534 matches
-
descoperit în apropierea Haltei C.F.R. Dodești și la Vinețești-Cordeni (Oltenești). Dacă, pentru primul caz, este semnalată doar urna de incinerație a unui mormânt izolat ori, poate, rătăcit dintr-o necropolă, în celălalt avem de-a face cu un cimitir de incinerație, din care doar trei urne au fost găsite in situ, restul fiind distruse accidental. Celor două descoperiri li se adaugă necropola de înhumație de la Stoicani - Galați; practic, sunt singurele vestigii funerare specifice secolelor VIII-IX, identificate momentan pe teritoriul Moldovei. Siturile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
eponime s-au descoperit primele obiecte încadrate cronologic între sfârșitul secolului VIII - începutul veacului IX. Specific acestei perioade este tipul I de oală-borcan, surprins și în inventarele de la Dodești și Dănești. De asemenea, aici poate fi integrată și necropola de incinerație de la Cordeni-Vinețești. b) a doua fază este cunoscută sub numele de Spinoasa-Dănești, după așezările eponime și se întinde pe parcursul secolului IX. Recipientele tipului II sunt caracteristice acestei faze, precum cele de la Spinoasa, Dănești, Simila-Zorleni, Bârlad-Prodana și Dodești. c) a treia
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pl. XLVIII/5, 6). Un alt semn a fost interpretat ca fiind o săgeată, prezent pe un recipient de la Gara-Banca (pl. XLVIII/10), similar celui de pe o amforă bizantină, de la Sucidava-Celei (Corabia - Olt) ori de pe urna M14, din cimitirul de incinerație de la Chiscani sat (Brăila). Reprezentările umane sau animaliere denotă preocupările membrilor acestei comunități, pentru viața spirituală locală: pe o gresie roșietică, de la Gara-Banca, sunt redate trăsăturile schematice ale unui chip uman (păstrat fragmentar, îi lipsește ochiul drept; obiectul a fost
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Moldovei. Chiar și așa, rămâne o disproporție numerică între așezările și cimitirele secolelor X-XI. 2.2. Rituri și ritualuri funerare În veacurile VIII-IX, cele două rituri funerare erau practicate deopotrivă în Moldova, însă pentru zona bazinului a fost semnalată doar incinerația, la Vinețești-Cordeni și C.F.R. Dodești (Vaslui), nedovedindu-se prezența unui biritualism religios. Pentru secolele IX-X survin transformări importante în cadrul ritului și ritualului funerar, în primul rând prin dispariția incinerației și generalizarea înhumației, începând cu secolul al X-lea. Fenomenul trecerii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
deopotrivă în Moldova, însă pentru zona bazinului a fost semnalată doar incinerația, la Vinețești-Cordeni și C.F.R. Dodești (Vaslui), nedovedindu-se prezența unui biritualism religios. Pentru secolele IX-X survin transformări importante în cadrul ritului și ritualului funerar, în primul rând prin dispariția incinerației și generalizarea înhumației, începând cu secolul al X-lea. Fenomenul trecerii spre acest din urmă rit s-a produs treptat, însă descoperirile funerare ale bazinului nu surprind acest moment, fapt semnalat și în restul Moldovei, unde s-au găsit numai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tot din arealul est-carpatic, care să ne ofere argumente concludente în sprijinul ideii amintite. Astfel, una dintre puținele situații birituale s-a înregistrat în necropola de la Brănești-Orhei (Basarabia), unde, dintr-un total de 98 de morminte, doar trei erau de incinerație (M79, M80, M81), depuse în vase, modelate la mână (M80) sau la roată (M79, M81), la adâncime mică (0,20-0,35 m) și lipsite de inventar, cu excepția M81 (fragmente de la fusaiole și de la două brățări din sticlă). Majoritate mormintelor de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
români, unei comunități autohtone și nefondat (potrivit autorilor) unui grup slav, răsăritean, ce ar fi trecut de la păgânism la creștinism (potrivit inventarului, trăsăturilor antropologice și a ritualului practicat). Caracteristicile inventarului au datat necropola amintită în secolele X-XI. În privința mormintelor de incinerație, lipsa spațiului amenajat rugului a provocat unele controverse în privința contemporaneității acestora cu restul necropolei, astfel că părerile specialiștilor basarabeni și români sunt împărțite, ultimii catalogându-le mai timpurii decât celelalte. Alte cimitire contemporane celui de la Brănești, care au permis largi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
respectiv și contribuția semnificativă la totalul descoperirilor de pe teritoriul Moldovei. Totodată, acest spațiu nu a făcut excepție de la cursul firesc al derulării evenimentelor, încadrându-se, cu mici excepții datorate lipsei unei cercetări extinse (număr mic de locuințe, lipsa mormintelor de incinerație sau de înhumație, din anumite etape istorice), în toate categoriile ce reflectă evoluția în timp a comunităților locale (tipul de așezare și locuință, ocupații, legăturile cu lumea bizantină, relațiile cu alogenii, practici funerare). Majoritatea vestigiilor indică prezența culturii Dridu la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mai ridicată. Dacă vom compara etapele istorice, de la un areal la altul, doar pentru secolele VI-VII s-au găsit mai multe vestigii funerare în afara spațiului hidrografic amintit. În privința ritului funerar, deși în Moldova au fost descoperite morminte atât de incinerație, cât și de înhumație, în interiorul bazinului, pentru perioada secolelor V/VI-VII, nu avem dovezi legate de practicarea incinerației, iar pentru veacurile VIII-IX nu există argumente pentru practicarea înhumației. Credem că această situație se datorează numărului extrem de mic al descoperirilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
