KorAP: Find »[drukola/base=inconsistență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...30 >

744 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248

asupra setului selectat de variabile dependente. Zurcher și Wilson (1979) au afirmat că IS constituie un factor de stres psihologic, însă nu au găsit suficiente dovezi empirice în susținerea acestei ipoteze. Kerschke-Risch (1990; citat în Smith, 1996) a concluzionat că inconsistența pozitivă, adică existența unui status economic mai ridicat decât nivelul de educație, este determinantul unui comportament electoral conservator. În general, dovezile empirice aduse în sprijinul ipotezei după care IS ar fi semnificativă sunt destul de slabe. Ipoteza propusă de Lenski în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
contribuie într-o oarecare măsură la explicarea itinerarului pe care l-a urmat noțiunea de IS pe parcursul existenței sale de peste o jumătate de secol. Societățile aflate în tranziție, cum este și România, sunt prin definiție spații în care există multiple inconsistențe, prin urmare există și mai multe posibilități de aplicare a conceptului de IS. Datorită situației nou create, se impune retestarea conceptului în contextul tranziției. Un alt motiv care face necesară această retestare este faptul că acum se pot utiliza indici

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
acestui articol se afirmă că AAP din societatea românească în tranziție sunt structuri a căror construcție se bazează pe patru dimensiuni, fiecare dintre ele fiind profilul definitoriu al unui tip social de orientare - democratică, comunitariană, autoritară sau rebelă. 2. Ipoteza inconsistenței negative: dacă vom controla toți ceilalți factori structurali și cognitivi care ar putea avea un oarecare impact, inconsistența negativă, determinată de o situație economică mai proastă a gospodăriei în comparație cu nivelul de educație al membrilor gospodăriei sau de veniturile personale mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
pe patru dimensiuni, fiecare dintre ele fiind profilul definitoriu al unui tip social de orientare - democratică, comunitariană, autoritară sau rebelă. 2. Ipoteza inconsistenței negative: dacă vom controla toți ceilalți factori structurali și cognitivi care ar putea avea un oarecare impact, inconsistența negativă, determinată de o situație economică mai proastă a gospodăriei în comparație cu nivelul de educație al membrilor gospodăriei sau de veniturile personale mai mici în comparație cu educația persoanei, este mai favorabilă pentru: a) atitudinile închise, mai puțin participative sau democratice, față de rezolvarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de veniturile personale mai mici în comparație cu educația persoanei, este mai favorabilă pentru: a) atitudinile închise, mai puțin participative sau democratice, față de rezolvarea problemelor publice; b) tipurile rebele de AAP ca un caz specific de atitudine de închidere socială. 3. Ipoteza inconsistenței pozitive: statusul economic superior în comparație cu nivelul de educație al persoanei sau gospodăriei este mai favorabil pentru: a) atitudinile deschise, care promovează acțiunea publică prin soluții participative și democratice; b) acumularea unor niveluri mai ridicate de toleranță etnică și capital de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
generarea unei tipologii a grupărilor sociale în funcție de opiniile oamenilor cu privire la modul în care se pot rezolva problemele tranziției. Pornindu-se de la cele patru scoruri factoriale, s-au identificat patru tipuri de grupări, în conformitate cu ipotezele formulate în secțiunea precedentă. Măsurile pentru inconsistență pe care le-am adoptat sunt în linie cu modelele de inconsistență ale lui Hope (1975) și Zurcher, Wilson (1979), ca diferențe între perechile de variabile de status. Dimensiunile de status avute în vedere sunt educația și veniturile. Conform acestei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
care se pot rezolva problemele tranziției. Pornindu-se de la cele patru scoruri factoriale, s-au identificat patru tipuri de grupări, în conformitate cu ipotezele formulate în secțiunea precedentă. Măsurile pentru inconsistență pe care le-am adoptat sunt în linie cu modelele de inconsistență ale lui Hope (1975) și Zurcher, Wilson (1979), ca diferențe între perechile de variabile de status. Dimensiunile de status avute în vedere sunt educația și veniturile. Conform acestei abordări, cu cât este mai ridicată valoarea reziduală absolută a statusului economic

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de variabile de status. Dimensiunile de status avute în vedere sunt educația și veniturile. Conform acestei abordări, cu cât este mai ridicată valoarea reziduală absolută a statusului economic al unei gospodării față de statusul său educațional, cu atât este mai mare inconsistența economie-educație1. Dacă statusul economic existent este mai ridicat decât statusul educațional așteptat, putem vorbi despre o inconsistență pozitivă în care beneficiile de pe urma educației sunt mai mari decât cele preconizate din punct de vedere statistic. Pe de altă parte, un status

