154 matches
-
Eroul modern este un tip nou, divizat, nesigur și inconstant, o figură mixtă de nepăsare și energie, precizează și Miguel Abensour [p.45-46], care, cum arată Baudelaire, nu mai are nimic din eroismul "de sânge și de spadă". O ultimă incarnare a eroului modern este figură dandy-ului, caracterizat de Baudelaire drept "un Hercule fără întrebuințare". Baudelaire mai consemna că eroismul modern nu se mai întâlnește în bătălii glorioase, ci mai mult în cele interioare 72. El exemplifică prin tipul de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
-lea, prelungește românul "libertin", care este și un român de educație sentimentală, oferind femeilor o lecție contra iluziilor. Proiectul ciclului zolist constă în folosirea personajelor emblematice ale timpului. Demersul alegoric al lui Zola constă în a face din Pariziana Renée incarnarea regimului imperial, viciat, avid de plăceri, fără valori morale și deci condamnat la o dispariție brutală Renée moare în scurtul paragraf final, prădata de soțul și fiul vitreg, lăsând în urmă doar datorii. Nana, o altă alegorie a regimului, putrezește
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a trișă, este un laitmotiv care circulă în carnetele și în corespondență scriitorului. 21 Printre primele imagini ale timpurilor moderne este gravura republicana care o reprezintă pe zeița Rațiunii că madona și tabloul lui Eugène Delacroix Liberté guidant le peuple, incarnare inegalabila a Marianei, femeia din popor care antrenează bărbații în revoluție. 22 La rubrică Opinion des étrangers, et particulièrement des Russes sur la Parisienne din La Vie parisienne, citim următoarea definire a Parizienei ca femeie la care visează străinii de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
principale ale Americii. 36 Reprezentarea artistică este exemplificata de A.Higonnet prin trei celebre tablouri: Le bain de Mary Cassant (o burgheza scăldându-și fiica întruchipare a maternității, marchează declinul subiectelor religioase în arta), Liberté guidant le peuple de Delacroix (incarnare inegalabila a Marianei, femeia din popor care antrenează bărbații în revoluție). Ele se modernizează pe parcursul secolului, evoluând de la religios la profan (Judith de Gustav Klimt) [2002, p.335-339]. Nouă cultură a imaginilor și difuzarea lor transforma Fecioara Maria, actrițele, modistele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Importantă tipului constă în faptul că el ține de psihologie, de estetică, de filozofie și de poetica românului. Tipizarea nu se reduce doar la fixarea personajelor, ea le pune în mișcare, făcându-le să joace diferite partituri în interiorul ciclurilor. Fiind incarnarea unei idei, a mondoviziunii autorului, tipul este și un vector al dramatizării. Personajul "tipic" participa astfel la o dinamică realistă a explorării sociale, la Balzac, Stendhal și Zola. 76 Cu toate ca interpretarea lui Lukàcs la operă lui Zola nu este acceptată
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la Berlin În momentul crizei, datorită reputației sale de «moderat» și de reformator «gorbaceovist» (1989). Hans Modrow făcea parte dintre cei care au ținut să se disocieze În mod foarte categoric de fostul sistem de Învătământ de partid a cărui Incarnare era Parteihochschule Karl Marx (cf. supra). Lothar Bisky, născut În 1941, Într-o familie de muncitori, petrecându-și copilăria În RFG, cu studii universitare regulate În științele culturii la Leipzig, a făcut cercetări asupra tineretului și a predat la Academia
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În mod aproape consensual Încă de la Începutul anilor ’90. Sistematic cenzurat până În 1989 datorită apologiei nazismului și fascismului național al «Gărzii de Fier», precum și responsabilității sale În orientarea unui număr Însemnat dintre discipolii săi către extremă dreaptă, Nae Ionescu reprezenta Incarnarea râului istoric absolut pe care regimul comunism pretindea că reușise să-l extirpe. Denunțând efectele perverse ale unei cenzuri care, desi revendicându-se dintr-o tradiție antifascista, făcuse imposibilă o adevarată abordare critică a trecutului, Voicu demonstrează complicitatea dintre foștii
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de faptul că „păgînii se rugau la morți, în timp ce creștinii se roagă pentru morți”. Probabil că este o mare distanță între rugăciunea către morți și această rugă fierbinte pe care o adresăm în fiecare an și din ce în ce mai mult copiilor mici - incarnare tradițională a morților - pentru ca ei să accepte, crezînd în Moș Crăciun, să ne ajute să credem în viață. Am descîlcit totuși firele ce atestă continuitatea între aceste două expresii ale unei realități identice. Dar, cu siguranță, Biserica nu greșește cînd
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
