116 matches
-
paleta fabricată din superaliaj bază nichel de tip NIMONIC 86 Aspectul general al paletei supuse inscripționării și detaliu de marcaj. Modul de comportare la inscripționare este în acest caz similar cu situația anterior prezentată. Suprapunerea amprentelor de inscripționare la realizarea indentării a fost, pentru o scriere corectă, tot la o valoare a pasului de circa 140μm. La o mărire a cadenței de inscripționare cu circa 50%, are loc o finisare a zonei de inscripționare, Fig. 3.28, cu o multiplă suprapunere
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
tot la o valoare a pasului de circa 140μm. La o mărire a cadenței de inscripționare cu circa 50%, are loc o finisare a zonei de inscripționare, Fig. 3.28, cu o multiplă suprapunere a amprentelor produse de către capul de indentare. La creșterea forței de aplicare a capului de indentare, au loc atât suprapunerea amprentelor, cât și separarea acestora în falii de fisurare și amprentare, ce se caracterizează prin apariția unor direcții multiple de fisurare la 450. Direcțiile de fisurare se
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
La o mărire a cadenței de inscripționare cu circa 50%, are loc o finisare a zonei de inscripționare, Fig. 3.28, cu o multiplă suprapunere a amprentelor produse de către capul de indentare. La creșterea forței de aplicare a capului de indentare, au loc atât suprapunerea amprentelor, cât și separarea acestora în falii de fisurare și amprentare, ce se caracterizează prin apariția unor direcții multiple de fisurare la 450. Direcțiile de fisurare se conturează cu claritate și se mențin de-a lungul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
atât suprapunerea amprentelor, cât și separarea acestora în falii de fisurare și amprentare, ce se caracterizează prin apariția unor direcții multiple de fisurare la 450. Direcțiile de fisurare se conturează cu claritate și se mențin de-a lungul axei de indentare, chiar și la modificarea profilului paletei. Amprentare cvasiomogenă în procesul de inscripționare a piesei. Secvențialitatea și direcțiile de fisurare formate ca urmare a creșterii forței de amprentare. Mărire X 200 100 Propagarea fisurilor se produce prin alunecare laterală, chiar și
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
modificarea profilului paletei. Amprentare cvasiomogenă în procesul de inscripționare a piesei. Secvențialitatea și direcțiile de fisurare formate ca urmare a creșterii forței de amprentare. Mărire X 200 100 Propagarea fisurilor se produce prin alunecare laterală, chiar și la limita de indentare, unde apar maxime de fisurare de material. Se pot individualiza cu ușurință secvențele de microfisurare care apar, precum și caracterul periodic al acestora, care păstrează identitatea cu pasul de inscripționare. Analizele SEM efectuate au arătat că fisurile laterale se propagă până la
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
propagă până la ultima secvență de imprentare care se realizează în zona de scriere. magine SEM ce redă caracterul periodic al fisurilor induse după inscripționarea paletei. Detaliu al formării și al direcțiilor de propagare a fisurilor apărute pe suprafața paletei după indentare. Mărire X 1000 Un puternic efect de fisurare ar putea indica o evidentă creștere a tensiunilor interne dezvoltate în această zonă, ca urmare a inscripționării prin microindentare. Rezultatul accentuării efectului de fisurare poate să mai apară după indentare și ca
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
paletei după indentare. Mărire X 1000 Un puternic efect de fisurare ar putea indica o evidentă creștere a tensiunilor interne dezvoltate în această zonă, ca urmare a inscripționării prin microindentare. Rezultatul accentuării efectului de fisurare poate să mai apară după indentare și ca urmare a concentrării de forțe suplimentare, dincolo de limita de rupere, în special pe zonele de formare a unor concentratori de tensiuni, ce bănuim că au apărut la suprafața piesei ca urmare a perioadei de funcționare îndelungată a paletei
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
ca urmare a concentrărilor de tensiuni care se produc zonal, drept rezultat al deplasării relative a limitelor grăunților cristalini, cu predilecție în zona de inscripționare, dar și a stratificărilor produse de migrarea defectelor cristaline către zonele periferice ale benzii de indentare. Ruperea intercristalină, în acest caz, se poate datora prin urmare atât tensiunilor interne foarte mari apărute cât și deformării grăunților, a migrării vacanțelor și stratificărilor din interiorul rețelei cristaline, toate acestea considerând a fi produse strict ca urmare a deformării
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
