211 matches
-
În apropierea cotei 459, la Geoagiu de Sus s-au descoperit urmele unei așezări situată pe o înălțime „fortificată” natural aflată la confluența unor pâraie a căror văi abrupte asigură o poziție de apărare. Ceramica găsită aici prezintă ornamente adâncite incizate, ceea ce dovedește că olăritul ce se practica asigura locuitorilor vase pentru strecurarea laptelui și accesorii folosite la torsul lânei: fusaiole greutăți pentru fusul de tors făcute din lut nears, descoperite în locul numit „Sub Măgură”. Fusaiole din lut ars au fost
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
la Stremț în locul denumit „După vii”, precum și fragmente de vase care arată că locuitorii celor două așezări se ocupau cu creșterea animalelor, în condițiile naturale favorabile oferite de pășunile naturale și poienile pădurilor învecinate. Urmele de vase descoperite prezintă benzi incizate sau umplute cu linii paralele, erau vase mari de lut nears și ars în care erau păstrate pentru consum semințele cerealelor cultivate - ceea ce atestă că locuitorii de pe terasa ”După vii” practicau o agricultură primitivă pe terenurile aflate în apropierea văii
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
circulației tegumentare. În condiții normale fiecare vas perforant hrănește un anumit teritoriu. Circulația este într-un echilibru dinamic între teritoriile adiacente. Dacă o incizie întrerupe fluxul într-un sistem teritorial, circulația din sistemul adiacent trebuie să se extindă spre zona incizată, spre a permite pielii să supraviețuiască. Există o limită a acestei expansiuni, iar dacă pielea este incizată circumferențial, cel puțin un sistem major musculocutanat trebuie lăsat intact pentru ca tegumentul să supraviețuiască [6]. Teritoriul vascular al toracelui anterior Cel mai important
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
vorba de cifra opt. O oglindă cu opt petale, lucrată fin, În argint. Lângă ea se aflau alte oglinzi decorate cu lamele sau cu paiete de aur. Mai departe se Înșirau oglinzi Înecate În lac transparent, multe lucrate În sidef incizat. Era un spectacol aiuritor, care transfera lumina dintr-o oglindă În alta și care prelua fragmente din mișcarea bazarului, reflectându-le În mișcări mai mici, ca și cum Întregul univers s-ar fi spart În mii de cioburi, fără a mai reuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
negustorul de lipitori” și a fost singurul reporter care a cunoscut geografia stranie din Insula Șerpilor. Aventuri malteze este „jurnalul de bord” al „cruciatului” în insula traficanților internaționali de carne vie, având în vizor „artistele” românce, o faună feminină fin incizată portretistic. A cultivat, ocazional, reportajul politic (despre trucajele campaniilor electorale), dând portrete caricaturale de parlamentari (Jean Lahovary). A inovat genul de interviuri, cu Oameni politici în intimitate („Dimineața”, 1931) - Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod, O. Goga, I. G. Duca, C. Argetoianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
motiv geometric des întrebuințat, formând un tot armonios cu celelalte ornamente cu care se asociază. Ea apare mai ales pe furcile de tors, urmărind răsucirea firului de lână pe axul furcii. Cercul sau ochiul apare ca un ornament decupat sau incizat, întâlnindu-se foarte des și în decorul ceramicei precucuteniene, precum și în ceramica epocii La Tène. Cu timpul, însă, motivul cercului s-a confundat cu cel al soarelui, mai bogat în semnificații. Pătratul și cercul se înscriu în același orizont, combinându
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
vegetale rămâne „pomul vieții”, întâlnit în mai multe variante, preponderent sub forma „bradului”. El se realizează ușor, având în vedere așezarea în unghi a ramurilor față de trunchi, și apare adesea pe lăzi de zestre fiind asociat cu motivul solar. Crestat, incizat sau sculptat, motivul bradului apare de multe ori și pe tiparele de caș, fiind asociat, de data aceasta, cu crucea. Decorul vegetal, plecând de la „pomul vieții” și îmbogățit cu frunze și flori, poate fi întâlnit pe cele mai variate obiecte
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
la Grimaldi (H. Delporte, 1979). „Polichinela” are capul aplatizat lateral, terminat într-un coc, liniile feței lipsesc, gâtul este subțire, bine degajat de corp, sânii sunt reduși în dimensiune, însă bazinul este dezvoltat și triunghiul pubian și vulva sunt puternic incizate. „Capul de negroidă” are liniile feței remarcabil figurate: fruntea îngustă, orbitele profunde, arcade masive, nas inexistent (poate prin fragmentarea piesei), pomeți viguroși, gura redată prin două orificii orizontale. Coafura este gravată printr-un cadrilaj, amintind de Brassempouy. Tot de la Grimaldi
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