mai explicite În acest sens Îi aparține lui Sabin Manuilă, care În 1929 a publicat o lucrare intitulată Evoluția demografică a orașelor și minoritățile etnice din Transilvania. În această lucrare, el numește populația orașelor „element de progres, element de producție”, incarnare a ideilor modernizatoare 39. Locuitorii urbani reprezentau vârful potențialului creativ al națiunii, sursa sa de „bogăție umană și deci viitorul națiunii”40. După ce prezintă aspectele pozitive ale urbanizării, Manuilă dezvoltă Însă o discuție În culori mult mai Întunecate a efectelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
platoniciene ........................................... 1. Critica tiraniei Celor Treizeci și a democrației ateniene (Scrisoarea a VII-a, 324c-325c) 2. Numai unirea necesară dintre filosofie și politică ar putea îndrepta statul (Scrisoarea a VII-a, 325c 6-326b 4) 3. Străvechea Atenă ca model și incarnare a statului ideal (Timaios, 23d-24d) 4. Asimilarea omului politic cu un păstor de animale (Omul politic, 267d-267e) 5. Formele de guvernare (Omul politic, 291d-292a) 6. Formele legale și cele ilegale (Omul politic, 300e-301c, 302c-303b) 7. Instaurarea violentă a cetății bune
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nu vor fi scutite de calamități mai înainte ca adevărații filozofi, în toată puterea cuvântului, să preia puterea de stat sau ca tagma conducătorilor de stat, printr-o minune divină, să devină adepta Filozofiei. 3. Străvechea Atenă ca model și incarnare a statului ideal (Timaios, 23d-24d) Iar preotul îi răspunse: „Cu mare plăcere, Solon, am să-ți spun, atât din respect pentru tine și pentru cetatea ta cât și, nu mai puțin, pentru a aduce cuvenita cinstire zeiței care a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dintre ideologii PSD au citit literatură hegeliano-marxistă. Este faimoasa teză a „negării negației”, care a ajuns la exemple comice Într-o carte intitulată Dialectica naturii, a lui Engels, care aplica modelul hegelian. La Hegel Însă avea sens să vorbești despre incarnarea spiritului În diferite ipostaze, inclusiv În natură, Întrucât legile logicii era firesc să se manifeste În natură, aceasta fiind o exteriorizare a spiritului. Teza negării negației este că avem un moment de afirmare - a, apoi un non-a - negarea, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
urmă se pot petrece Între două vieți umane, În timp ce alții consideră că s-au petrecut Înainte ca energia sufletului nostru individual să Înceapă să treacă printr-o serie de vieți umane. De asemenea, În Orient există credința că, În timpul fiecărei incarnări, orice suflet adună Karma, ceea ce Înseamnă că totalitatea faptelor unei persoane din stadii anterioare de existență Îi hotărăsc soarta În viețile viitoare. Se spune că fiecare gînd benefic sau fiecare faptă bună creează un depozit de Karma pozitivă, În timp ce fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
fost pentru ei un om, în timp ce pe de altă parte, mai este încă o dată om Dumnezeul pe care îl glorifică. Buddha, despre a cărui viață pămîntească se povestesc întîmplări ciudate, foarte bizare, preferate și de alți indieni, este a patra incarnare și trebuie venerat ca zeu. El a ajuns la nirvăna, adică la cea mai înaltă abstracție, în care totul este o fericire continuă. Această stare este legată de moarte și de aceea se spune că cine își găsește starea în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
săi. Există, de exemplu, în Java, piramide uriașe unde i se păstrează moaștele, în ciuda a ceea ce se spune că ar fi fost ars pe un rug din lemn de santal. În Tibet, de cultul lui Buddha este legată și ideea incarnării vii, a celui mai înalt Lăma. Pe de altă parte, găsim această idee și în apropiere de Bombay, unde într-o familie se moștenește incarnarea unui zeu, reprezentat printr-un cap de elefant. În Tibet, la nord de Himalaya, această
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
rug din lemn de santal. În Tibet, de cultul lui Buddha este legată și ideea incarnării vii, a celui mai înalt Lăma. Pe de altă parte, găsim această idee și în apropiere de Bombay, unde într-o familie se moștenește incarnarea unui zeu, reprezentat printr-un cap de elefant. În Tibet, la nord de Himalaya, această religie își are propria reședință. Ideea este că Buddha s-a incarnat într-o ființă vie. Restul este o întreagă confuzie; totuși, această unicitate domnește
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
povestirile tradiției evreiești, lumea se dovedește purtătoarea unei semnificații umane ale cărei ingrediente sunt suferința și comedia. Dar suferința este cea care, de acum, cimentează identitatea individuală. În contextul american, unde evreii nu fuseseră afectați direct de genocid, suferința și incarnarea ei supremă, Holocaustul, au permis înlocuirea religiei care nu mai era practicată cu o religie civilă. În Franța, această observație rămâne la fel de valabilă. Cu trecerea anilor, identificarea morală cu victimele Holocaustului și moștenirea suferinței îmbogățesc identitatea "evreilor imaginari" pe care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
