188 matches
-
În abur. Curând ninsoarea a devenit ploaie cu fulgere și trăsnete, care ni s-au descărcat pe șira spinării, scurgându-ni-se În cap. De undeva de sus păream un animal ciudat, cu pielea distri- buită inegal pe două suprafețe incongruente, contorsionate. Apoi a Început să ningă din nou, molcom, cu fulgi mari și din ce În ce mai rari, până când s-a oprit. Înăuntru era alb de zăpadă, În timp ce afară ultimele petice albe se scurgeau de zor În gurile Însetate ale canalizărilor. inima nu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
într-o situație extrem de dificilă. Punțile aruncate peste prăpăstii rămân suspendate, fără a putea umple hiatul căscat între gând și gând. Intelectul, cu oricâtă silitoare muncire, nu izbutește să săvârșească ultime sinteze. Prin tensiunea fără soluție dintre "elementele" și "adevărurile" incongruente ale elenismului se pregătește încetul cu încetul terenul pentru dogmă"57. Dogma presupune la originile ei, spune filosoful din Lancrăm, o anume "criză a intelectului", una în care intelectului, "care și-a demonstrat singur neajunsurile, neputând să creeze ultime sinteze
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ale literaturii feminine, mărci pe care Elena Zaharia-Filipaș le evidențiază și schematizează. Instinctualitate, senzualitate, sentimentalism, pudoare, lirism, subiectivitate: iată aceste constante ale scrisului feminin. Numai că - și aici e punctul cel mai interesant al discuției - modelul teoretic conturat se dovedește incongruent cu aplicațiile critice pe care tot Lovinescu le face. De observat, mai întâi, că elogiul prozei obiective și negarea lirismului în roman par caduce în raport cu teoria și practica modernismului epic, romanul subiectiv fiind bine ilustrat în deceniul patru de Camil
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
hibridată în interstițiile unei alte voci impersonale ce aparține instanței metafizice". "Situarea ambiguă" a autorului Cuvintelor potrivite, "sistemul oscilant al poeticității" sale nu fac decît să valideze "un discurs al cărui obiect este de presupus dincolo de text, într-o exterioritate incongruentă". Nici cu Blaga nu ajungem departe. "Oscilînd între prima ipostază a unui eu exterior (amplificat artificial într-un cadru cosmic în care se manifestă o instanță dictatorială nietzscheană) și pornirea scrîș-nită spre interiorizare a eului scindat din a doua etapă
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
2006), filme nu numai inegale ca valoare, dar riscînd adesea să alunece spre kitsch-ul bine fasonat al filmului hollywoodian. Am preferat povestea familiei din Semne pentru modul în care evoluează psihoza într-o celulă de criză a unei familii incongruente, cu o notă de maladiv și paradoxal de cea mai bună calitate, făcînd abstracție de trama SFistică cu extratereștrii debarcați în lanul de porumb al fermierilor și invadînd planeta, așa cum am făcut abstracție în Satul de povestea necreditabilă, în favoarea meditației
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]
-
celelalte familii, datorită conexiunilor genealogice dar, în același timp, cum nu se poate mai nepotrivită din cauza deosebirilor de temperament și caracter între cei doi soți. Scindarea tipologică a tinerei căsnicii de la început în doi poli, dacă nu potrivnici, cel puțin incongruenți, s-a repercutat bineînțeles păgubitor, ereditar și educațional, în comportamentul generației tinere. Prin urmare, copiii se vor strădui să imite și să urmeze sau, dimpotrivă, în raport de afinitățile elective și preferințele sentimentale, pe unul sau pe celălalt dintre cei
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