de la Kostenki I, în timp ce, deasupra fiecărui cot, o brățară subțire a fost incizată în maniera colierului. O altă statuetă, din același sit, în fildeș de mamut, lasă să se vadă, deasupra sânilor, două linii paralele intersectate de scurte hașuri fin incizate în direcții variabile. Colierul se menține pe gât și se continuă și pe spate, fiind realizat în aceeași manieră (Z. Abramova, 1967). De la Avdeevo, atrage atenția o statuetă a cărei coafură, ce coboară în cozi pe ceafă, este prinsă în spatele
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
cele mai importante fiind cele de la Arad, Hazor, Lachiș și Samaria. O semnificație deosebită prezintă materialul epigrafic abundent descoperit la Arad, scris în ebraică și în aramaică. S-au descoperit 107 ostraca în ebraică, majoritatea scrise cu cerneală și câteva incizate (3 dintre ele au fost descoperite în 1976 și descifrate de Rainey). Unele vase de la templu aveau nume de un interes particular, cum ar fi de exemplu, numele familiilor de preoți Pașhurr și Meremot, menționate în Sfânta Scriptură (Ier. 20
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
un aspect grosier. Vasele sunt arse incomplet, fapt ce denotă o culoare cenușie închisă sau brună, cu pete gălbui (pl. V). Ca forme, predomină vasul-borcan și tipsia. O parte din vasele de tradiție dacică, specifice secolului VI, prezintă ornamente cruciforme incizate (Dodești - Vaslui), pe buze sau pe corp (pl. VI/3, 4), însă majoritatea lor sunt nedecorate. Similitudini în privința decorului cruciform găsim la vasele-borcan, din veacurile VI-VII, descoperite la Horga, Murgeni - Vaslui, Ștefan cel Mare - Bacău, Botoșana - Suceava, Davideni - Neamț
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Neamț, Cățelu Nou - București, Belciug-Prahova, Butuceni - Orheiul Vechi (Basarabia) etc. b) Pentru ceramica lucrată la roată pasta este zgrunțuroasă, arsă similar categoriei precedente, fiind de culoare cenușie sau gălbuie (pl. VII/1-3). Atunci când sunt ornamentate, recipientele dispun de un decor incizat (pl. VII/4). În așezarea de la Dodești - Vaslui s-a identificat o ceramică semifină cenușie, surprinsă și în alte stațiuni din Moldova. Pentru această etapă de timp, ambele categorii ceramice își găsesc analogii nu doar în Moldova, la Costișa, Davideni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de regulă, o pastă similară categoriei anterioare, același mod de ardere și culoare. Forma frecvent utilizată este oala-borcan, de aspect zvelt, cu ușoare neregularități, cu fundul drept, corpul alungit, cu buza evazată și rotunjită (pl. X). Decorul cuprinde striuri paralele incizate, executate în zona superioară a recipientelor (pl. XI). Ornamentele respective se observă și pe ceramica din veacurile VII-VIII, precum cea de la Costești-Vaslui (pl. XIII). În privința evoluției ceramicii, se remarcă o diferență între vasul-borcan, care se transformă de la o etapă la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a doua variantă (emisă de autor), a unei case întrebuințată pe termen lung de membrii comunității, cu o anumită destinație social-economică. Inventarul era format din fragmente de oale, lucrate la mână, din pastă friabilă, și la roată, ornamentate cu striuri incizate orizontal sau vălurit. Dintre toate stațiunile cercetate în acest bazin, cele mai complete și eficiente informații au fost oferite de stațiunea de la Dodești - Vaslui, motiv care a permis cele mai dese trimiteri la acest sit. Drept dovadă, menționăm și succesiunea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
locale, din așezările de la Dodești și Negrești. În paralel cu așa-zisa „olărie de uz casnic”, a fost identificată o categorie ceramică denumită convențional „de lux”, executată din pastă fină, de culoare cenușie sau gălbuie, având un decor lustruit și incizat. Această ultimă categorie devine frecventă ulterior, pe parcursul secolelor X-XI. Analiza inventarelor din așezările de VIII-IX a permis distingerea mai multor variante ceramice ale vasului-borcan ori tipsiei, lucrate la mână sau la roată și diferențiate prin câteva criterii (diametrul mai mic
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
buză cu crestături, uneori alveole, sau neornamentate, precum cele de la Dodești și Gura Idrici - Vaslui (pl. XXVII). vas borcan cu corpul alungit, umărul ușor prelins, buza răsfrântă, fundul drept, puțin mai mic decât gura; decorul este format din puncte, linii incizate orizontal, sau în valuri simple ori duble, dispuse pe aproape întreaga suprafață, ca la recipientele găsite la Gura Idrici, Negrești, Chircești-Miclești și Dodești - Vaslui (pl. XXIV/5-7). tipsie modelată exclusiv la mână, din pastă cu cioburi pisate în compoziție, cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