deosebiri dintre persoana ei și femeia din oglindă. Și de câte ori mai găsea câte o inadvertență, îi spunea cu voce tare: "Iar te-am prins!" Așa că totul i s-a părut suficient de concludent: în oglindă nu ne reflectăm noi, ci incarnarea cine știe cui. Doamna director a luat o pătură mare și a acoperit oglinda. Apoi cugetă în liniște la cine ar putea fi cea din spatele sticlei. După o vreme concentrarea aceasta o obosi și i se făcu cald. Deschise fereastra și se
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
adevărate fișe clinice, este asimilat unui tipar naturalist: "destinul de inadaptabil al Trubadurului va apărea în nuvelă ca riguros determinat de fatalitatea temperamentului său" (2002: 129). Astfel, nuvela însăși îi apare exegetei clujene drept un "experiment" estetic naturalist, cuplul Trubadurul-Bălaia (incarnări ale unor maladii productive la nivelul exploatării psihologice: nervozitate, respectiv anemie) reconstituind "două studii de temperament aplicate inadaptabilului romantic" (2002: 130). Coleg de studenție cu naratorul, cel "plăpând și chinuit de vise" își începe tragedia povestind, cu înfrigurare, cum i-
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
privi râzător și sticlos prin miii lui de ochi". Episodul de amor se consumă sub amenințarea pericolului, ceea ce-l face cu atât mai irezistibil în ochii protagoniștilor. Când cei doi se despart, femeia își îngăduie chiar luxul de a sfida incarnarea tuturor temerilor sale: "Afară, dragul meu, afară! N-ai ce căuta în buduarul unei femei cu aventuri". Însă frigul, fiindcă despre el este vorba, o așteaptă în antreu, acolo unde ușa principală se deschisese: " Da, era însuși Frigul (subl. în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
frumuseții, nobleței, curajului etc. în fața oglinzii exterioare, dar și în oglindă interioară a fanteziei. Ea fixează această ipostază într-un reflex fizionomic repetabil, într-o adevărată mască umană. Publicul vede în personajul iluzoriu o realitate umană palpabila, de fapt o incarnare a propriei fizionomii la care visase. El renunța pentru un timp să întrupeze idealul prin propriile forțe. Idealul se află de față în carne și oase îmbrăcat și împodobit după ultima modă. Fizonomia vedetei devine o imagine interiorizata cu ușurință
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
totalitar, literatura lui Nicolae Breban e bîntuită, inevitabil, de obsesia puterii. Dacă, la unii dintre colegii săi de generație (Augustin Buzura, Constantin Țoiu etc.), literatura se transformă într-un discurs de legitimare a puterii omului (prin opoziție cu sistemul), iar incarnarea exemplară a umanului se întîmplă să fie bărbatul, la Nicolae Breban deținătorul legitim(izat) al puterii este bărbatul ca atare, care nu se străduiește să ilustreze vreun sens general uman, ci se limitează la a-și manifesta și a-și
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
la expoziții în țără și în străinătate, se apropie de Virgil Cioflec și este din ce în ce mai prezent în paginile presei culturale. În pofida slăbiciunii sale organice, din ce în ce mai acuzate, mișcările lui sufletești îi reflectă pertfect vîrsta interioară și inepuizabila disponibilitate creatoare. Ca o incarnare mitică a principiului creativității, Luchian se împuținează organic pe măsură ce se exteriorizează și se exprimă în ordine spirituală. Smulse parcă din propria sa existență, ca un factor de echilibru în absolut, operele sale țin în cumpănă entropia ființei sale determinate și
Ștefan Luchian sau melancoliile unui ,,spirit liber...“ by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6957_a_8282]
-
îi cere să scrie în cursul trimestrului un roman, cu tema aleasă de el, dar fără greșeli de ortografie. Profesorul de matematică îl convinge că știe mai mult decât crede el însuși, lor li se adaugă profesoara care practica arta incarnării istorice și profesorul de filosofie care i-a trezit mintea. Daniel Pennac crede că geniile se manifestă nu doar în domeniul științelor și al artelor, ci și în teritoriul școlii, îi numește "profesori eliberatori", salvând copiii-loaze de ei înșiși. Și
Școala, subiect de ficțiune by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7607_a_8932]
-
de către universul shakespearian, unde forțele invizibilului intervin în mod esențial în desfășurarea acțiunii dramatice. Fidelitatea față de viziunea lui Shakespeare îi impune regizorului să nu ocolească problema reprezentării fantomei, întruchipare exemplară a prezenței invizibilului. Craig merge însă și mai departe. Necesitatea incarnării fantomei nu pune în discuție doar această fidelitate, ci și pe aceea față de esența teatrului ca artă. Fantomele shakespeariene ne amintesc, în-- tr-adevăr, veritabila miză a oricărei reprezentări teatrale: capacitatea de a "primi revelația invizibilului", de a permite accesul la
Monique Borie - Fantomă și teatru by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/9085_a_10410]