99 matches
-
iliacă antero-inferioară 6. Eminența ilio-pubiană 7. Corpul pubisului 8. Creasta pubisul 9. Ramul superior al pubisului 10. Tuberculul pubian 11. Pubisul 12. Ramul inferior al ischionului 13. Ramul orizontal al ischionului 14. Ischion 15. Tuberculul ischiatic 16. Corpul ischionului 17. Incizura acetabulară 18. Cavitatea cotiloidiană 19. Suprafața semilunară 20. Corpul ilionului Elementele anatomice care intră în alcătuirea marginii anterioare sunt, de sus în jos: - spina iliacă antero-superioară (spina iliaca anterior superior), pe care se inseră mușchii: croitor și tensor al fasciei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
transversal; - cea internă mai lunaă, ovalară. - eminența intercondilară (spina tibiei) (eminentia intercondylaris) reprezintă un masiv osos care separă cele două suprafețe articulare între ele și care este format din: - tuberculul medial (tuberculum intercondylare mediale) și lateral (tuberculum intercondylare laterale); - mica incizură dintre cei doi tuberculi; - ariile intercondiliene anterioară (area intercondylaris anterior) și posterioară (area intercondylaris posterior) pe care se inseră liaamentul încrucișat anterior, respectiv posterior al aenunchiului. 1. Capul peroneului 2. Vârful peroneului 3. Condilul lateral tibial 4. Condilul medial tibial
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe maleola medială a osului. -medială, mai evidentă inferior unde se inseră fasciculul din flexorul comun al degetelor și aponevroza gambieră; -externă, servește în cea mai mare parte pentru inserția membranei interosoase; în porțiunea inferioară se bifurcă pentru a delimita incizura fibulară. Extremitatea inferioară este mai puțin evidențiată prezentând: -ofață superioară ce face corp comun cu osul; -ofață inferioară articulară pentru trohleea astragaliană la care se pun în evidență: - creasta antero-posterioară ce corespunde gâtului trohleei; două fețe pentru cele două versante
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se pun în evidență: - creasta antero-posterioară ce corespunde gâtului trohleei; două fețe pentru cele două versante ale trohleei astragaliene; -ofață anterioară, plană aflată în raport cu tendoanele extensorilor; -ofață posterioară pe care alunecă tendonul mușchiului lung flexor al halucelui; -o față externă (incizura fibularis) ce prezintă scobitura sau incizura pentru articularea cu peroneul; -o față medială ce se prelungește în jos printr-o apofiză voluminoasă - maleola internă (malleolus medialis) - ce prezintă: - o față articulară pentru talus; - un șanț maleolar (sulcus malleolaris) pentru trecerea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ce corespunde gâtului trohleei; două fețe pentru cele două versante ale trohleei astragaliene; -ofață anterioară, plană aflată în raport cu tendoanele extensorilor; -ofață posterioară pe care alunecă tendonul mușchiului lung flexor al halucelui; -o față externă (incizura fibularis) ce prezintă scobitura sau incizura pentru articularea cu peroneul; -o față medială ce se prelungește în jos printr-o apofiză voluminoasă - maleola internă (malleolus medialis) - ce prezintă: - o față articulară pentru talus; - un șanț maleolar (sulcus malleolaris) pentru trecerea tendoanelor mușchilor flexori luna al deaetelor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Artrologie - costotransvers superior (lig. costotransversarium superius); - lombocostal (lig. lumbocostale); - costotransvers lateral (lig. costotransversarium laterale). 3. Articulațiile costo-condrale (articulations costochondrales) Articulațiile costo-condrale sunt sincondroze între periostul costal și pericondrul cartilajului costal. 4. Articulațiile sterno-costale (articulations chondrosternales) Articulațiile sterno-costale sunt diartoze între incizurile costale. Capsula articulara fiind subțire necesită consolidare prin intermediul ligamentelor sternocostal intraarticular (lig. sternocostale intraarticulare) și sterno- costal radiat (lig. sternocostale radiatum). 5. Articulațiile intercondrale (articulations chondrosternales) Articulațiile intercondrale sunt diatroze planiforme realizate între extremitățile anterioare ale cartilajelor costale VI, VII
