99 matches
-
deplasată infero-medial, iar ocluzia vasculară determină leziuni ischemice în lobul occipital. Uncusul herniat transtentorial exercită efect compresiv asupra nervului oculomotor. Hernia centrală transtentorială este o herniere transtentorială descendentă bilaterală. Hernia tentorială ascendentă. Hernierea culmenului cerebelos și a truchiului cerebral prin incizura tentorială (fig. 3.35). Hernia tonsilară. Hernirea amigdalelor cerebeloase, prin foramen magnum în canalul spinal, pe o distanță mai mare de 5 mm (fig. 3.36). Hernia transalară. Hernia transalară reprezintă hernierea țesutului cerebral peste aripa mare a osului sfenoid
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
suflu sistolic de ejecție scurt în axilă sau posterior. Electrocardiografia. Când nu există alte anomalii asociate apare deviația dreaptă și HVD, consecință a circulației din viața fetală. Radiografia toracică evidențiază cardiomegalie și congestie pulmonară. Dilatația poststenotică în Ao descendentă și incizurile costale lipsesc la NN. Se impune diagnosticul diferențial cu alte cauze ce produc insuficiența cardiacă în săptămânile 1-2 de viață: sindromul inimii stângi hipoplazice și stenoza aortică. Ecocardiografia este extrem de utilă pentru diagnosticul pozitiv al CoAo, pentru leziunile asociate. În
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
protezei vasculare ce va fi utilizată. Se folosește o proteză cu diamterul egal cu diametrul unui cerc ce circumscrie cele trei comisuri în poziția în care valva aortică este continentă. La nivelul extremității proximale a protezei se croiește o mică incizură corespunzând comisurii dintre sinusul coronar drept și cel coronar stâng. Această incizură corespunde inserției inelului valvular aortic pe septul muscular interventricular. La acest nivel firele subanulare cu sau fără petece de Teflon sunt trecute mai sus, în apropierea valvei. Urmează
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
egal cu diametrul unui cerc ce circumscrie cele trei comisuri în poziția în care valva aortică este continentă. La nivelul extremității proximale a protezei se croiește o mică incizură corespunzând comisurii dintre sinusul coronar drept și cel coronar stâng. Această incizură corespunde inserției inelului valvular aortic pe septul muscular interventricular. La acest nivel firele subanulare cu sau fără petece de Teflon sunt trecute mai sus, în apropierea valvei. Urmează etapa în care firele trecute subanular aortic sunt trecute prin extremitatea proximală
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
valvei mitrale. Deschiderea valvei mitrale are loc prin mobilitatea valvulelor mitrale legată de pliabilitatea intrinsecă și contribuția fluxului sanguin din inima stângă, realizată de contracția atrială stângă, relaxarea diastolică a VS („aspirația” VS) și mobilizarea valvulelor mitrale în direcții opuse. Incizurile dintre P1, P2 și P3 ale valvulei posterioare precum și comisurile dintre cele 2 valvule (antero-laterală și postero-medială) favorizează deschiderea largă și rapidă a valvei mitrale la începutul diastolei. Contracția sistolică a peretelui VS posterior condiționat de o circulație coronară adecvată
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
presional între acestea se inversează, sângele din ventricul continuând însă să curgă în spre vasele mari în așa-numitul interval de inerție sau protodiastolă. Momentul închiderii valvelor semilunare este marcat pe curba de presiune din vasele mari de o mică incizură urmată de o undă ușor ascendentă (incizura dicrotă). Ea este determinată de tendința sângelui de a se întoarce spre ventriculi în momentul închiderii valvelor sigmoide, ciocnirea de acestea determinând o ușoară ascensiune presională. Pe parcursul ejecției ventriculii se golesc în special
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ventricul continuând însă să curgă în spre vasele mari în așa-numitul interval de inerție sau protodiastolă. Momentul închiderii valvelor semilunare este marcat pe curba de presiune din vasele mari de o mică incizură urmată de o undă ușor ascendentă (incizura dicrotă). Ea este determinată de tendința sângelui de a se întoarce spre ventriculi în momentul închiderii valvelor sigmoide, ciocnirea de acestea determinând o ușoară ascensiune presională. Pe parcursul ejecției ventriculii se golesc în special prin scăderea diametrului lor transversal, volumul de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
al ventriculului stâng. DTDVS > 117% din valoarea normală prezisă în funcție de vârstă și de suprafața corporală. Funcția diastolică a VS aspect restrictiv al fluxului diastolic transmitral. DT < 130-150 ms și persistența acestuia sub tratament. aspect pseudonormal al fluxului diastolic transmitral. apariția incizurii B pe panta A-C de închidere a valvei mitrale (eco M-mod). Funcția VD dilatarea importantă a VD cu egalizarea dimensiunilor celor doi ventriculi. viteza fluxului sistolic transtricuspidian > 3 m/s. prezența hipertensiunii pulmonare.