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
cu cât este mai ridicată valoarea reziduală absolută a statusului economic al unei gospodării față de statusul său educațional, cu atât este mai mare inconsistența economie-educație1. Dacă statusul economic existent este mai ridicat decât statusul educațional așteptat, putem vorbi despre o inconsistență pozitivă în care beneficiile de pe urma educației sunt mai mari decât cele preconizate din punct de vedere statistic. Pe de altă parte, un status economic mai scăzut decât cel așteptat indică o inconsistență negativă cu beneficii mai mici decât cele scontate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
decât statusul educațional așteptat, putem vorbi despre o inconsistență pozitivă în care beneficiile de pe urma educației sunt mai mari decât cele preconizate din punct de vedere statistic. Pe de altă parte, un status economic mai scăzut decât cel așteptat indică o inconsistență negativă cu beneficii mai mici decât cele scontate (Kerschke-Risch, 1990; citat în Smith, 1996). Situația de consistență pentru valorile reziduale standardizate situate în jurul valorii de +/-0 are o anumită valoare convențională (0,5 în cazul nostru)2. Măsura fundamentală pentru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
negativă cu beneficii mai mici decât cele scontate (Kerschke-Risch, 1990; citat în Smith, 1996). Situația de consistență pentru valorile reziduale standardizate situate în jurul valorii de +/-0 are o anumită valoare convențională (0,5 în cazul nostru)2. Măsura fundamentală pentru inconsistența pozitivă este dată de pătratul valorilor reziduale mai mari de 0,5. În mod asemănător, inconsistența negativă la nivelul gospodăriei este pătratul valorilor reziduale mai mici de -0,5 (vezi descrierea IS, tabelul 26). Există trei ipoteze metodologice care însoțesc

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
consistență pentru valorile reziduale standardizate situate în jurul valorii de +/-0 are o anumită valoare convențională (0,5 în cazul nostru)2. Măsura fundamentală pentru inconsistența pozitivă este dată de pătratul valorilor reziduale mai mari de 0,5. În mod asemănător, inconsistența negativă la nivelul gospodăriei este pătratul valorilor reziduale mai mici de -0,5 (vezi descrierea IS, tabelul 26). Există trei ipoteze metodologice care însoțesc ipotezele de bază prezentate în secțiunea precedentă: 1. Ipoteza IS la nivelul gospodăriei: inconsistența de status

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
mod asemănător, inconsistența negativă la nivelul gospodăriei este pătratul valorilor reziduale mai mici de -0,5 (vezi descrierea IS, tabelul 26). Există trei ipoteze metodologice care însoțesc ipotezele de bază prezentate în secțiunea precedentă: 1. Ipoteza IS la nivelul gospodăriei: inconsistența de status la nivelul gospodăriei afectează AAP în măsura în care controlăm dimensiunile verticale ale statusului la nivelul individului și al gospodăriei 1. 2. Valorile reziduale ca măsuri ale inconsistenței: poziția socială la o variabilă Y pentru unitatea i se consideră că este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
ipotezele de bază prezentate în secțiunea precedentă: 1. Ipoteza IS la nivelul gospodăriei: inconsistența de status la nivelul gospodăriei afectează AAP în măsura în care controlăm dimensiunile verticale ale statusului la nivelul individului și al gospodăriei 1. 2. Valorile reziduale ca măsuri ale inconsistenței: poziția socială la o variabilă Y pentru unitatea i se consideră că este inconsistentă cu poziția pentru aceeași unitate la o variabilă X dacă se înregistrează un anumit număr de abateri standard de la media reziduală (Yi - Y'). Y' este valoarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Yi - Y'). Y' este valoarea așteptată a lui Y funcție de X într-un model de regresie. Un status este consistent din punctul de vedere al variabilelor Y și X dacă valorile reziduale (Yi - Y') sunt suficient de mici. Se calculează inconsistențele pozitive și negative, simple și la pătrat, pentru a releva multiplele fațete ale fenomenului de inconsistență. 3. Ipoteza inconsistențelor multinivel: atitudinile din sfera publică (Habermas, 2000) cad sub influența unui sistem de inconsistențe multinivel legate de statusul personal și familial

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Un status este consistent din punctul de vedere al variabilelor Y și X dacă valorile reziduale (Yi - Y') sunt suficient de mici. Se calculează inconsistențele pozitive și negative, simple și la pătrat, pentru a releva multiplele fațete ale fenomenului de inconsistență. 3. Ipoteza inconsistențelor multinivel: atitudinile din sfera publică (Habermas, 2000) cad sub influența unui sistem de inconsistențe multinivel legate de statusul personal și familial. Inconsistențele personal-familial se asociază de asemenea cu inconsistențele dintre statusul în comunitate și în regiune. Dacă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
consistent din punctul de vedere al variabilelor Y și X dacă valorile reziduale (Yi - Y') sunt suficient de mici. Se calculează inconsistențele pozitive și negative, simple și la pătrat, pentru a releva multiplele fațete ale fenomenului de inconsistență. 3. Ipoteza inconsistențelor multinivel: atitudinile din sfera publică (Habermas, 2000) cad sub influența unui sistem de inconsistențe multinivel legate de statusul personal și familial. Inconsistențele personal-familial se asociază de asemenea cu inconsistențele dintre statusul în comunitate și în regiune. Dacă o persoană trăiește

