534 matches
-
al descoperirilor arheologice, după cum ne-am propus inițial, și diferitele probleme pretinse unei prezentării suficient de ample susținute de peste 50 de ilustrații utile datorită informațiilor schematice sau panoramice, în funcție de caz. Analiza generală a elementelor paleocreștine trece de la prezentarea riturilor funerare (incinerația și inhumația) din secolele IV-VI, potrivit tematicii acestui studiu, la expunerea tipologiilor mormintelor de inhumație. Tot aici este expusă și analiza sistematică a diferitelor tipuri de morminte, în care au fost descoperite elemente paleocreștine (vezi supra), fără a evita
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
jud. Botoșani, 1812) sau din intervalul premergător jumătății secolului XX, mormântul de înhumație de la Roman - Neamț (1933), ambele fiind din timpul dominației hunice (prima jumătate a secolului al V-lea d.Hr.). La acestea se adaugă și o necropolă de incinerație (după unele opinii birituală), specifică secolelor IX-X și semnalată din 1907, dar identificată pe teren în 1911, la Serdaru (Șendreni), în vechiul județ Covurlui (astăzi Galați), care a fost distrusă în mare parte de lucrările agricole. Chiar dacă aceste prezențe sunt
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
etapă, caracterul posibil creștin al defuncților, nu doar din Bazinul Bârladului, ci și din afara lui (cu excepția celor din cimitirul de la Botoșani-Dealul Cărămidăriei). b) Pentru secolele VI-VII, situația se schimbă, față de etapa anterioară, în sensul creșterii numărului de morminte de incinerație, poate și sub influența pătrunderii pe teritoriul românesc a grupurilor de slavi, care la moarte erau incinerați. Această problemă rămâne discutabilă în arealul bazinului, căci mormântul descoperit la Dănești - Vaslui este de înhumație. În lipsa unor argumente, care să dovedească o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe teritoriul românesc a grupurilor de slavi, care la moarte erau incinerați. Această problemă rămâne discutabilă în arealul bazinului, căci mormântul descoperit la Dănești - Vaslui este de înhumație. În lipsa unor argumente, care să dovedească o creștere a numărului mormintelor de incinerație printre autohtonii habitatului amintit, credem că prezența ambelor rituri în restul Moldovei, la Secueni, Săbăoani - Neamț (necropole de înhumație), Lozna-Străteni (Botoșani), Udești - Suceava, Cândești - Vrancea, Hansca și în Basarabia, la Cobusca Veche (cimitire de incinerație), poate susține generalizarea fenomenului menționat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
creștere a numărului mormintelor de incinerație printre autohtonii habitatului amintit, credem că prezența ambelor rituri în restul Moldovei, la Secueni, Săbăoani - Neamț (necropole de înhumație), Lozna-Străteni (Botoșani), Udești - Suceava, Cândești - Vrancea, Hansca și în Basarabia, la Cobusca Veche (cimitire de incinerație), poate susține generalizarea fenomenului menționat, întrucât nu existau bariere (piedici) care să fi marginalizat comunitățile bazinului bârlădean de restul regiunii, mai ales că arealul amintit a fost expus valurilor slave. Ritualul înhumării la mormintele de pe teritoriul Moldovei menține aceleași caracteristici
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
are o cataramă bizantină, de tip Sucidava, cu simbol creștin, specifică secolului VI, care indică apartenența la religia creștină a persoanei înmormântate. Întrucât viața spirituală a comunităților din Bazinul Bârladului, pentru secolele V/VI-VII, nu include dovezi ale practicării incinerației, am optat să preluăm aceste informații din descoperirile aflate în restul Moldovei, un spațiu adiacent celui în cauză. Ritualul era simplu, constând în depuneri de resturi incinerate direct în gropi, circulare sau ovale în plan, adânci de 0,15-0,50
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramicii, indică prezența unor slavi în zonă. O statistică între cele două rituri indică preponderența înhumației, însă nu dovedește exclusiva ei practicare de către populația autohtonă din Moldova. Pe teritoriul de la răsărit de Carpați s-a folosit atât înhumația, cât și incinerația, ultima fiind mai des întâlnită în spațiul nostru, de la mijlocul veacului VI, poate și datorită venirii slavilor, fiind unicul lor mod de înmormântare (în gropi simple sau în urne), fapt menținut până în secolul al IX-lea. În unele cazuri (cimitirul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
asimilării enclavelor rămase și a însușirii ocupațiilor și modului de viață sedentar. Ritul și ritualul funerar trece prin faze similare, marcate de preponderența ritului înhumării, dar și de influența obiceiurilor funerare ale slavilor, al căror unic rit de înmormântare era incinerația. De regulă, inventarul este sărăcăcios, constând în obiecte vestimentare romano-bizantine (catarame, fibule), care dispar mai târziu, fiind înlocuite cu însemne religioase creștine (simple cruci sau encolpioane/engolpioane). Moștenitori ai lumii daco-romane, autohtonii au fost receptivi și la elementele civilizației bizantine