printr-o egolatrie magic-integraționistă: Ce se vede prin mine, prin mine se va vedea" (ibidem). Pe de altă parte, revolta poetului se manifestă prin tendința contrară, a lepădării de făptura carnală imperfectă și perisabilă ("mlaștină unde mi se-mpotmolesc zodiile"), incongruentă cu identitatea sa profundă, esențială. "Boala este eliberarea de ceva străin", scria Rainer Maria Rilke, și poetul nostru pare a realiza acest îndemn exorcistic. Corporalitatea informă e dată la o parte în favoarea geometriei a cărei natură strictă e incoruptibilă. E
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
enumerarea ingredientelor puse în retortă, și cât la sută din fiecare. Deși detaliile au noimă satirică și amintesc, pe de o parte, de rețeta absurdă oferită de Inorogul romanului cantemirian adversarului său, Cameleonul, iar pe de altă parte, de alăturările incongruente din proza lui Urmuz, pentru economie de spațiu le vom enumera numai: "sodă caustică... surogat teologic... platonism cu puțin miros de amoniac... bergsonism alterat... kantianism pentru uzul moronilor... sensualism englez, incolor și inodor... retorică grav răsuflată... Săpunul se recomandă pentru
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
Mircea Cărtărescu din volumul De ce iubim femeile. Nu există nici o similitudine, nici o intersectare între cele două lumi și două stiluri, radical diferite. Tocmai în aceasta consta plăcerea alternanței de lectură: în scurtcircuitarea a două modalități narative și a două viziuni incongruente. M-am gândit că ar fi interesant să adresez experimental personajelor lui Mihail Sadoveanu întrebarea din titlul cărții lui Mircea Cărtărescu. Înainte de a răspunde, trebuie să spun câteva cuvinte despre antologia publicată de Editura Polirom, Ochi de urs și alte
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
ale propriei imagini? În timpul lecturii, a trecut pe rând de la lacrimi la râs și de la râs la lacrimi", lacrimi de identificare simpatetica cu "eroina" în care avea toate motivele să se recunoască, dar și râs kathartic, eliberator, de denunțare a incongruentelor topite în aură lirica. Însuși actul "indiscret" de a citi acest jurnal, nedestinat de către autor publicării, este un mod de deconvenționalizare a receptării scrierilor lui Alecsandri. Prin forță împrejurărilor, jurnalul devine și un "memorial de călătorie", impresiile fiind culese cu
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
s-o simțim/ răvăsindu-ne chipul;/ acum avem răgazul s-o vedem:/ pierzîndu-se-n sus/ pare chiar bolta cerească./ De vrem/ putem distinge carul mare -/răstignita pe rotile lui/ viața noastră încă/ pîlpîie!//Îți ating obrazul/soptindu-ti să ne ridicăm" (Talpă). Incongruentele figurii poetice le divulgă astfel pe cele ale fenomenalului social-moral, la fel de flagrante, în cheia unor aluzii deloc discrete. Întrupările poeziei disimulează (și nu prea) o severă instanță judecătorească. Instrumentul de căpetenie al acestei producții sublimat-indignate e absurdul. Andra Breton arată
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
reprezintă un fenomen de evoluție naturală, chiar dacă barbară, a relațiilor internaționale); sau cea "paroxistică" (conform căreia atentatele reprezintă o veritabilă traumă istorică)? A ajuns sistemul relațiilor internaționale la un grad de complexitate atît de avansat încît se ghidează după reguli incongruente, care decupează universuri culturale și civilizaționale disjuncte? Trebuie citită sintagma "apărarea Civilizației Unice" drept "apărarea civilizației Occidentale", sau drept apărarea Umanității? Marchează "lumea post-ground-zero" (așa cum a fost numit New York-ul imediat după atentate) criza paroxistică a raționalității Modernității, criză căreia
Departe de echilibru by Mircea Naidin () [Corola-journal/Imaginative/14824_a_16149]
-