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Y') sunt suficient de mici. Se calculează inconsistențele pozitive și negative, simple și la pătrat, pentru a releva multiplele fațete ale fenomenului de inconsistență. 3. Ipoteza inconsistențelor multinivel: atitudinile din sfera publică (Habermas, 2000) cad sub influența unui sistem de inconsistențe multinivel legate de statusul personal și familial. Inconsistențele personal-familial se asociază de asemenea cu inconsistențele dintre statusul în comunitate și în regiune. Dacă o persoană trăiește într-o comunitate dezvoltată dintr-o regiune săracă sau într-o comunitate săracă dintr-

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
pozitive și negative, simple și la pătrat, pentru a releva multiplele fațete ale fenomenului de inconsistență. 3. Ipoteza inconsistențelor multinivel: atitudinile din sfera publică (Habermas, 2000) cad sub influența unui sistem de inconsistențe multinivel legate de statusul personal și familial. Inconsistențele personal-familial se asociază de asemenea cu inconsistențele dintre statusul în comunitate și în regiune. Dacă o persoană trăiește într-o comunitate dezvoltată dintr-o regiune săracă sau într-o comunitate săracă dintr-o regiune dezvoltată, ea se va confrunta cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
pentru a releva multiplele fațete ale fenomenului de inconsistență. 3. Ipoteza inconsistențelor multinivel: atitudinile din sfera publică (Habermas, 2000) cad sub influența unui sistem de inconsistențe multinivel legate de statusul personal și familial. Inconsistențele personal-familial se asociază de asemenea cu inconsistențele dintre statusul în comunitate și în regiune. Dacă o persoană trăiește într-o comunitate dezvoltată dintr-o regiune săracă sau într-o comunitate săracă dintr-o regiune dezvoltată, ea se va confrunta cu o astfel de inconsistență comunitate-regiune care îi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de asemenea cu inconsistențele dintre statusul în comunitate și în regiune. Dacă o persoană trăiește într-o comunitate dezvoltată dintr-o regiune săracă sau într-o comunitate săracă dintr-o regiune dezvoltată, ea se va confrunta cu o astfel de inconsistență comunitate-regiune care îi va influența atitudinile și comportamentele publice. Inconsistența comunitate-regiune se măsoară (în variabila ECOLOG) ca diferență între doi indici (scoruri factoriale), nivelul de dezvoltare al județului (DEVJUD 98) și nivelul de dezvoltare al localității (QLIFEUR). Variabila continuă care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
regiune. Dacă o persoană trăiește într-o comunitate dezvoltată dintr-o regiune săracă sau într-o comunitate săracă dintr-o regiune dezvoltată, ea se va confrunta cu o astfel de inconsistență comunitate-regiune care îi va influența atitudinile și comportamentele publice. Inconsistența comunitate-regiune se măsoară (în variabila ECOLOG) ca diferență între doi indici (scoruri factoriale), nivelul de dezvoltare al județului (DEVJUD 98) și nivelul de dezvoltare al localității (QLIFEUR). Variabila continuă care măsoară inconsistența a fost recodificată ca variabilă categorială, situație în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
care îi va influența atitudinile și comportamentele publice. Inconsistența comunitate-regiune se măsoară (în variabila ECOLOG) ca diferență între doi indici (scoruri factoriale), nivelul de dezvoltare al județului (DEVJUD 98) și nivelul de dezvoltare al localității (QLIFEUR). Variabila continuă care măsoară inconsistența a fost recodificată ca variabilă categorială, situație în care fiecare categorie cuprinde 33,3% dintre cazuri. Rezultatetc "Rezultate" Cele patru categorii, caracterizate fiecare din punctul de vedere al atitudinii față de acțiunea publică, sunt construcții conceptuale pe deplin susținute de analiza

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
valori medii ale indicatorilor pentru grupul de referință. a. Scorul factorial calculat pentru toate localitățile țării, înmulțit cu 10. b. Scorul factorial calculat pentru toate județele țării, înmulțit cu 10. Între IS și grupurile de AAP există o legătură semnificativă: inconsistența pozitivă este specifică persoanelor cu orientare participativă și democratică; se întâmplă foarte rar să găsim persoane cu orientare participativă în rândul gospodăriilor cu status consistent sau cu inconsistență negativă; consistența merge împreună cu orientarea autoritară, care este cel mai bine reprezentată

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
cu 10. Între IS și grupurile de AAP există o legătură semnificativă: inconsistența pozitivă este specifică persoanelor cu orientare participativă și democratică; se întâmplă foarte rar să găsim persoane cu orientare participativă în rândul gospodăriilor cu status consistent sau cu inconsistență negativă; consistența merge împreună cu orientarea autoritară, care este cel mai bine reprezentată în eșantion; în cazul orientării rebele există o mai mare probabilitate de inconsistență negativă. Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%)tc "Tabelul 24. Grupuri AAP

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]