interne foarte mari apărute cât și deformării grăunților, a migrării vacanțelor și stratificărilor din interiorul rețelei cristaline, toate acestea considerând a fi produse strict ca urmare a deformării plastice a aliajului de la suprafața paletei. Se pare că, datorită procedeului de indentare aplicat pentru inscripționare, deformarea suprafețelor aliajelor din care sunt realizate paletele se produce prin apariția unor benzi de alunecare, în prima fază 101 producându-se fisuri intracristaline. Reproducerea și formarea benzilor de alunecare se pare că ar constitui în acest
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
ar constitui în acest caz un fenomen general care apare înainte de a se produce inițierea fisurării materialului, însă acest aspect al mecanismului de deformare și fisurare este dificil de pus in evidență, fără a efectua o analiză in situ la indentare. Rezultatele experimentale obținute pe proba fabricată din aliaj bază titan La variantele de inscripționare datorate indentării mecanice a titanului, adâncimea de pătrundere a penetratorului are o valoare mult mai mare în zona centrală decât zona imediat apropiată. Gradul de deformare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
materialului, însă acest aspect al mecanismului de deformare și fisurare este dificil de pus in evidență, fără a efectua o analiză in situ la indentare. Rezultatele experimentale obținute pe proba fabricată din aliaj bază titan La variantele de inscripționare datorate indentării mecanice a titanului, adâncimea de pătrundere a penetratorului are o valoare mult mai mare în zona centrală decât zona imediat apropiată. Gradul de deformare plastică este foarte pronunțat chiar și la sarcini de aplicare variabile, caz în care se face
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
zona centrală decât zona imediat apropiată. Gradul de deformare plastică este foarte pronunțat chiar și la sarcini de aplicare variabile, caz în care se face strict pe sensul de avansare al penetratorului utilizat la inscripționare. Aspectul general al zonei de indentare mecanică. Mărire X 200 Detaliu de indentare ce evidențiază un caracter cvasiomogen în procesul de inscripționre a piesei. Această zonă centrală de adâncime se menține relativ constantă. În Fig. 3.32 se poate observa aspectul general al zonei de indentare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de deformare plastică este foarte pronunțat chiar și la sarcini de aplicare variabile, caz în care se face strict pe sensul de avansare al penetratorului utilizat la inscripționare. Aspectul general al zonei de indentare mecanică. Mărire X 200 Detaliu de indentare ce evidențiază un caracter cvasiomogen în procesul de inscripționre a piesei. Această zonă centrală de adâncime se menține relativ constantă. În Fig. 3.32 se poate observa aspectul general al zonei de indentare mecanică, respectiv succesiunea de amprentări ce a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
indentare mecanică. Mărire X 200 Detaliu de indentare ce evidențiază un caracter cvasiomogen în procesul de inscripționre a piesei. Această zonă centrală de adâncime se menține relativ constantă. În Fig. 3.32 se poate observa aspectul general al zonei de indentare mecanică, respectiv succesiunea de amprentări ce a fost realizată la indentarea cu avans mic, imaginea evidențiind fiecare amprentă realizată. Fig. 3.33 conține un detaliu de indentare ce evidențiază caracterul cvasiomogen al procesului de amprentare/inscripționre a piesei. Fig. 3
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
caracter cvasiomogen în procesul de inscripționre a piesei. Această zonă centrală de adâncime se menține relativ constantă. În Fig. 3.32 se poate observa aspectul general al zonei de indentare mecanică, respectiv succesiunea de amprentări ce a fost realizată la indentarea cu avans mic, imaginea evidențiind fiecare amprentă realizată. Fig. 3.33 conține un detaliu de indentare ce evidențiază caracterul cvasiomogen al procesului de amprentare/inscripționre a piesei. Fig. 3.34 conține un detaliu ce prezintă deformarea plastică a aliajului de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
constantă. În Fig. 3.32 se poate observa aspectul general al zonei de indentare mecanică, respectiv succesiunea de amprentări ce a fost realizată la indentarea cu avans mic, imaginea evidențiind fiecare amprentă realizată. Fig. 3.33 conține un detaliu de indentare ce evidențiază caracterul cvasiomogen al procesului de amprentare/inscripționre a piesei. Fig. 3.34 conține un detaliu ce prezintă deformarea plastică a aliajului de titan în straturi de alunecare concentrice, care copiază capul indentorului. Amprenta singulară a capului de indentare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
indentare ce evidențiază caracterul cvasiomogen al procesului de amprentare/inscripționre a piesei. Fig. 3.34 conține un detaliu ce prezintă deformarea plastică a aliajului de titan în straturi de alunecare concentrice, care copiază capul indentorului. Amprenta singulară a capului de indentare este foarte asemănătoare cu amprenta Brinell sau cu indentarea obținută pentru paleta din aliaj de aluminiu. Fig. 3.35 surprinde tendința de limitare a deformării plastice a zonelor laterale de pe direcția de indentare la creșterea frecvenței și micșorarea pasului de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