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din etapa precedentă, când s-au găsit două morminte izolate (posibile părți ale unor cimitire). De această dată, vestigiile s-au descoperit în apropierea Haltei C.F.R. Dodești și la Vinețești-Cordeni (Oltenești). Dacă, pentru primul caz, este semnalată doar urna de incinerație a unui mormânt izolat ori, poate, rătăcit dintr-o necropolă, în celălalt avem de-a face cu un cimitir de incinerație, din care doar trei urne au fost găsite in situ, restul fiind distruse accidental. Celor două descoperiri li se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
descoperit în apropierea Haltei C.F.R. Dodești și la Vinețești-Cordeni (Oltenești). Dacă, pentru primul caz, este semnalată doar urna de incinerație a unui mormânt izolat ori, poate, rătăcit dintr-o necropolă, în celălalt avem de-a face cu un cimitir de incinerație, din care doar trei urne au fost găsite in situ, restul fiind distruse accidental. Celor două descoperiri li se adaugă necropola de înhumație de la Stoicani - Galați; practic, sunt singurele vestigii funerare specifice secolelor VIII-IX, identificate momentan pe teritoriul Moldovei. Siturile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
eponime s-au descoperit primele obiecte încadrate cronologic între sfârșitul secolului VIII - începutul veacului IX. Specific acestei perioade este tipul I de oală-borcan, surprins și în inventarele de la Dodești și Dănești. De asemenea, aici poate fi integrată și necropola de incinerație de la Cordeni-Vinețești. b) a doua fază este cunoscută sub numele de Spinoasa-Dănești, după așezările eponime și se întinde pe parcursul secolului IX. Recipientele tipului II sunt caracteristice acestei faze, precum cele de la Spinoasa, Dănești, Simila-Zorleni, Bârlad-Prodana și Dodești. c) a treia
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pl. XLVIII/5, 6). Un alt semn a fost interpretat ca fiind o săgeată, prezent pe un recipient de la Gara-Banca (pl. XLVIII/10), similar celui de pe o amforă bizantină, de la Sucidava-Celei (Corabia - Olt) ori de pe urna M14, din cimitirul de incinerație de la Chiscani sat (Brăila). Reprezentările umane sau animaliere denotă preocupările membrilor acestei comunități, pentru viața spirituală locală: pe o gresie roșietică, de la Gara-Banca, sunt redate trăsăturile schematice ale unui chip uman (păstrat fragmentar, îi lipsește ochiul drept; obiectul a fost
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Moldovei. Chiar și așa, rămâne o disproporție numerică între așezările și cimitirele secolelor X-XI. 2.2. Rituri și ritualuri funerare În veacurile VIII-IX, cele două rituri funerare erau practicate deopotrivă în Moldova, însă pentru zona bazinului a fost semnalată doar incinerația, la Vinețești-Cordeni și C.F.R. Dodești (Vaslui), nedovedindu-se prezența unui biritualism religios. Pentru secolele IX-X survin transformări importante în cadrul ritului și ritualului funerar, în primul rând prin dispariția incinerației și generalizarea înhumației, începând cu secolul al X-lea. Fenomenul trecerii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
deopotrivă în Moldova, însă pentru zona bazinului a fost semnalată doar incinerația, la Vinețești-Cordeni și C.F.R. Dodești (Vaslui), nedovedindu-se prezența unui biritualism religios. Pentru secolele IX-X survin transformări importante în cadrul ritului și ritualului funerar, în primul rând prin dispariția incinerației și generalizarea înhumației, începând cu secolul al X-lea. Fenomenul trecerii spre acest din urmă rit s-a produs treptat, însă descoperirile funerare ale bazinului nu surprind acest moment, fapt semnalat și în restul Moldovei, unde s-au găsit numai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tot din arealul est-carpatic, care să ne ofere argumente concludente în sprijinul ideii amintite. Astfel, una dintre puținele situații birituale s-a înregistrat în necropola de la Brănești-Orhei (Basarabia), unde, dintr-un total de 98 de morminte, doar trei erau de incinerație (M79, M80, M81), depuse în vase, modelate la mână (M80) sau la roată (M79, M81), la adâncime mică (0,20-0,35 m) și lipsite de inventar, cu excepția M81 (fragmente de la fusaiole și de la două brățări din sticlă). Majoritate mormintelor de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
români, unei comunități autohtone și nefondat (potrivit autorilor) unui grup slav, răsăritean, ce ar fi trecut de la păgânism la creștinism (potrivit inventarului, trăsăturilor antropologice și a ritualului practicat). Caracteristicile inventarului au datat necropola amintită în secolele X-XI. În privința mormintelor de incinerație, lipsa spațiului amenajat rugului a provocat unele controverse în privința contemporaneității acestora cu restul necropolei, astfel că părerile specialiștilor basarabeni și români sunt împărțite, ultimii catalogându-le mai timpurii decât celelalte. Alte cimitire contemporane celui de la Brănești, care au permis largi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