ESTIMAREA FUNCTIEI VENTRICULULUI STANG. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1110]
-
25 mmHg. Aprecierea ecocardiografică a HTP se face prin examinarea valvei pulmonare, a arterei pulmonare și Doppler prin analiza fluxului sistolic și diastolic prin valva pulmonară. Eco M mod și 2D obiectivează: undă „a” a VP diminuată sau absența închiderea/incizura mezosistolică a VP (semne indirecte care reflectă prezenta, nu și severitatea HTP) dilatarea cavităților drepte cu aspectul în „D” al VS, datorită aplatizării SIV. EcoDoppler - utilizează velocitatea maximă a jetului de regurgitare tricuspidian obținut prin Doppler continuu în secțiunile apical
ECOCARDIOGRAFIA IN EMBOLIA PULMONARA. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Irina Costache () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1108]
-
DE DEZVOLTARE Recomandarea 6.2. KERATOCHISTUL ODONTOGEN Keratochisturile prezintă un risc crescut de recidivă (peste 50%). ● în competența chirurgiei dento-alveolare intră doar tratamentul formelor de mici dimensiuni, care nu intersează canalul mandibular sau alte structuri anatomice de vecinătate (gaura mandibulară, incizura sigmoidă etc.): () se practică chistectomia; dinții adiacenți pot fi menținuți dacă nu au raport lezional sau nu prezintă mobilitate intraoperator () examenul histopatologic este obligatoriu [Grad B] Recomandarea 6.3. CHISTUL FOLICULAR (DENTIGER) ● în competența chirurgiei dento-alveolare intră doar tratamentul formelor
ORDIN nr. 128 din 17 februarie 2011 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea chirurgie orală şi maxilo-facială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231325_a_232654]
-
DE DEZVOLTARE Recomandarea 6.2. KERATOCHISTUL ODONTOGEN Keratochisturile prezintă un risc crescut de recidivă (peste 50%). ● în competența chirurgiei dento-alveolare intră doar tratamentul formelor de mici dimensiuni, care nu intersează canalul mandibular sau alte structuri anatomice de vecinătate (gaura mandibulară, incizura sigmoidă etc.): () se practică chistectomia; dinții adiacenți pot fi menținuți dacă nu au raport lezional sau nu prezintă mobilitate intraoperator () examenul histopatologic este obligatoriu [Grad B] Recomandarea 6.3. CHISTUL FOLICULAR (DENTIGER) ● în competența chirurgiei dento-alveolare intră doar tratamentul formelor
GHID DE PRACTICĂ din 17 februarie 2011 În chirurgia dento-alveolara - 2010 -*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232122_a_233451]
-
cuvântul “ EXUBERA ” . at riz to au Apucați inelul negru de la baza inhalatorului și trageți baza din camera de dispersie . TREBUIE să se afle deasupra butonului gri . in ic ed lm u 2 . Țineți blisterul de insulină de partea inscripționată , cu incizura îndreptată spre od inhalatorul insulinic și introduceți blisterul . Blisterul de 1 mg este imprimat cu cerneală Pr verde și are un punct în relief pe marginea proeminentă a fiecărui blister . Blisterul de 3 mg este imprimat cu cerneală albastră și
Ro_344 () [Corola-website/Science/291103_a_292432]
-
