmului "Cleopatra" cu Elizabeth Taylor. După ce, începând cu
Film peplum () [Corola-website/Science/330802_a_332131]
-
tot ceea ce îi putea alina durerile cînd era bolnav. Cucuta se cunoștea din vremea lui Socrate și grecii administrau o băutură cu extract de cucută condamnaților la moarte. Efectul stimulant al frunzelor de coca (Erytroxylon coca) era cunoscut de poporul incaș, care folosește aceste frunze pentru mărirea rezistenței fizice. Amerindienii cunoșteau de multă vreme rolul excitant și defatigant al frunzelor mestecate de coca, dar și efectele dezastruoase asupra organismului în momentul cînd era introdusă în organism în doze prea mari. Din
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
de Don Gonzalo Pizarro care au plecat din Quito în 1541 către Amazon într-una dintre cele mai fatidice și faimoase expediții pentru găsirea orașului El Dorado. Există o altă legendă despre El Dorado potrivit căreia, în timpul lui Tahuantinsuyo,când incașii au aflat că Atahualpa (conducătorul lor) fusese asasinat de către conquistadori, au venit cu sutele la Cajamarca încărcați cu aur și argint pentru a-i plăti răscumpărarea. Rumiñahui, unul dintre generalii lui Atahualpa, a decis să ascundă tot aurul împreună cu mii
Eldorado () [Corola-website/Science/305538_a_306867]
-
aflat că Atahualpa (conducătorul lor) fusese asasinat de către conquistadori, au venit cu sutele la Cajamarca încărcați cu aur și argint pentru a-i plăti răscumpărarea. Rumiñahui, unul dintre generalii lui Atahualpa, a decis să ascundă tot aurul împreună cu mii de incași. Legenda nu precizează exact locul unde a fost ascuns aurul, dar multe persoane cred că acesta s-ar afla pe fundul lacului Titicaca sau prin văile Anzilor. Începând cu secolul al XVIII-lea s-au înaintat expediții pentru găsirea comorii
Eldorado () [Corola-website/Science/305538_a_306867]
-
de aur. În 1987 s-a publicat în ziarul local „Folha de Boa Vista” din statul Roraima (Brazilia) un articol despre o descoperire excepțională făcută de către Roland Stevenson, un chilian originar din orașul Manaus. Acesta a descoperit un vechi drum incaș care lega Ecuadorul de lanțurile muntoase din Guyana și pe parcursul căruia a întâlnit numeroase ruine din piatră.Ba chiar a ajuns să găsească gravuri pe acele pietre simbolizând obiecte vestimentare incașe decorate cu motive andine. În plus, a speculat faptul
Eldorado () [Corola-website/Science/305538_a_306867]
-
și pe parcursul căruia a întâlnit numeroase ruine din piatră.Ba chiar a ajuns să găsească gravuri pe acele pietre simbolizând obiecte vestimentare incașe decorate cu motive andine. În plus, a speculat faptul că numele de „Guyana” ar putea proveni de la Incașul Huyana Capac, întrucât pronunția lor este identică. A mai adăugat că unele etnii vorbeau o limbă înrudită cu limba quechua și că fizionomia celor care aparțineau civilizației Yanomami era asemănătoare cu cea a populațiilor andine. Din 1990 pâna în 1993
Eldorado () [Corola-website/Science/305538_a_306867]
-
construit un sistem de drumuri vast, având în componență unele drumuri pavate; acestea s-au construit începând din anii 1100 î.Hr. În anii 20 d.Hr. rețeaua de drumuri a chinezilor avea până la 40.000 km. Sistemul de drumuri al incașilor era format din drumuri făcute pentru curierat. Maiașii și aztecii au avut o rețea măreață de drumuri pavate în Mexic, încă înainte ca europenii să descopere Lumea Nouă. În antichitate transportul pe râuri a fost mult mai ușor și rapid
Drum () [Corola-website/Science/297956_a_299285]
-
atinge din nou râul Sân Juan, de unde Almagro este trimis înapoi după întăriri. Pilotul șef Bartolomé Ruiz continuă explorarea litoralului depășind linia Ecuatorului și capturând câțiva peruvieni ce navigau pe o pluta, care au confirmat povestirile despre țara și bogățiile incașilor. Pizarro încearcă să pătrundă în interior, pentru a cerceta terenul, dar nu reușește din cauza atacurilor indiene. Retras pe Isla del Gallo, Pizarro așteaptă întăriri. În locul ajutoarelor cerute, sosește trimisul noului guvernator din Panama, care nu aprobă acțiunile sale, cerând reîntoarcerea