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ce se inseră prin vârf la nivelul acromionului iar, prin bază pe toată marginea procesului coracoid Are rol protector pentru musculatura subiacentă de la nivelul marelui și micului trohanter. Ligamentul coracoidian, ligamentul transvers superior al scapulei (lig. transversum scapulae) trece peste incizura coracoidiană pe care o transformă într-un orificiu pentru nervul suprascapular. Bursa subacromială facilitează mișcările dintre arcul coraco-acromial și mușchiul supraspinos, articulația umărului funcționând ca o a doua articulație sinovială. ARTICULAȚIILE MEMBRULUI SUPERIOR LIBER (juncturae membri superioris liberi) ARTICULAȚIA SCAPULO-HUMERALĂ
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
primele două. - liaamentul posterior este format din fibre: - humero-humerale dispuse în punte între marainele medială și laterală a cavității olecraniene; - humero-olecraniene ce unesc marainea cavității olecraniene cu marainea olecranului - Fiaura 60. - liaamentul inelar unește marainea anterioară cu cea posterioară a incizurii radiale menținând astfel un contact permanent între cele două oase. Raporturile articulare sunt: 1. anterior: inserția terminală a mușchilor brahial anterior și biceps brahial; 2. posterior: mușchii anconeu și triceps brahial; 3. lateral-extern: mușchii brahioradialis, primul și al doilea radial
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fost descrisă la articulația cotului. Ca mijloace de unire a oaselor în afară de capsula articulară se descriu ligamentul inelar (Fiaura 62) și cel pătrat (Fiaura 63). Liaamentul inelar (lig. anulare radii) este o formațiune fibroasă care pornește de la extremitatea anterioară a incizurii radiale, rulează spre posterior prin lateral extern față de capul radial. Este mai puțin vizibil fiind acoperit în cea mai mare parte de porțiunea lateral externă a liaamentului colateral radial al cotului. Liaamentul pătrat (lia. quadratum) este sub forma unei benzi
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prin celălalt pe spina ischiatică. Prin așezarea lor ligamentele sacro-tuberale și sacro-spinoase completează posterior pelvisul, transformând spațiul dintre marginea laterală a sacrului și marginea posterioară a coxalului în două orificii: - orificiul superior este delimitat de: ligamentul sacro-tuberos (medial), conturul marii incizuri ischiatice (superior), ligamentul sacrospinos (inferior) și este traversat de mușchiul piriform; - orificiul inferior este delimitat de: ligamentul sacro-spinos (superior), mica incizură ischiatică (lateral), ligamentul sacro-tuberos (infero-medial) și prin acesta trec: mușchiul obturator intern, pachetul vasculo-nervos rușinos intern. Raporturile articulației sunt
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sacrului și marginea posterioară a coxalului în două orificii: - orificiul superior este delimitat de: ligamentul sacro-tuberos (medial), conturul marii incizuri ischiatice (superior), ligamentul sacrospinos (inferior) și este traversat de mușchiul piriform; - orificiul inferior este delimitat de: ligamentul sacro-spinos (superior), mica incizură ischiatică (lateral), ligamentul sacro-tuberos (infero-medial) și prin acesta trec: mușchiul obturator intern, pachetul vasculo-nervos rușinos intern. Raporturile articulației sunt cu: 1. anterior: mușchiul piriform și ilio-psoas, plexurile nervoase lombar și sacrat, cu vasele iliace externe; 2. posterior: mușchiul sacro-lombar; 3
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
antero-inferioară 2. Marele trohanter femural 3. Ramura orizontală a ischionului 4. Gaura obturatoare 5. Capsula articulară 6. Liaamentul ilio-femural partea laterală 7. Liaamentul ilio-femural partea medială cu inserție terminală ce acoperă parțial liaamentul pubo-femural Ligamentele articulației - Fiaura 69: -în dreptul incizurii acetabulare labrul trece ca o punte peste adâncitură transformând-o într-un orificiu - această porțiune fiind denumită liaamentul transvers al acetabulului, - ilio-femural în Y a lui Bertin Biaelow (ia. iliofemural) se inseră prin vârf pe spina iliacă antero-inferioară, iar prin
