2,320 matches
-
le cunoaște cu adevarat istoria nici dimensiunile topografice. De câțiva ani buni, Mărțina Sâmbure a ales să locuiască în fostul han de la răscrucea drumurilor din apropiere. Cunoaște deja locul că pe propriile-i buzunare. De aceea, poate, nu o mai incită, nu o mai impresionează că în ziua în care a ajuns pentru prima dată aici, cu un autocar înțesat de turiști anonimi. Atunci a simțit frisonul, atracția nelumeasca și care făcea că părul pe ceafa să i se zburlească și
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
Polirom, 159 000 lei); Georges Simenon - Maigret se teme (Ed. Polirom, 129 000 lei); Ecaterina Giurgiu - Oameni veseli (Ed. Allfa, 109 000 lei). presa la zi Totul despre sex. Proclamată drept revistă de educație sexuală, noua apariție dorește să-l incite pe tânărul (și nu doar) modern către o viață mai plină de fantezie. Redactor șef al publicației este sexologul Bebe Mihăiescu. Revista conține articole în care se fac referiri la istoria prezervativului și a lenjeriei intime. Tot la acest capitol
Agenda2004-26-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282592_a_283921]
-
Drimba, Istoria Culturii și civilizației. Europenii au descoperit civilizația și cultura japoneză- semnalată mai întâi de Marco Polo-după ce, pe la mijlocul secolului al XVI-lea călugării iezuiți și-au început opera misionară în Japonia. Obiceiurile și tradițiile Țării Soarelui Răsare au incitat de-a lungul timpului numeroși scriitori, pictori , muzicieni și creatori de frumos care au încercat să pătrundă tainele unei culturi impresionante. Timișoreanul Florin Ianăș s-a simțit foarte atras de tot ceea ce caracterizează poporul japonez, în special de spiritul pragmatic
Agenda2004-38-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282882_a_284211]
-
a preluat din poiețica nichitastănesciană plăcerea inovațiilor lingvistice ("a verzi", "a tomna", "Dumnezeită", "este-ul", "sunt-ul", "să Eminescu" etc.), dar este departe de a ajunge să insoliteze însuși limbajul ori exprimarea comună sau să pună la încercare și să incite, prin hazard asociativ, puterile de interpretare ale cititorului. Deseori poemele mizează pe o singură și subțirica figură stilistica într-atît de solicitată sau neinspirat explicată, că devine vlăguita de orice expresivitate. Orice posibilă surprindere a cititorului, orice strălucire se îneacă în
Nici o provocare by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17693_a_19018]
-
jocurile de culise, conflictele dintre scriitori... Autorul acestor comentarii se adresa unui public concret, prietenilor săi avizi de noutăți culturale. Fraze precum "Integral s^est proposé d^offrir dans ce numéro le grand ballet de la poésie française d^aujourd^hui" incită și acum, după atîta timp. Fondane se dovedește a fi un comentator extrem de lucid al avangardei atît de năbădăioase la noi ca și în alte părți. În cîteva cuvinte reușește să exprime spiritul timpului: "le crime de lèse-poésie n^existait
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
convenționale. Festivalul de la Brașov a fost, de-a lungul anilor, un fel de... anti Cântarea României. Motivația supremă - imi răspunde - este arbitrajul vecinătății între operele clasice model și mereu câte ceva mai nou, chiar inedit, în orice caz susceptibil de a incita un interes actual. Astfel de structură se regăsește și anul acesta în repertoriul pe care il recitesc: de la ce a cântat - autori francezi, autori spanioli, autori preclasici italieni - Liliana Bizineche revenită din lume (am auzit și eu ceva minunat!) până la
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
numărat vreo șaptezeci de premiere realizate în stagiunea ^98-^99 în București și în țară, un număr să spunem în parametrii normalității: nici mare și nici mic. Din șaptezeci, douăzeci plutesc deasupra barierei de slab, mediocru, neinteresant sau amatorist, putîndu-ne incită la discuții. Dacă ne-am gîndi să restrîngem aria și să facem trei nominalizări pentru cel mai bun spectacol, de exemplu, ar fi foarte greu să numim trei montări sensibil egale că performanța, în care cele mai multe componente spectacologice să fie
Stagiune în regres by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17750_a_19075]
-
o serie de menajere care-și luau repede lumea-n cap și cu o mulțime de animale. "Să nu credeți că numeroasele divorțuri din familia mea, homosexualitatea unora, pasiunile extramatrimoniale ale altora, proliferarea descendenților răspîndiți în lumea largă, m-au incitat să disprețuiesc tradițiile și morală comună. De astă s-au ocupat animalele mele. Cînd ai trăit cu cîini, pisici, iepuri, păsări și porci, depravarea nu mai are nici un secret pentru tine" (și Isabella merge mai departe, scrie un capitol pe