Atlântis, deși portughezii nu-și luau numele de nave din Platon și, dacă ar fi făcut-o, numele ar fi fost Atlăntida; Atlantis este probabil o reminiscență a multelor Atlantide căutate și găsite în filmele americane, care s-a introdus incongruent în Weltanschaung-ul cărții, iberic și renascentist, dar nu baroc. Mai supărătoare decît numele sînt însă gravele anacronisme presărate în text. în călătoria prin Orient, plasată în primele două decenii ale secolului al XVI-lea, se vorbește despre un misionar al
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
cercetării sale: figurile inversiunii și ale reversibilității (anastrofa, hiperbatul, chiasmul ș.a., care se pretează adeseori "abuzului formalist" atît de frapant în cartea lui Cantemir, de unde și decupajele suprarealiste care s-au practicat, de Nichita Stănescu dacă nu mă înșel), figurile incongruentei (care sînt urmărite și în compoziția narativa a românului, în "juxtapunerea capricioasa a narațiunii ficționale cu narațiunea non-fictionala"), figurile amplificării (cu corolarul Expansiunea sintactica a frazei: tehnică frazei labirintice) și, în fine, figurile iluziei către care converg toate celelalte, asigurînd
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
Trandafir." (Rîsete, aplauze.) ,termenul ŤSalvareť este parțial sinonim cu Ťambulanțăť" (rîsete). ,de la fiecare după capacitate, fiecăruia după rapacitate!" (Aplauze, rîsete.) Procedeele cele mai frecvente sînt specularea dublului sens al unor cuvinte sau expresii, reciclarea unor formule consacrate, enunțurile absurde, seriile incongruente, cadențele rimate. Efectele intertextuale ale postmodernismului sînt și ele chemate în sprijin. O frază aparent banală, , Nu mă tem de întreruperi, domnule președinte!", iscă de la sine rîsul auditoriului. Iată și un exemplu de tip mai elaborat: Parlamentul a fost ales
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
consideră exact contrariul. 75,5% dintre respondenți cred că în România clanurile de interlopi se bucură de protecție politică. 70,6% sunt de acord cu ideea că arestarea fratelui președintelui demonstrează că nimeni nu este mai presus de lege. Relativă incongruenta dintre acest răspuns și cel de la întrebarea anterioară ne arată că românii au o opinie foarte nuanțata în privința legăturii dintre politic și justiție - faptul că nimeni nu e mai presus de lege odată ce s-a declanșat un dosar nu exclude
Bercea-Băsescu. Sondaj INSCOP: Rezultatele care l-au uimit și pe Traian Băsescu by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28477_a_29802]
-
fie introdus eroul; în continuare constatăm însă că nici despre erou nu va fi vorba aici, nici despre determinările sale (potrivit rețetei românului realist al secolului trecut). În locul lor apar o serie de notați evident ironice, ca pentru a sublinia incongruenta și derizoriul unor asemenea determinări. ăRasaă, bunăoară, este reprezentată de două ătrăsături distinctiveă, moștenite - zice-se - de la fenicieni: ătendinta catalanilor de a-si înclină capul spre stânga atunci când se fac că asculta și predispoziția bărbaților de a-si prăsi peri
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
de jaloane temporale, dar care sunt fie anterioare, fie posterioare sosirii lui Onofre Bouvila la Barcelona. Rămâne tonul specific al naratorului, insă rolul acestuia este acum de a neutraliză ăconventia verosimilitudiniiă (Kundera), făcând acceptabile și crezute tocmai asemenea amănunte, în ciuda incongruentei și a caracterului lor absurd. O asemenea scriitura care, așa cum am spus, mizează pe ămacroă-efecte textuale, obținute prin strategii ătransfrasticeă, poate rezultă gratificantă pentru cel ce încearcă a o echivala într-o limbă străină, căci este relativ independența de efectele
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