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se inseră pe osul hioid, față de care musculatura poate fi suprahioidiană și subhioidiană. Musculatura profundă are raporturi cu coloana vertebrală și este denumită musculatură prevertebrală. Mușchii suprahioidieni MUȘCHIUL DIGASTRIC (m. digastricus) prezintă o: - porțiune posterioară: ce se inseră la nivelul incizurii mastoidiene a osului temporal; apoi se orientează în jos, înainte, medial și ajunge la osul hioid pe care se inseră prin tendonul intermediar; - porțiune anterioară: care se întinde de la osul hioid spre foseta digastrică a mandibulei. Raporturi: - porțiunea posterioară este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
încrucișat de cei trei mușchi destinați policelui: extensor lung și scurt, lung abductor. Acțiunea: - extensor al mâinii pe antebraț, - abductor al mâinii. Inervația este realizată de nervul radial prin ramura sa profundă. MUȘCHIUL SUPINATOR (m. supmton Origine: - suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei, - creasta mușchiului supinator, - ligamentul colateral radial, - ligamentul inelar, - epicondilul humeral lateral. Inserția terminală: - supinator al antebrațului, - supinator al mâinii. Raporturile mușchiului sunt cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Acțiunea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tunica medie pot fi punctul de origine a leiomioamelor benigne sau maligne mediastinale. Structurile aeriene Structurile aeriene mediastinale sunt reprezentate de trahee și cele două bronșii primitive [5, 13, 16, 18]. Traheea mediastinală Continuă traheea cervicală și se întinde de la incizura sternală până la un plan orizontal ce trece posterior prin T4, iar anterior prin unghiul sternal, unde se bifurcă în bronșia primitivă stângă. Traheea și cele două bronșii primare sunt situate în compartimentul visceral al mediastinului. Traheea mediastinală are raport anterior
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
protezei vasculare ce va fi utilizată. Se folosește o proteză cu diamterul egal cu diametrul unui cerc ce circumscrie cele trei comisuri în poziția în care valva aortică este continentă. La nivelul extremității proximale a protezei se croiește o mică incizură corespunzând comisurii dintre sinusul coronar drept și cel coronar stâng. Această incizură corespunde inserției inelului valvular aortic pe septul muscular interventricular. La acest nivel firele subanulare cu sau fără petece de Teflon sunt trecute mai sus, în apropierea valvei. Urmează
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
egal cu diametrul unui cerc ce circumscrie cele trei comisuri în poziția în care valva aortică este continentă. La nivelul extremității proximale a protezei se croiește o mică incizură corespunzând comisurii dintre sinusul coronar drept și cel coronar stâng. Această incizură corespunde inserției inelului valvular aortic pe septul muscular interventricular. La acest nivel firele subanulare cu sau fără petece de Teflon sunt trecute mai sus, în apropierea valvei. Urmează etapa în care firele trecute subanular aortic sunt trecute prin extremitatea proximală
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
fețele stomacului (mai greu evidențiată decât la localizarea pe curburi) apare ca o pată persistentă, rotundă, suspendată. În ulcerul duodenal se constată cel mai frecvent nișa de față (fig. 2 ). Următoarele semne radiologice sunt considerate indirecte: a) pentru U.G. - incizura spastică pe marea curbură în fața ulcerului, hipersecreția gastrică, spasm piloric, hiperperistaltism, tulburări de evacuare gastrică; b) pentru U.D. - imagine în trifoi a bulbului duodenal, spasm piloric, hipersecreție, scurtarea și intoleranța bulbului, durerea localizată sub ecran. Examenul endoscopic (fig. 3
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
al ventriculului stâng. DTDVS > 117% din valoarea normală prezisă în funcție de vârstă și de suprafața corporală. Funcția diastolică a VS aspect restrictiv al fluxului diastolic transmitral. DT < 130-150 ms și persistența acestuia sub tratament. aspect pseudonormal al fluxului diastolic transmitral. apariția incizurii B pe panta A-C de închidere a valvei mitrale (eco M-mod). Funcția VD dilatarea importantă a VD cu egalizarea dimensiunilor celor doi ventriculi. viteza fluxului sistolic transtricuspidian > 3 m/s. prezența hipertensiunii pulmonare.
