2,622 matches
-
acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic ori de a desfășura cercetări științifice sau de a efectua orice altă operațiune într-un sistem informatic. » ... În mod evident, dispozițiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, comune unor incriminări distincte, trebuie analizate prin prisma elementului material al laturii obiective a fiecărei infracțiuni care are atașată această cerință esențială și pentru care textul este aplicabil. “ ... VII.1.2. În ceea ce privește deciziile de speță, Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
României, Partea I, nr. 650 din 26 iulie 2018, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 alin. (1) și art. 360 din Codul penal. În considerentele acesteia s-a menționat, cu referire la incriminarea reglementată de art. 360 din Codul penal, că „aceasta protejează relațiile sociale a căror bună desfășurare depinde de respectarea securității și integrității sistemelor informatice, precum și a securității, integrității și confidențialității datelor informatice; (…) Elementul material al acestei infracțiuni îl constituie
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
va adopta măsurile legislative și alte măsuri considerate necesare pentru a incrimina ca infracțiune, potrivit dreptului său intern, accesarea intenționată și fără drept a ansamblului ori a unei părți a unui sistem informatic. O parte poate condiționa o astfel de incriminare de comiterea încălcării respective prin violarea măsurilor de securitate, cu intenția de a obține date informatice ori cu altă intenție delictuală, sau de legătura dintre încălcarea respectivă și un sistem informatic conectat la alt sistem informatic. Directiva 2013/40/UE a Parlamentului
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
conexitate neexistând în acele situații în care oricare ar fi dezlegarea dată problemei de drept de către instanța supremă, aceasta nu va avea nicio influență asupra soluției pe fond a litigiului. Or, în cauză, pornind de la tiparul normei de incriminare a faptei de acces ilegal la un sistem informatic, astfel cum este configurat în cuprinsul art. 360 din Codul penal, se constată că lămurirea aspectului ce formează obiectul sesizării cu care a fost învestit Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
Fiind o infracțiune de pericol, obiectul juridic special al acesteia este constituit din relațiile sociale ale căror naștere și dezvoltare sunt condiționate de siguranța/securitatea sistemelor și datelor informatice constând în asigurarea confidențialității, integrității și accesibilității acestora, fără ca textul de incriminare să protejeze patrimoniul persoanei sau alte valori sociale ce ar putea fi lezate printr-o acțiune distinctă înlesnită ca urmare a consumării accesului, caz în care fapta incriminată de dispozițiile art. 360 din Codul penal va avea natura unei infracțiuni
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
care fapta incriminată de dispozițiile art. 360 din Codul penal va avea natura unei infracțiuni mijloc ce urmează a fi reținută în concurs cu o altă infracțiune. De altfel, în ceea ce privește sfera relațiilor sociale ocrotite prin norma de incriminare, în același sens s-au pronunțat și Curtea Constituțională în cuprinsul Deciziei nr. 353 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 26 iulie 2018, paragraful 31, dar și literatura de specialitate (George
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
acțiunea de contrafacere sau alterare a datelor informatice să fie realizată fără drept are semnificația atribuită prin dispozițiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 (…). În mod evident, dispozițiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, comune unor incriminări distincte, trebuie analizate prin prisma elementului material al laturii obiective a fiecărei infracțiuni care are atașată această cerință esențială și pentru care textul este aplicabil. “ Ca atare, având în vedere aspectele statuate, cu caracter obligatoriu, de Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
printr-o hotărâre pronunțată în condițiile art. 477 din Codul de procedură penală, atât timp cât nu vizează interpretarea in abstracto a dispozițiilor art. 360 alin. (1) din Codul penal, prin stabilirea, în general, a înțelesului sau conținutului normei de incriminare, ci doar aplicarea acesteia la cazul concret dedus judecății, în funcție de particularitățile speței rezultate din propria analiză a materialului probator administrat, cu scopul de a se identifica soluția ce trebuie adoptată în dosarul aflat pe rolul Curții de Apel
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
tipicitate a infracțiunii cu care instanța a fost sesizată“. Așadar, se constată că ceea ce se cere în realitate în procedura prevăzută de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală nu este interpretarea in abstracto a normei de incriminare a faptei de acces fără drept la un sistem informatic, ci, transformând propria opinie cu privire la circumstanțele faptice concrete ale cauzei în ipoteză a întrebării, Curtea de Apel Ploiești solicită stabilirea întrunirii sau, după caz, a neîndeplinirii în speța
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
mult cu cât acesta completează art. 297 din Codul penal. În acest sens, arată că Decizia Curții Constituționale nr. 603 din 6 octombrie 2015 face referire la faptul că elementul material al infracțiunii trebuie să se regăsească în norma de incriminare sau într-o normă de rang egal. Prin urmare, orice normă de complinire trebuie să fie plasată pe același nivel în ierarhia actelor juridice. Se mai precizează că prin Legea nr. 165/2013 a fost schimbată concepția legislativă, atribuțiile Comisiei Centrale
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
În ceea ce privește sintagma „ori a măsurilor de prevedere“ din cuprinsul dispozițiilor art. 192 alin. (2) fraza întâi din Codul penal, Curtea observă că uciderea din culpă prevăzută de art. 192 din Codul penal are corespondent în norma de incriminare din art. 178 din Codul penal din 1969, care are aceeași denumire marginală. Uciderea din culpă este o formă a omorului, ceea ce diferă fiind poziția psihică a autorului faptei, în sensul că, în loc de intenție, fapta este comisă
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
de prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5). ... 21. Totodată, Curtea amintește și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la prevederile art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit căreia principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege) - pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infracțiuni - instituie și cerința ca legea penală să nu fie interpretată și aplicată extensiv
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