unei flexii/extensii complete a gleznei. Dacă se suspectează ruptura tendonului peronier sau subluxarea lui, va fi deschis pe toata lungimea lui retinacolul peronier. Se inspectează tendoanele peroniere și apoi se tracționează pentru a permite vizualizarea ligamentului calcaneo-fibular și a incizurii fibulare. Rupturile longitudinale ale tendoanelor peroniere vor fi reparate. Daca sunt mici, vor fi excizate. În cazul unei subluxații a tendoanelor peroniere, se va adânci incizura fibulară. După reducerea tendoanelor în șanțul fibular adâncit, vor fi făcute mișcări ample de
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
tendoanele peroniere și apoi se tracționează pentru a permite vizualizarea ligamentului calcaneo-fibular și a incizurii fibulare. Rupturile longitudinale ale tendoanelor peroniere vor fi reparate. Daca sunt mici, vor fi excizate. În cazul unei subluxații a tendoanelor peroniere, se va adânci incizura fibulară. După reducerea tendoanelor în șanțul fibular adâncit, vor fi făcute mișcări ample de gleznă și subtalare pentru a observa rezultatul. Apoi se tensionează retinacolul peroneal prin avansarea lui pe sub lamboul osteoligamentar fibular distal, după reconstrucția ligamentară. 5) pasul 5
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
când contractura posttraumatică imediată a diminuat. Atenție! Explorarea Rx a coloanei cervicale necesită incidențe realizate foarte corect pentru a nu crea false imagini patologice. Ortopedul trebuie să cunoască și variantele anatomice normale. Superpoziția radiologică a spațiului situat între cele 2 incizuri superioare și mediale pe apofiza odontoidă poate realiza un aspect de pseudartroză verticală. Superpoziția arcului posterior al lui C1 pe baza apofizei odontoide poate realiza o claritate orizontală ce sugerează o fractura (efect „Mach”). Atlasul poate fi sediul unei dehiscențe
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]
-
("Processus intrajugularis ossis temporalis") este o spină osoasă pe marginea posterioară a stâncii osului temporal, care se desprinde de pe marginea incizurii jugulare a osului temporal ("Incisura jugularis ossis temporalis") și care împreună cu o spină omoloagă de pe porțiunea laterală a osului occipital - procesul intrajugular al osului occipital ("Processus intrajugularis ossis occipitalis") - împarte gaura jugulară în două porțiuni: anterioară și posterioară.
Procesul intrajugular al osului temporal () [Corola-website/Science/325440_a_326769]
-
cu genunchiul inferior a șanțului central Rolando, comunică, în general cu șanțul frontal inferior și șanțul frontal mijlociu. Atunci când girusul frontal inferior se inserează pe girusul precentral prin două picioare de inserție superficiale, segmentul inferior se reduce la o singură incizură scurtă. Segmentul inferior separă girusul precentral de girusul frontal inferior și partea inferioară a girusului frontal mijlociu. Segmentul superior (șanțul precentral superior, șanțul prerolandic superior, "Sulcus precentralis superior"), mai mic decât cel inferior, comunică cu șanțul frontal superior. Cu toate
Șanțul precentral () [Corola-website/Science/327005_a_328334]
-
sa anterioară convexă, șanțul cingular separă girusul cingular de girusul frontal medial. În partea sa posterioară ascendentă (șanțul marginal) el separă precuneusul de lobulul paracentral. De la convexitatea șanțului cingular, se nasc un număr mai mult sau mai puțin considerabil de incizuri, care radiază pe fața internă a lobului frontal.