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1110]
-
marginea parasternală dreaptă la al 6 lea cartilaj costal drept; pe aceasta margine este vizibilă una dintre ramurile colaterale ale arterei coronare drepte, artera marginală dreaptă; marginea dreaptă este intersectată în apropierea vârfului inimii de șanțul interventricular anterior ce determină incizura vârfului inimii; porțiunea terminală a arterei interventriculare anterioare trece pe fața diafragmatică, fiind cunoscută sub numele de arteră apexiană posterioară; * margine stângă (oblică sau pulmonară), formată din convexitatea trunchiului pulmonar, vârful auriculului drept și ventriculul stâng; se întinde de la al
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și medial de proiecția valvei pulmonare; Valva mitrală - cartilajul 4 sternocondral stâng; Valva tricuspidă - linia parasternală dreaptă în spațiul intercostal 4 stâng. Din punct de vedere clinic nu trebuie confundat trigonul interpleural inferior (pericardic) cu aria matității cardiace absolute. Datorită incizurii cardiace a plămânului stâng, marginea anterioară a acestuia nu mai este paralelă cu proiecția recesului pleural costomediastinal anterior. Nu trebuie realizată niciodata percuția regiunilor cu reliefuri osoase subcutanate, deoarece sunetul obținut nu are valoare diagnostică. Metoda percuției a fost pusă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
SUBARAHNOIDIANĂ Hemoragia subarahnoidiană (HS) posttraumatică apare în mod obișnuit concomitent cu hematoame intra- sau extraaxiale. CT-ul poate pune în evidență HS de diverse mărimi. Apar imagini liniare hiperdense la nivelul șanțurilor și girurilor emisferice, coasei creierului, marginilor libere ale incizurii tentoriale, acumulări hiperdense (hemoragice) în cisterne (fig. 3.18 a-b). Deoarece în traumatologie HS sunt mici, este uneori nevoie de RMN și anume secvența FLAIR care pune în evidență hemoragia mai bine decât CT-ul [10,11]. HIGROMA SUBDURALĂ
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
ipsilateral este comprimat, ventriculul lateral contralateral este ectaziat, secundar obstructiei foramenului Monro, arterele cerebrale anterioare deplasate, în caz de compresie vasculară [16,17] se pot identifica leziuni ischemice în teritoriul ACA (fig. 3.33). Hernia transtentorială descendentă. Hernierea inferioară, prin incizura tentorială, a lobului temporal, secundar unor leziuni supratentoriale cu efect de de masă. Imagistic se vizualizează deplasarea medială a uncusului și girusului parahipocampic, reducerea sau obliterarea cisternei supraselare, trunchiul cerebral este comprimat și deplasat de către lobul temporal herniat, în acest
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
deplasată infero-medial, iar ocluzia vasculară determină leziuni ischemice în lobul occipital. Uncusul herniat transtentorial exercită efect compresiv asupra nervului oculomotor. Hernia centrală transtentorială este o herniere transtentorială descendentă bilaterală. Hernia tentorială ascendentă. Hernierea culmenului cerebelos și a truchiului cerebral prin incizura tentorială (fig. 3.35). Hernia tonsilară. Hernirea amigdalelor cerebeloase, prin foramen magnum în canalul spinal, pe o distanță mai mare de 5 mm (fig. 3.36). Hernia transalară. Hernia transalară reprezintă hernierea țesutului cerebral peste aripa mare a osului sfenoid
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]