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
mine să descopăr mereu din ce elemente este făcută povestea, ce suprafață culturală cuprinde, cît pot eu cuprinde din ea, ce mă provoacă să citesc și să aflu mergînd pe urmele "facerii" scenariului. Mărturisesc că cel mai tare m-a incitat acest ultim spectacol al lui Purcărete, găsindu-l cel mai împlinit în rafinamentul său absolut din tot ce-am văzut. Celebrul Marchiz de Sade trăiește. Cel puțin corpul corpul său care a refuzat să moară și care se adăpostește, la
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
un copil... O.G.: Dar să dictați cuiva... I.P.:Nu, nu mai pot, eu trebuie să văd cuvîntul scris de mine și asta acum e imposibil... bătrînețea face congestii cerebrale... rememorarea mea e lăuntrică, se exteriorizează greu... Dialogul însă mă incită și-mi face plăcere, așa că nu vă întrerupeți... O.G.: Mai aveți pagini nepublicate, manuscrise ? I.P.: Or mai fi cîteva... neimportante... n-aș vrea să repet ceea ce am mai spus cîndva. Ajunge! E suficient. Deși... O.G.: Deși? I.P.:Deși
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
la viață nu numai în virtutea tradițiilor presei noastre, ci și ca un ărăspunsă la imperativele timpului. Ea trebuie nu numai să reflecte viața literar-artistică a românilor de pe aceste meleaguri, ci și să revigoreze, să încurajeze și să stimuleze creativitatea, să incite spiritele, să creeze o atmosferă de efervescenta cultural-literară, să îngrijească fiecare sîmbure de talent (vorba lui N. Iorga), pînă va răsări, va da în floare și rod. Avînd drept puncte de plecare valorile perene ale trecutului literar (...) colaboratorii noii reviste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
măi inventivi în abjecție decât teroriștii. Ei dau mai mult decat li se cere, mai mult chiar decât teroriștii cutează să le ceară ori și-ar închipui că pot cere. Terorizații devansează cererile cele mai îndrăznețe ale teroriștilor și-i incită a fi mai răi decât sunt"; Răspunde Musil; ideile trăiesc atâta vreme cât se crede în ele, câtă vreme se bucură de credit. Apoi pier, dau faliment că și băncile care și-au pierdut creditul"; "Fenomenul Eminescu: perfectă identitate dintre poet și
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
despre așa-zisa sfidare a opiniei publice despre care scrie Cotidianul, românii, chiar dacă sînt mitraliați cu atacuri la adresa NATO, pentru a manifesta împotriva intervenției în Iugoslavia, nu par deloc dornici să iasă în stradă pentru a se alătura ziarelor care incită împotriva atacurilor NATO în Iugoslavia. * Cu toate acestea, ziarele care atacă puterea vorbesc în numele opiniei publice de la noi din țară. * În ciuda faptului că scenarii precum ruperea de Iugoslavia a regiunii Kosovo nu stau în picioare; ele au fost infirmate chiar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
prin mărturiile celor care l-au cunoscut. Volumul trebuie citit în întregime: secțiunile lui se completează strîns iar ilustrațiile numeroase te ajută să cunoști personajul și destinul sau sub vremi. În strimtul spațiu de aici nu putem decît să vă incitam să o faceți, dîndu-vă cîteva mostre din uimitoarea libertate de gîndire a lui vasile Băncilă, în plină teroare comunistă, din curajul de a pune pe hîrtie adevărul lui exploziv, pentru care știa că își riscă viața. El proiecta - între altele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
construiește, din materiale umile adesea, lumile în care ne petrecem noaptea și unde, cu sau fără voie, ne trăim adormiți o bună parte din viață." * Omul de stiință Constantin Bălăceanu Stolnici nu strivește, cum ne-am fi așteptat, corola onirica. Incitat de curiozitatea excepționalului gazetar care e Țîța Chiper, academicianul neurolog vorbește despre zonele cerebrale implicate în fenomenul visului, despre substratul lui biochimic, despre cele 15 minute de vis la fiecare oră și jumătate de somn profund, despre rezultatele cercetărilor din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
pune mîna în foc că sînt de bună credință. Îmi pare rău că s-au împotmolit într-o confuzie. Ei se simt sincer derutați de mersul evenimentelor, și-au risipit încrederea, sînt molipsiți de apatie, se arătă retractili cînd sînt incitați cu soluții radicale. Neînduplecarea incomodează, s-ar preferă cîteodată o abordare mai destinsa, măi înceată, măi supla în dezvelirea relelor. Zadarnic m-am zbătut să-i conving, pe cale rațională, pe cei onest nedumeriți, ca la mijloc e o neînțelegere. Neîndemînatic
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