găsit mai multe vestigii funerare în afara spațiului hidrografic amintit. În privința ritului funerar, deși în Moldova au fost descoperite morminte atât de incinerație, cât și de înhumație, în interiorul bazinului, pentru perioada secolelor V/VI-VII, nu avem dovezi legate de practicarea incinerației, iar pentru veacurile VIII-IX nu există argumente pentru practicarea înhumației. Credem că această situație se datorează numărului extrem de mic al descoperirilor funerare, iar în lipsa unor noi cercetări, susținem ideea unei imagini unitare pentru spațiul Moldovei, întrucât nu există motive să
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
puține diferențe, raportul dintre cele două zone geografice fiind interpretat și ca o paralelă etno-demografică și culturală. Exceptând unele particularități, credem doar aparente, datorită unei cercetări neuniforme (așezări cu număr redus de case, puține locuințe de suprafață, lipsa mormintelor de incinerație sau de înhumație din anumite etape istorice), elementele comune celor două spații se datorează legăturilor etnice, relațiilor economice și interferențelor culturale și spirituale. Păstrând tradiția relațiilor cu lumea greco-romană, populația veche românească a continuat să își îndrepte atenția spre aceleași
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nota 168, 202 (fig. 30/5-6, 9). 143. Halta C.F.R. Dodești (comuna Viișoara), județul Vaslui a) Calea ferată: pe o parte a căii ferate, situată pe terasa joasă din marginea nordică a satului, s-a descoperit întâmplător o urnă de incinerație, ale cărei caracteristici indică datarea vasului în veacurile VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1963. Urna se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 267; Teodor 1997c, p. 98. 144. Matca (comuna Matca), județul Galați a) Pădurea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1999, p. 6-23. 147. Vinețești, fost Cordeni (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Popești: în marginea vestică a satului, în marginea viei fostului C.A.P., pe dreapta Râului Crasna, cu prilejul plantării viței de vie a fost distrus un cimitir de incinerație în urne. Sondajul efectuat în același an (1961) a surprins trei urne in situ, care conțineau resturi umane calcinate. Distrugerea necropolei nu a permis stabilirea unui număr aproximativ de morminte sau alte informații legate de ritul și ritualul funerar. Caracteristicile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
al descoperirilor arheologice și problemele ce se impun unei prezentări istorice pertinente, destul de ample, după cum se poate vedea și din ilustrațiile ce însoțesc prezentarea. Ultimul capitol, dedicat examinării problemelor generale referitoare la necropolele paleocreștine din Sciția Minor, analizează riturile funerare (incinerația și inhumația) în secolele IV-VI, unde va fi prezentată și o tipologie a mormintelor de inhumație (cele considerate a fi creștine), tipurile de morminte în care s-au descoperit elemente paleocreștine, mormintele în groapă simplă, monumentele funerare. În Descoperiri
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de monumente au fost identificate la Argamum (bazilica D), bazilica A - Axiopolis.... În august 2001, fiind în trecere pe la complexul arheologic de la Argamum, am constatat doar prezența ruinelor celei de-a cincea bazilici creștine și a urmelor unei necropole de incinerație (foarte aproape de suprafață: 0,30m!) din perioada elenistică. Rămâne ca cercetările ulterioare să aducă noi lumini în această chestiune, încă deschisă. 2. Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) Efectuarea unor săpături arheologice între anii 1898-1899, de către Grigore Tocilescu și P. Polonic, au
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
786. Primele săpături sistematice au fost efectuate în această stațiune de pe limesul dunărean între 1958-1971, perioadă în care s-au săpat în total 1.139 de morminte - dintre care 228 datând din secolele II-VII (majoritatea de inhumație și 5 de incinerație), celelalte din secolele IX-XII. Descoperirea unei bazilici creștine, cu criptă, în acest sit arheologic, a fost completată și de prezența unor obiecte specifice aceleiași religii monoteiste în mormintele din epoca romano-bizantină (cruciulițe de bronz în M236d și M237b, cercel cu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