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
ramurii mandibulei cu marginea inferioară a corpului mandibulei. Marginea superioară a ramurii mandibulei este subțire, are 2 prelungiri: una anterioară - procesul coronoidian ("Processus coronoideus") și alta posterioară - procesul condilian ("Processus condylaris"). Între aceste două procese se află o scobitura adâncă - incizură (scobitura) mandibulei ("Incisura mandibulae") - prin care trece mănunchiului vasculonervos maseterin spre mușchiul maseter: arteră maseterină ("Arteria masseterica"), nervul maseterin ("Nervus massetericus"). Fiecare din cele două jumătăți simetrice a mandibulei este străbătută de canalul mandibulei ("Canalis mandibulae"), care începe de la gaura
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
orbitară și pterigopalatină), și înconjoară sinusul aerian al procesului orbitar. Procesul sfenoidal al osului palatin ("Processus sphenoidalis ossis palatini") este o apofiză, situată posterior pe partea de sus a lamei perpendiculare a osului palatin, fiind despărțit de procesul orbitar prin incizura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina"). Este o lamă patrulateră subțire, aplicată peste lama medială a procesului pterigoid și apoi recurbată dedesubtul corpului osului sfenoid, prelungindu-se astfel până la vomer, cu care se articulează. Prezintă câteva fețe și margini: Scobitura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
pterigopalatină cu partea posterioară a meatului superior. Procesul piramidal ("Processus pyramidalis") este o apofiză situată la partea inferioară a osului palatin, la locul de unire al lamei orizontale cu lama perpendiculară. Procesul piramidal se îndreaptă înapoi și lateral, pătrunzând în incizura pterigoidă dintre cele două lame (laterală și medială) ale procesului pterigoid, completând astfel fosa pterigoidă. Procesul piramidal este străbătut vertical de două canale palatine mici ("Canales palatini minores"). Aceste canale se deschid pe fața inferioară a procesului piramidal, lângă unirea
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
vertebre. Capul cu sistemul canalelor mucoase slab dezvoltat. Osul accesor este prezent. le au o singură înotătoare dorsală, formată din două regiuni aproape egale între ele: una țepoasă cu 10-15 spini (țepi) și alta moale cu 9-17 raze moi, fără incizură între părțile spinoasă și moale, primii doi spini sunt uneori foarte scurți, următorii doi sau trei spini, uneori, alungiți și filamentoși. Înotătoarea anală are 3 spini și 7-16 raze moi. Ultima rază moale a înotătoarelor dorsală și anală este bifurcată
Sparide () [Corola-website/Science/330700_a_332029]
-
și gros, de forma unei plăci romboidale subțiri, care se găsește pe marginea laterală a părții superioare a antebrațului. Este un mușchi profund din grupul lateral de mușchi ai antebrațului. Majoritatea fibrelor își au originea pe o suprafață rugoasă de sub incizura radială a ulnei ("Incisura radialis") de pe sfertul superior al marginii laterale a ulnei și pe creasta mușchiului supinator ("Crista musculi supinatoris ulnae"); se mai prind însă și pe ligamentul colateral radial al articulației cotului ("Ligamentum collaterale radiale articulationis cubiti"), pe
Mușchiul supinator () [Corola-website/Science/331814_a_333143]
-
al talusului. De-a lungul marginii posteroinferiore a feței maleolare laterale se află un șanț, aflat anterior de tuberculul lateral al procesului posterior. Acest șanț se prelungește înainte, de obicei până la segmentul mijlociu al marginii posteroinferioare, unde el formează o incizură. Rareori, el se continuă înainte spre vârful feței maleolare laterale. Pe acest șanț să inseră ligamentul talofibular posterior ("Ligamentum talofibulare posterius"), inserția acestui ligament se continuă posterior și pe tuberculul lateral al procesului posterior. Fațetă talară anterolaterală accesorie. Uneori, se
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]