Francisco Pizarro () [Corola-website/Science/311132_a_312461]
-
finale este calculul mintal (fără un soroban în față) - ceea ce japonezii denumesc "anzan", iar un utilizator antrenat face operațiuni complexe în minte extrem de rapid. Campionul Japoniei poate aduna mintal 10 numere de câte 5 cifre fiecare în numai 3 secunde. Incașii foloseau "yupana": acesta era compus din mai multe recipiente așezate pe șiruri; în aceste vase erau puse fasole sau pietricele. Pe șirul inferior, recipientul avea valoarea de 1 și conținea maxim o biluță (fasole sau pietricică); recipientul de pe firul următor
Abac () [Corola-website/Science/302314_a_303643]
-
de 5. Așadar, în total erau: 1 + 4 + 9 + 25 = 39. În șirul superior, valoarea biluțelor din recipiente era multiplicată cu 40; prin urmare erau: 40, apoi 80, 120 și 200 și tot așa pe șirurile superioare. Spre deosebire de civilizația Maya, incașii nu foloseau zeroul, iar numerele puteau fi reprezentate în mai multe feluri. Abacul supraviețuiește încă în Japonia, China și Rusia folosit ca instrument auxiliar pentru contabili, negustori ș.a.. În alte țări abacul este folosit numai ca instrument didactic pentru copii
Abac () [Corola-website/Science/302314_a_303643]
-
soțul ei, muzicianul Vivanco; se abordează folclorul muzical peruvian din prisma muzicii ușoare promovate de Hollywood în acei ani. În 1951, cântăreața debutează pe Broadway, în muzicalul "Flahooley". Va participa și în calitate de actriță de film, mai întâi în pelicula "Secretul incașilor" (1954, r. Jerry Hopper), unde o întruchipează pe cântăreața Kori-Tica. Yma Sumac efectuează turnee și în Europa și în cele două Americi. Totuși, interesul publicului pentru muzica ei a început să scadă la finele anilor 1950. Ca urmare, cântăreața a
Yma Sumac () [Corola-website/Science/314128_a_315457]
-
ei. Atât anul, cât și locul nașterii, nu au fost dezvăluite decât târziu - s-au propus diverși ani din deceniul 1920 și localități peruane, ba chiar și din America de Nord. Conform unui zvon, Sumac ar fi descins din familia ultimului împărat incaș, Atahualpa - proveniența mitului este numele de fată al mamei cântăreței, același cu numele împăratului. Dimpotrivă, un zvon răuvoitor vehiculat în 1951 de către ziaristul Walter Winchell susținea că Yma Sumac este în fapt numele de scenă al unei evreice din Brooklyn
Yma Sumac () [Corola-website/Science/314128_a_315457]
-
coastă. Datorită introducerii unui sistem de terase irigate, cartoful a fost cultivat și în zonele aride. Lângă Cuzco există rămășițele unui gigantic rezervor de apă din care, pe timp de secetă, se irigau la mare distanță și culturile de cartofi. Incașii au mărit suprafață agricolă prin construirea unor terase alpine. Prelucrarea în comun a pământului era prima obligație a fiecărui om de rand din imperiul incas. Muncă la câmp era supravegheată de un "totricoc michoc" , un descendent al incașilor care putea
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
de cartofi. Incașii au mărit suprafață agricolă prin construirea unor terase alpine. Prelucrarea în comun a pământului era prima obligație a fiecărui om de rand din imperiul incas. Muncă la câmp era supravegheată de un "totricoc michoc" , un descendent al incașilor care putea ordona și pedeapsă cu moartea pentru țăranii care nu-și respectau zilele prestabilite pentru lucru de domnitor. Muncă la câmp începea în luna august. Conducătorul statului inaugura muncile agricole cu un "topor de aur" pe "câmpul regal" din
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