analogie, în defavoarea inculpatului, în speță, unor funcționari publici persoane fizice fiindu-le imputate fapte de abuz în serviciu săvârșite prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor specifice unei persoane juridice, aspect ce reprezintă o extindere a aplicării unei norme penale de incriminare cu privire la o categorie de persoane pe care nu le prevede în mod expres. Or, o astfel de interpretare extensivă contravine principiului legalității incriminării și a pedepsei, o conduită ilicită, cum este încălcarea dispozițiilor art. 20 din Ordonanța de
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
specifice unei persoane juridice, aspect ce reprezintă o extindere a aplicării unei norme penale de incriminare cu privire la o categorie de persoane pe care nu le prevede în mod expres. Or, o astfel de interpretare extensivă contravine principiului legalității incriminării și a pedepsei, o conduită ilicită, cum este încălcarea dispozițiilor art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, putând fi sancționată contravențional atunci când aparține unei persoane juridice și putând fi sancționată penal atunci când autorul faptei este
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
infracțiunii de abuz în serviciu săvârșite cu încălcarea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 - în măsura în care ordonanța de urgență analizată se adresează, în mod direct și neechivoc, unei persoane juridice -, fără să fie încălcate principiul legalității incriminării și caracterul proporțional al răspunderii penale. De asemenea, se ridică întrebarea dacă principiul subsidiarității răspunderii penale se aplică, în măsura în care persoana fizică, subiect activ al infracțiunii de abuz în serviciu, poate răspunde civil ca urmare a încălcării prevederilor
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
ipoteză în care persoana juridică este amendată contravențional, aspect ce atrage răspunderea delictuală a organelor de conducere. ... 12. Se susține că în viziunea Curții Constituționale exprimată în cuprinsul Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 se statuează că principiul legalității incriminării impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte; or, în condițiile analizate, de vreme ce legiuitorul a dorit sancționarea persoanei juridice pentru încălcarea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că infracțiunea de abuz în serviciu, reglementată la art. 297 din Codul penal, astfel cum a fost amendată prin Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016, respectă atât principiul legalității incriminării, cât și standardele de calitate a legii prevăzute de Constituția României. ... 16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA. ... 21. Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii și ale art. 23 alin. (12) cu privire la legalitatea incriminării și a pedepsei. ... 22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că textul criticat este neconstituțional întrucât, nefăcând distincție între condițiile răspunderii penale a persoanei fizice și cele ale răspunderii penale a
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) - Accesul liber la justiție, ale art. 23 alin. (12) privind principiul legalității incriminării și al pedepsei și ale art. 24 alin. (1) - Dreptul la apărare. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. 70 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 fac parte din capitolul II: Reguli comune aplicabile pentru
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
ce privește celelalte chestiuni învederate de către autoarea excepției de neconstituționalitate prin care apreciază că dispozițiile art. 70 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 sunt neconstituționale prin raportare la art. 23 alin. (12) cu privire la principiul legalității incriminării și al pedepsei din Constituție, Curtea observă, pe de o parte, că dispozițiile constituționale menționate nu au incidență asupra textului criticat, întrucât acesta nu stabilește sancțiuni în sensul prevăzut de norma constituțională, iar, pe de altă parte, nu sunt menționate
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
o persoană care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în cadrul asociației, în sensul dispozițiilor art. 308 din Codul penal. În argumentarea opiniei exprimate, s-a apreciat, în esență, că norma de incriminare nu condiționează existența acestei infracțiuni de săvârșirea faptei de către o persoană care deține o anumită calitate, cum este cea de administrator de drept al asociației. Subiectul activ al infracțiunii de delapidare poate fi numai un funcționar public (propriu-zis sau
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
nu are prerogativa legală a administrării bunurilor, astfel încât actele întocmite de acesta nu sunt susceptibile de a produce efecte juridice. Or, tocmai această prerogativă, ce îi conferă administratorului posibilitatea manipulării bunurilor fără a realiza contact efectiv cu acestea, justifică incriminarea faptei. Cu privire la cel de-al doilea aspect supus analizei, s-a considerat că persoana care desfășoară servicii pentru asociația de proprietari sau locatari, în baza unui contract de prestări servicii, nu poate fi subiectul activ al infracțiunii de
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
cu subiect activ special (textul de lege cerând calitatea de gestionar sau administrator al funcționarului public pentru a putea fi îndeplinite condițiile de tipicitate ale normei prevăzute de art. 295 din Codul penal). Raportat la valoarea socială protejată în cazul incriminării prevăzute la art. 295 din Codul penal (îndeplinirea conformă a atribuțiilor de serviciu de către funcționar), calitatea subiectului activ special se va raporta în primul rând la administratorul sau gestionarul de drept, acesta având atribuții de serviciu clar stabilite de
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
din Codul penal, s-a exprimat opinia potrivit căreia o astfel de persoană poate să fie, de lege lata, încadrată în dispozițiile art. 308 din Codul penal. S-a arătat că, având în vedere faptul că unele dintre textele de incriminare la care trimite art. 308 din Codul penal prevăd ca situație premisă exercitarea atribuțiilor de serviciu sau a îndatoririlor de serviciu (infracțiunea de purtare abuzivă, infracțiunea de abuz în serviciu, folosirea abuzivă a funcției în scop sexual etc.), s-ar
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității pedepsei și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 7 privind principiul legalității incriminării și pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate, de exemplu, prin Decizia nr. 330 din 11 mai 2017, publicată în
DECIZIA nr. 259 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258497]