Mentă se citește cu o mare curiozitate indiferent de tipul de receptor. Ea n-are cum să epuizeze o asemenea personalitate vulcanică și spectaculoasă în sine, și nici nu-și propune asta. Dezvăluind cîte ceva din laboratorul lui Andrei Șerban, incită la analiza și meditație. Teatrul românesc de dupa '89 este marcat profund de prezența sa în țară, de revoluția pe care a declansat-o în conștiințele unor artiști, a publicului. În 1999, Andrei Șerban a fost laureat cu Premiul pentru Excelentă
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
Acum 150 de ani, Aradul nu aparținea României. Atunci, nu ănteleg cum de poate leza statuia cu pricina sentimentele naționale ale românilor de ieri sau de azi, de vreme ce nici nu le implică Mi se poate replică de bunăseamă că monumentul incită virtual prin inadecvarea de amplasare: ăntre timp Aradul a devenit pământ românesc, prin urmare, un monument aparținând maghiarimii nu are ce căuta aici. Din nou, nu ănteleg obiecția, dar cred că am pus degetul pe rană. Logică unei asemenea ăntămpinări
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
criticii și literaturii, intrate și ele an zodia revizuirilor, lucid acceptate, dar stăpânite - ca și atunci - de febră patimilor" (op. cît., pag.5 Din această perspectivă, demersul hermeneutic ăntreprins de Valentina Curticeanu pune ăntr-o lumină nouă opera și personalitatea criticului, incitându-ne, totodată, la o reevaluare a propriului nostru prezent cultural, prin prisma teoriilor lovinesciene. Este vorba, cu alte cuvinte, de o miscare dublu direcționată - dinspre prezent spre trecut și invers - care pune față-n față experiență literară acumulată de criticii
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
concordanță cu structura eseului și situându-se, ăntr-un fel, ăn prelungirea lui) și câteva decupaje din amplă exegeza lovinesciană. Această nouă lectură a operei lui Lovinescu reușește să depășească an multe privințe limitele unui demers didactic, "procustian" prin excelență, si incită, fără doar și poate, la reluarea și adâncirea lecturii, prin numeroasele interogații pe care le lansează și ăntr-un fel, le lasă deschise. Valentina Marin Curticeanu - Eugen Lovinescu, Ed. Univers, 1998, 254 pag.
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
Sade, ar fi desfrîul erotic la care se dedau personajele sale. Bataille stipulează, însă, pornind de la această asociere dintre moarte și sex, ceea ce ar constitui componentele esențiale ale erotismului: interdicția și transgresiunea. Actul erotic e provocat de o interdicție care incită și excită, iar prin consumarea să el o transgresează. Însăși ideea de transgresare, de depășire și trecere într-un altundeva, pe care interdicția inițială nici nu ne lasă să-l bănuim, presupune o apropiere de moarte. Căci moartea este simbolul
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
teribil de răspîndit: cineva "privește condescendent, ba chiar cu invidie, creșterea numărului de figuri sindicale și politice" ("Cotidianul", 104, 1992, 1); o tînără prezentatoare de știri "te surprinde prin condescendenta cu care te întîmpină și prin firescul cu care te incită la confidente" ("Evenimentul de week-end", 31, 1999, 10). Știu că e greu să schimbi ceva atunci cînd uzul este susținut de autoritatea dicționarului. În cazul acesta, cred totuși că se mai poate spera: în modificarea definițiilor în noile ediții ale
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
literaturii lui Buzura la condițiile în care a fost ea scrisă înainte de 1989, condiții constrângătoare impuse de cenzură. Tocmai pentru că erau astfel, s-a spus, aceste condiții l-ar fi stimulat pe Buzura să scrie. Existența cenzurii l-ar fi incitat, l-ar fi provocat pe acest prozator la un efort, tenace și ingenios, de opunere la interdicții, cu efecte în latura creativă până la urmă binefăcătoare. Cenzură îl ținea în alertă, îl tensionă, îl mobiliza să scrie în așa fel încât
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
Secolul meu se citește ușor, pe sărite, oriunde: acasă, pe plajă, în tren, în săli de așteptare etc. La nevoie, poate sluji și de manual de istorie. Dar a ceea ce pare a fi mai important în zilele noastre a ea incită.
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
reeditare a iată și o sugestie pentru editori!). Ceea ce m-a determinat să purced la un atare demers critic este în primul rînd tema abordată - opera dostoievskiana, care merită și astăzi multă atenție; în al doilea rînd, cartea m-a incitat la recitirea atît a unei bune părți din opera în cauză, cît și a unor tomuri de critică. Fiindcă nu sînt un chițibușar, daca apariția editorială cu pricina nu s-ar înseria altora a puzderie! -, din ultimii ani, vizînd teme
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]