referitoare la răspândirea creștinismului printre cei înhumați în această necropolă, unde există de altfel și o bazilică cimiterială. Caracteristica generală a necropolei o constituie ritul inhumației folosit aproape exclusiv, iar scheletele au orientări V-E. Este și un mormânt de incinerație în groapă ovală în care s-a găsit cenușă, cărbune și foarte puține oase calcinate; în acest sector al necropolei, ritul incinerației apare cu totul izolat. 3.1. Tipuri de morminte (secolele II-VII p.Chr.) În această necropolă au fost
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
o constituie ritul inhumației folosit aproape exclusiv, iar scheletele au orientări V-E. Este și un mormânt de incinerație în groapă ovală în care s-a găsit cenușă, cărbune și foarte puține oase calcinate; în acest sector al necropolei, ritul incinerației apare cu totul izolat. 3.1. Tipuri de morminte (secolele II-VII p.Chr.) În această necropolă au fost identificate patru tipuri de morminte: 1) morminte simple: scheletul este așezat direct pe pământ: acest tip este cel mai frecvent; 2) morminte
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de înmormântare continuă, care durează între secolele II-VII p.Chr.; 2) înmormântări care aparțin secolelor X-XII. 3.2. Rit și ritual Deși cronologic necropola de la Beroe (Piatra Frecăței) se întinde pe mai multe secole, totuși, cu excepția a 5 morminte de incinerație, ritul general este cel al inhumației iar poziția dominantă este dată de orientarea capului spre est și a picioarelor spre vest, cu câteva cazuri de orientare N-S și invers. Posesorii obiectelor non romane, din secolele, din secolele IV-VII își
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cetății, unde s-au făcut săpături repetate datorită necesității amplasării de construcții moderne (stadionul, parcul, spitalul orășenesc etc.). Au fost descoperite circa 100 de morminte. Constantin Preda (1925-2008), remarca în mod deosebit mormântul cu papirus și platforma cu ruguri de incinerație. Pe teritoriul necropolei de epocă greacă s-au efectuat sporadic și unele înmormântări de epocă romano-bizantină. Primele date despre existența necropolei romano-bizantine din Callatis, au fost oferite de unele descoperiri întâmplătoare din 1937, cu prilejul săpării unor gropi pentru plantat
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
secolele V-VI. Efectuarea unor săpături de salvare în anul 1968, de către G. Papuc de la Muzeul din Constanța, săpături realizate pe pantele dealului de la N, NE și E față de orașul antic, au dus la descoperirea a 20 de morminte de incinerație și 43 de inhumație (secolele II-VI), 35 din cele din urmă aparținând creștinilor. Bazilicile descoperite sunt: 1) bazilica «simplă» sau «forensis» (A), numită astfel de Vasile Pârvan (1882-1927); descoperită înainte de anul 1900, la circa 50 m spre vest de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ansamblu asupra orientării religioase a locuitorilor acestei zone: credința anterioară a defuncților și a celor ce au efectuat ritul, evoluția ritului și a monumentelor funerare, a inscripțiilor și a inventarului. Riturile funerare cunoscute în cadrul necropolelor din Sciția Minor sunt două: incinerația și inhumația. 1.1. Ritul incinerației Această practică rituală a fost exercitată îndeosebi în perioada elenistică, cunoscând o anumită amploare în perioada precedentă răspândirii creștinismului. Afirmația este demonstrată prin prezența unor necropole de incinerație la Argamum, Callatis (circa 100 de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
acestei zone: credința anterioară a defuncților și a celor ce au efectuat ritul, evoluția ritului și a monumentelor funerare, a inscripțiilor și a inventarului. Riturile funerare cunoscute în cadrul necropolelor din Sciția Minor sunt două: incinerația și inhumația. 1.1. Ritul incinerației Această practică rituală a fost exercitată îndeosebi în perioada elenistică, cunoscând o anumită amploare în perioada precedentă răspândirii creștinismului. Afirmația este demonstrată prin prezența unor necropole de incinerație la Argamum, Callatis (circa 100 de morminte) etc. În perioada de afirmare
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
necropolelor din Sciția Minor sunt două: incinerația și inhumația. 1.1. Ritul incinerației Această practică rituală a fost exercitată îndeosebi în perioada elenistică, cunoscând o anumită amploare în perioada precedentă răspândirii creștinismului. Afirmația este demonstrată prin prezența unor necropole de incinerație la Argamum, Callatis (circa 100 de morminte) etc. În perioada de afirmare a noii religii, s-a ajuns la prezența a 20 de morminte de incinerație la Tropaeum Traiani (descoperirea contemporană cu alte 43 de morminte de inhumație, din care
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
amploare în perioada precedentă răspândirii creștinismului. Afirmația este demonstrată prin prezența unor necropole de incinerație la Argamum, Callatis (circa 100 de morminte) etc. În perioada de afirmare a noii religii, s-a ajuns la prezența a 20 de morminte de incinerație la Tropaeum Traiani (descoperirea contemporană cu alte 43 de morminte de inhumație, din care 35 aparțineau creștinilor), iar între anii 1958-1971, la Beroe puteau fi identificate doar 5 morminte de incinerație din cele 228 descoperite. La Callatis exista o platformă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]