o pereche de copii legiuiți." (pag. 78) Până aici, adică până la finalul notelor cotidiene presupus mateine, avem o carte trenantă, cu bunele convingătoare și cu relele ei secvențiale, foarte precis documentată, foarte plauzibil scrisă, foarte intuitiv diversificată prin amănunte altminteri incongruente. O carte care îl confirmă și - nu mai puțin - îl expune pe subtilul cercetător Ion Iovan, autor, cu numai câțiva ani în urmă, al unei biografii pe deplin lăudabile, Mateiu Caragiale. Portretul unui dandy român. Ce ne facem însă cu
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
ele, fără să le reducă la uniformitate; cum opera se constituie nu numai în ciuda compoziției eterogene, ci, uneori, parcă tocmai datorită ei. În anii noștri, toate modalitățile de abordare a textului literar au cunoscut această nevoie de a înțelege participarea incongruentă la sens" (p. 146-147). Prin astfel de reflecții, nu puține, tânărul exeget își apără și își arată independența de gândire, căci el nu este un umil scutier al unui Hidalgo dominator. Scriind despre M. Dragomirescu, Adrian Tudurachi visează la propria
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
atît de teoria psihanalitica privitoare la comic, cît și de cea axiologica, înrudită cu prima (Wilhelm Stern, Charles Lalo). Deoarece, cu tot fundalul escatologic realizat, asistăm, în condițiile de criză a oricărei încredințări, la desfășurarea unui scenariu relativizant, bizuit pe incongruentele, fie și terifice, care trimit la esență comicului de totdeauna. 1. Una din preotesele acestei sumbre antiliturghii lirice - mai nou venită, dar nu și mai puțin dotată decît măcar o parte din cei amintiți - este Gabriela Cretan. Tendința poetei este
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
în Sibiul de altădată, a doua zi dimineața mă simt ca Adam în ziua în care a primit acel șut biblic ce l-a trimis în istorie și agricultură. Două cuvinte, "istorie" și "agricultură" fac sinteza comică între două feluri incongruente de cădere. Se prefăcea vesel când, în 1984 (coincidență!), îi scria lui Virgil Nemoianu, iar acesta, răspunzându-i, din America, se prefăcea și el că-i gustă umorul, încurajându-l astfel să existe. "Ești un geniu - îi scria Nemoianu - observațiile
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
țanțoș libidinos ofuscat/ cu limba scoasă la stele" (Să te încumeți dincolo de cercul de cretă). Sau: "cinismul/ unei îmbălsămări/ cînd știi că totul este zadarnic" (Copilăria nu mă afectează). Sau: "Mi-e scîrbă de neputință" (ibidem). Trăirea se arată paradoxal incongruentă cu simțirea ei: "de ce nu-i de trăit exact cum simți" (ibidem). Însăși libertatea se videază - dilematic însă - de un conținut ce n-ar putea fi decît repulsiv: "nu am nevoie de o libertate fără de conținut/ de mere fără viermi
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
-i crezusem). sînt răstignit/ pe o cruce bătută în cuiie. ochii mei sînt scoși. urechile mele/ sînt tăiate. limba mea este smulsa. umbrele mă privesc/ zîmbind. unele mă cheamă. altele vor să-mi ia locul"(ibidem). Că o probă a incongruentei ființei cu sine, ni se înfățișează, în limbaj suprarealist, o demontare a corpului în părtile-i componente, ce se săvîrșește în somn. Mecanismele subconștientului apar sugerate prin astfel de amuzant-terifiante disocieri: "traiul nostru aici era un trai obișnuit:/ la culcare ne
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
mai degrabă o formă, convenabilă diplomatic, de armistițiu. Fiindcă ce stipulează din unghi cronologic acesta din urmă, în încercarea de a depăși umbra propriilor glose stilistice, se dovedește, prin simplism, departe chiar de părerile paradoxale ale lui Agopian, și deci incongruent cu spiritul acestora. Transcriu o idee care, lansată într-un studiu anterior, reapare astăzi în prefața Operelor de la Polirom: "Cărțile lui Agopian reprezintă o victorie a imaginației creatoare și veriga lipsă a evoluției prozei noastre dominate vreme de un secol
Ostaticul istoriei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7539_a_8864]