respectiv și contribuția semnificativă la totalul descoperirilor de pe teritoriul Moldovei. Totodată, acest spațiu nu a făcut excepție de la cursul firesc al derulării evenimentelor, încadrându-se, cu mici excepții datorate lipsei unei cercetări extinse (număr mic de locuințe, lipsa mormintelor de incinerație sau de înhumație, din anumite etape istorice), în toate categoriile ce reflectă evoluția în timp a comunităților locale (tipul de așezare și locuință, ocupații, legăturile cu lumea bizantină, relațiile cu alogenii, practici funerare). Majoritatea vestigiilor indică prezența culturii Dridu la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mai ridicată. Dacă vom compara etapele istorice, de la un areal la altul, doar pentru secolele VI-VII s-au găsit mai multe vestigii funerare în afara spațiului hidrografic amintit. În privința ritului funerar, deși în Moldova au fost descoperite morminte atât de incinerație, cât și de înhumație, în interiorul bazinului, pentru perioada secolelor V/VI-VII, nu avem dovezi legate de practicarea incinerației, iar pentru veacurile VIII-IX nu există argumente pentru practicarea înhumației. Credem că această situație se datorează numărului extrem de mic al descoperirilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
găsit mai multe vestigii funerare în afara spațiului hidrografic amintit. În privința ritului funerar, deși în Moldova au fost descoperite morminte atât de incinerație, cât și de înhumație, în interiorul bazinului, pentru perioada secolelor V/VI-VII, nu avem dovezi legate de practicarea incinerației, iar pentru veacurile VIII-IX nu există argumente pentru practicarea înhumației. Credem că această situație se datorează numărului extrem de mic al descoperirilor funerare, iar în lipsa unor noi cercetări, susținem ideea unei imagini unitare pentru spațiul Moldovei, întrucât nu există motive să
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
puține diferențe, raportul dintre cele două zone geografice fiind interpretat și ca o paralelă etno-demografică și culturală. Exceptând unele particularități, credem doar aparente, datorită unei cercetări neuniforme (așezări cu număr redus de case, puține locuințe de suprafață, lipsa mormintelor de incinerație sau de înhumație din anumite etape istorice), elementele comune celor două spații se datorează legăturilor etnice, relațiilor economice și interferențelor culturale și spirituale. Păstrând tradiția relațiilor cu lumea greco-romană, populația veche românească a continuat să își îndrepte atenția spre aceleași
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nota 168, 202 (fig. 30/5-6, 9). 143. Halta C.F.R. Dodești (comuna Viișoara), județul Vaslui a) Calea ferată: pe o parte a căii ferate, situată pe terasa joasă din marginea nordică a satului, s-a descoperit întâmplător o urnă de incinerație, ale cărei caracteristici indică datarea vasului în veacurile VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1963. Urna se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 267; Teodor 1997c, p. 98. 144. Matca (comuna Matca), județul Galați a) Pădurea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1999, p. 6-23. 147. Vinețești, fost Cordeni (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Popești: în marginea vestică a satului, în marginea viei fostului C.A.P., pe dreapta Râului Crasna, cu prilejul plantării viței de vie a fost distrus un cimitir de incinerație în urne. Sondajul efectuat în același an (1961) a surprins trei urne in situ, care conțineau resturi umane calcinate. Distrugerea necropolei nu a permis stabilirea unui număr aproximativ de morminte sau alte informații legate de ritul și ritualul funerar. Caracteristicile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au vorbit descoperirile arheologice din cătunul Valea Iepei (care au identificat urme ale vieții umane încă din mileniul al III-lea d.Hr.), cele trei necropole daco-carpice descoperite în satul Bărboasa - la Gălănești, în care s- au descoperit 291morminte de incinerație, precum și așezările prefeudale din sec. al VIII-IX- lea d.Hr. de la Oncești (Poarta Țărnii). De asemenea, urme de locuire dacică, continuitate de locuire a populației romanizate după retragerea aureliană, sunt evidențiate pe teritoriul Onceștiului prin necropola de la Cioara, care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lea d.Hr. de la Oncești (Poarta Țărnii). De asemenea, urme de locuire dacică, continuitate de locuire a populației romanizate după retragerea aureliană, sunt evidențiate pe teritoriul Onceștiului prin necropola de la Cioara, care datează din sec.II-III d.Hr., morminte de incinerație, precum și tezaurul de denari imperiali descoperiți la Dealul Perjului. Începutul evului mediu este pus în evidență prin așezări aparținând Cultului Dridu (sec. VIII- IX), descoperite la Tarnița, la Cocolie, cuprinzând fragmente ceramice și mormânt - sec. al XII-lea. Nu sunt
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prefeudale din regiunea central - estică a Carpaților Orientali și din zona de contact cu Podișul Moldovei”, în “Carpica”, 1968, pag. 255-257). Se evidențiază trei necropole daco- carpatice de la Bărboasa (la Gălănești), în care s-au descoperit 291 de morminte de incinerație, precum și așezarea din sec. VIII-IX d. Hr. de la Oncești - "Poarta Țărnii", așezare prefeudală de la Oncești (I. Mitrea - "Carpica", IV, 1971, pag. 271-286). Deosebit de populat a fost acest teritoriu în sec. II-III d.Hr. (dovadă este cea de-a doua necropolă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]