nu-și respectau zilele prestabilite pentru lucru de domnitor. Muncă la câmp începea în luna august. Conducătorul statului inaugura muncile agricole cu un "topor de aur" pe "câmpul regal" din Cuzco. În America precolumbiana nu se cunoștea plugul, prin urmare incașii foloseau săpăligi cu o coadă lungă, uneori de mărimea unui om, numite "taclla" (se lucra cu acest instrument asemănător cu desfundatul pământului cu cazmaua). În fața bărbaților stăteau femeile în genunchi care mărunțeau pământul cu un mic topor. Cand plantau cartofii
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
foloseau săpăligi cu o coadă lungă, uneori de mărimea unui om, numite "taclla" (se lucra cu acest instrument asemănător cu desfundatul pământului cu cazmaua). În fața bărbaților stăteau femeile în genunchi care mărunțeau pământul cu un mic topor. Cand plantau cartofii, incașii puneau câte un pește în cuibul de cartof pentru a îngrașă pământurile sărace din podișuri. În același fel bărbații se luptau între ei (uneori până la moarte) cu armele până se râneau și sângele curs îl îngropau împreună cu cartofii de sămânță
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
au rămas uimiți de monoliții de porfir a câte cca. 200 tone fiecare aflați pe vârful pisurilor Ollantayparubo și Ollantaytambo (Anzii Peruvieni) sau de blocurile de bazal din fortăreața Tiahuanaco (azi la granița Perului cu Bolivia). Spaniolii au aflat de la incași că aceștia nu au văzut aceste orașe decât în ruine și nu știau nici cine le-au făcut și nici cum le-au făcut. De obicei incașii refuzau să vorbească de aceste "cetăți ale uriașilor" cum le numeau ei, dar
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
din fortăreața Tiahuanaco (azi la granița Perului cu Bolivia). Spaniolii au aflat de la incași că aceștia nu au văzut aceste orașe decât în ruine și nu știau nici cine le-au făcut și nici cum le-au făcut. De obicei incașii refuzau să vorbească de aceste "cetăți ale uriașilor" cum le numeau ei, dar unii dintre ei au afirmat că sunt construite de "fii Soarelui", oameni înalți, cu pielea mai albă decât a spaniolilor, plete roșii și ochi albaștri care în
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
dar unii dintre ei au afirmat că sunt construite de "fii Soarelui", oameni înalți, cu pielea mai albă decât a spaniolilor, plete roșii și ochi albaștri care în niciun caz nu erau indieni. După uciderea lui Atahualpa și prăbușirea imperiului incaș în 1533, spaniolii au avut de furcă cu acești viracochas (printre care unii erau foști nobili albi din casta căpeteniilor militare incașe) care organizau acțiuni de guerilă împotriva lor. Spaniolii au jefuit mormintele familiei domnitoare și ale castei "Orejones" (a
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
acești viracochas (printre care unii erau foști nobili albi din casta căpeteniilor militare incașe) care organizau acțiuni de guerilă împotriva lor. Spaniolii au jefuit mormintele familiei domnitoare și ale castei "Orejones" (a "urechilor-lungi"), căpetenii războinice (albe) ce asiguraseră supremația imperiului incaș mai multe secole. Toate mumiile din mormintele "urechilor-lungi" aparțineau rasei albe, nemongoloide, cu păr blond și cârlionțat, la fel fiind și o parte din membrii dinastiei întemeiate de Manco Cápac. Descoperiri asemănătoare au avut loc în 1970 pe coasta peruană
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
salturile calitative și apariția bruscă a unor noi civilizații nu pot fi explicate prin călătorii sporadice, era nevoie de navigatori pricepuți și de nave avansate tehnologic pe care nu le aveau acum 5000-10000 de ani nici egiptenii, nici polinezienii, nici incașii, nici triburile de pe coasta africană și asiatică. În 1890, Edward Herbert Thompson (descoperitorul celor mai multe centre maiașe din Yucatan și al "fântânilor morții" de la Chichen Itza) afirmă existența în Atlantic a unui continent sau a unui lanț de insule de pe care
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]