inscripționre a piesei. Fig. 3.34 conține un detaliu ce prezintă deformarea plastică a aliajului de titan în straturi de alunecare concentrice, care copiază capul indentorului. Amprenta singulară a capului de indentare este foarte asemănătoare cu amprenta Brinell sau cu indentarea obținută pentru paleta din aliaj de aluminiu. Fig. 3.35 surprinde tendința de limitare a deformării plastice a zonelor laterale de pe direcția de indentare la creșterea frecvenței și micșorarea pasului de indentare. 3.6. Microtextura suprafețelor inscripționate mecanic și corelarea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
capul indentorului. Amprenta singulară a capului de indentare este foarte asemănătoare cu amprenta Brinell sau cu indentarea obținută pentru paleta din aliaj de aluminiu. Fig. 3.35 surprinde tendința de limitare a deformării plastice a zonelor laterale de pe direcția de indentare la creșterea frecvenței și micșorarea pasului de indentare. 3.6. Microtextura suprafețelor inscripționate mecanic și corelarea texturii cu analiza de imagine SEM - linii punctate În subcapitolul precedent, am analizat indentările obținute prin micropercuție și realizate sub forma unor linii continue
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
este foarte asemănătoare cu amprenta Brinell sau cu indentarea obținută pentru paleta din aliaj de aluminiu. Fig. 3.35 surprinde tendința de limitare a deformării plastice a zonelor laterale de pe direcția de indentare la creșterea frecvenței și micșorarea pasului de indentare. 3.6. Microtextura suprafețelor inscripționate mecanic și corelarea texturii cu analiza de imagine SEM - linii punctate În subcapitolul precedent, am analizat indentările obținute prin micropercuție și realizate sub forma unor linii continue, pentru compararea 103 generică față de marcarea laser, fapt
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
limitare a deformării plastice a zonelor laterale de pe direcția de indentare la creșterea frecvenței și micșorarea pasului de indentare. 3.6. Microtextura suprafețelor inscripționate mecanic și corelarea texturii cu analiza de imagine SEM - linii punctate În subcapitolul precedent, am analizat indentările obținute prin micropercuție și realizate sub forma unor linii continue, pentru compararea 103 generică față de marcarea laser, fapt ce a presupus suprapunerea amprentelor realizate de capul de marcare, situație ce a condus la o serie de concluzii calitative nu tocmai
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
marcare să fie independente și clar distanțate unele de altele, fără să afecteze lizibilitatea marcajului și înscriindu-se în normele aplicative uzuale din industrie. Marcaj pe paleta bază nichel, de tip NIMONIC Imagine SEM a zonei de marcaj obținută prin indentare sferică serială a suprafeței paletei. Imagine SEM ce pune în evidență repetabilitatea morfologiei amprentei realizată prin microdislocări de material. Mărire X 100 Imagine SEM de detaliu pentru amprentă. Nu se observă în zona inferioară a amprentei fisuri. Imagine SEM a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
al amprentei nu se observă fisuri sau alte tipuri de defecte ce ar pune în pericol integritatea sau funcționarea paletei, Fig 3.41. Marcaj pe paleta baza nichel, de tip NIMONIC 86 Imagine SEM a zonei de marcaj obținută prin indentare sferică serială a suprafeței paletei. Imagine SEM cu secționare transversală prin amprentă. Se observă diverse depuneri de material ductil. Mărire X 400 În Figura 3.44 se poate observa că în zona inferioară a amprentei nu sunt evidențiate fisuri. În
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
zona cavitară. Sunt evidențiate variațiile de dimensiuni și relief ale secțiunii zonei indentate. Mărire X 800 Imagine SEM de detaliu în care se poate observa cu ușurință lipsa fisurilor sau a oricăror altor tipuri de defecte pe zona inferioară a indentării. Mărire X 1.600 În concluzie, marcarea prin micropercuție este indicată doar în cazul în care amprentele capului de marcare nu se suprapun și sunt clar distanțate unele de altele, dar fără să afecteze totuși lizibilitatea eventualului marcaj. 109 Capitolul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pentru estimarea comportamentului de durabilitate pentru astfel de cazuri rămânând încă un deziderat. De aceea, cercetările experimentale realizate și-au propus să evidențieze unele aspecte privind diferențierile microstructurale și funcționale ale suprafețelor [114] pe care sau realizat intervenții de dublă indentare, respectiv prin baleierea unui fascicul laser și prin indentare serială sau prin vibromarcare. Microstructura de solidificare ca urmare a utilizării laserului la inscripționare sau a modificării stării suprafețelor ca rezultat al microdeformării suprafețelor și microinscripționării, au fost tratate prin asociere
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]