produce o disproporție, prin scăderea ceramicii lucrate la mână. În schimb, multe dintre vasele făcute la roată păstrează pasta, forma, arderea și unele motive decorative, de la ceramica făcută la mână, specifică secolelor VII-VIII. Ornamentația recipientelor la roată variază de la linii incizate orizontal la cele vălurite, care acoperă de regulă partea superioară, uneori delimitată de zona inferioară nedecorată, prin două linii orizontale incizate (pl. XXIX-XXX). Pe lângă decorurile amintite, pe vasele borcan se găsesc și altfel de motive ornamentale, cum ar fi striuri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și unele motive decorative, de la ceramica făcută la mână, specifică secolelor VII-VIII. Ornamentația recipientelor la roată variază de la linii incizate orizontal la cele vălurite, care acoperă de regulă partea superioară, uneori delimitată de zona inferioară nedecorată, prin două linii orizontale incizate (pl. XXIX-XXX). Pe lângă decorurile amintite, pe vasele borcan se găsesc și altfel de motive ornamentale, cum ar fi striuri orizontale, caneluri sau benzi de striuri orizontale și benzi de linii vălurite (pl. XXXI-XXII). Unele vase au combinații decorative, de linii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pl. XXIX-XXX). Pe lângă decorurile amintite, pe vasele borcan se găsesc și altfel de motive ornamentale, cum ar fi striuri orizontale, caneluri sau benzi de striuri orizontale și benzi de linii vălurite (pl. XXXI-XXII). Unele vase au combinații decorative, de linii incizate orizontal pe suprafața exterioară, iar în interiorul buzei sunt linii în val ori crestături. Uneori, benzile de linii vălurite sunt dispuse cu întreruperi pe umerii vaselor, fără alte motive, iar alteori alternează cu benzi de linii orizontale, situate pe întreaga suprafață
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a modului de prelucrare și mai ales a decorului. Urna lucrată la roată, de la C.F.R. Dodești, găsită în perioada interbelică și a cărui loc nu se mai cunoaște în vederea efectuării unor verificări de teren, este decorată cu benzi de linii incizate orizontal și vălurit. Ornament identic a fost întâlnit și pe exemplarele de la Vinețești-Cordeni, descoperite în 1961 sau 1964, modelate la mână ori la roata înceată (pl. XLIII). În interior se aflau oasele calcinate ale unor adulți. Din păcate, în ambele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
umerii aplatizați sunt îngroșați, gâtul foarte scurt (uneori lipsă) și fundul îngust. Buzele sunt drepte, puțin rotunjite și mai rar răsfrânte în afară. Pasta acestor vase este din categoria a doua, iar ornamentul lor, compus din linii orizontale ori vălurite incizate, este dispus pe umeri și pe corp, uneori până aproape de fund, ultimul remarcându-se prin ștampile sau semne (Dodești, Gara-Banca) - pl. XLVIII/ 5, 6. Exemple la Simila-Zorleni, Dodești Gara-Banca, Dănești - Vaslui și Lichitișeni - Bacău (pl. XLVIII/1-4, 7-11). Tipul II
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dispun de torți mici, situate sub buză. Pasta acestor recipiente este fină, de culoare cenușie, specifică categoriei a treia. Mai rar s-au găsit exemplare și de culoare neagră, gălbuie sau cărămizie. Ornamentația include linii lustruite, combinate uneori cu cele incizate, dispuse pe umeri sau pe tot corpul. Nu prezintă urme de ardere secundară, așadar ele erau folosite la păstrarea apei. Comparativ cu etapa Protodridu, în secolele X-XI, această ceramică, de lux, este prezentă în majoritatea inventarelor din siturile din Moldova
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
semnalat sunt și fragmentele de tăvi, din lut, de formă patrulateră, utilizate în scopul uscării sau prăjirii cerealelor, descoperite în apropierea vetrei, pe podeaua L6, de la Dodești - Vaslui. Ornamentația ceramicii Dridu atinge apogeul, cunoscând o varietate de motive: linii lustruite, incizate și vălurite, circulare, situate orizontal. Ca dispunere, se observă preferința pentru umeri, gât, și partea superioară în general a recipientelor, dar uneori erau aplicate pe întreg vasul. Buzele erau decorate, în interior și în exterior, iar fundul era ștampilat în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dănești, Gara-Banca, Dodești), mai îngustă, circulară sau continuă, în spirală. Rar, este combinată cu alte elemente. Combinarea a trei-patru decoruri pe suprafața unui vas conferea acestuia grație, suplețe și, totodată, indica nivelul ridicat de măiestrie a olarilor autohtoni. În afara motivelor incizate, ceramica fină are și ornamente lustruite, sub forma liniilor orizontale, verticale și în rețea (Dănești, Dodești). Mai rar întâlnit este decorul în caneluri (Gara-Banca) sau combinarea liniilor lustruite cu cele incizate (orizontale, oblice, vălurite, etc.). Multe din motivele decorative menționate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nivelul ridicat de măiestrie a olarilor autohtoni. În afara motivelor incizate, ceramica fină are și ornamente lustruite, sub forma liniilor orizontale, verticale și în rețea (Dănești, Dodești). Mai rar întâlnit este decorul în caneluri (Gara-Banca) sau combinarea liniilor lustruite cu cele incizate (orizontale, oblice, vălurite, etc.). Multe din motivele decorative menționate se regăsesc și pe fragmentele descoperite în urma cercetărilor de suprafață, de la Negrești, Coroiești, Pogana(Vaslui), Frumușelu-Glăvănești, Podu Turcului (Bacău), Gohor și Rădăcinești (Galați) - pl. LVII. Aceste ornamente, în majoritatea lor, au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]