172 matches
-
Tu pre mine mă omori, În vreme ce Încă-s viu...” În chiar versurile citate mai este indicat un mărunt demon; urîtul. În vecinătatea Iui stă mîhnăciunea (melancolia, numită Într-un loc milanhonie). Amorul produce mîhnăciune mare. Din aceeași sferă de nenorociri indeterminate face parte năcazul, citat de mai multe ori pînă acum. Iată-l acum intr-o formă paroxistică: năcaz mare. „Năcazul meu este mare Este rău, este cumplit Și să-l vindec nu am stare...” O categorie specială În patologia erosului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
însoțită de comentarii absconse făcute sub forma unor mormăituri ininteligibile pentru ceilalți, din mijlocul cărora țâșnește din când în când frântură unei sintagme: "Lesbiene... Ia uitea! Lesbiene prin contract. Auzi, prin contract!" După care vorbele se pierd din nou în indeterminatul bombănelii și al unui mârâit prelung. Freamătul pe care ființa lui îl emite continuu îi cuprinde până la urmă pe toți cei de față și, în curând, toată lumea începe să se certe cu toată lumea. Simțindu-și forța de disoluție, redublează, devine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
doar pentru că jurnalul intim (ca subspecie a autobiograficului) rezumă o viață, ci pentru că este un caz particular al acesteia. E un fel de a spune, pentru că viața devine, aici, un termen metonimic: fragmente din ceea ce autorul numește viață, viață proprie. Indeterminat la un capăt (nu există jurnale care să acopere viața scriitorului din prima clipă a nașterii sale), el e predeterminat la celălalt: de faptul brut al morții. În același timp, ar fi o exagerare să vedem lucrurile așa cum le văd
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
eterogene. Orizonturile inconștiente pot fi colective, ele "pot fi aceleași la o mulțime, la un popor sau la un grup de popoare" (Blaga, 1965:65). Dubletul orizontului spațial e compus dintr-un orizont spațial al conștiinței, ca și cadru intuitiv, indeterminat, al diferitelor peisaje caleidoscopice, și un orizont spațial al inconștientului constitutiv, ca și cadru determinat sau structurat, permanent al inconștientului (vezi Blaga, 1965:64). Dubletul orizontului temporal include la nivel conștient timpurile trecut, prezent și viitor, iar la nivel inconștient
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
etică, știință, obser vare morală etc.“. Basmului i se atribuie origine indoeuropeană și surse mitice, legen dare. Tema generală a basmului - biruința binelui asupra forțelor malefice - determină natura conflictului (conflict moral exterior). Lumea basmului ființează întrun spațiu și o durată indeterminate. Cele două categorii ale existenței sunt modelate în matricea fabulosului, exprimând nostalgia omului de a suprima limitele cel condiționează onto logic. Astfel, spațiul se configurează, frecvent, pe trei niveluri valorice (pădurea/pala tul de aramă, de argint, de aur), întro
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
narative au o relativă independență, determinată de memoria afectivă în care se imprimă „decupaje“ din realitatea trăită. Tim pul este discontinuu, guvernat de fluxul conștiinței, de alternanța între timpul obiectiv și durata interioară. Personajele noului roman sunt relativizate, dilematice, atipice, indeterminate uneori („personajul indirect“), contradictorii alteori. Identitatea și existența lor se construiesc treptat, incomplet, din perspectiva subiectivă, internă, a unui personajnarator (caracterizat prin luciditate, prin profunzimea necruțătoare a introspecției) sau din perspectivele divergente ale unor personaje focalizator (descen trarea viziunii/perspectivă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ales de cel spân. Confruntarea lui Harap Alb cu fiecare dintre cei doi antagoniști este semnalată prin motivul podului, care marchează trecerea în altă etapă a procesului de maturizare a eroului. Cele două serii de evenimente se petrec întrun timp indeterminat, specific basmului, având ca spațiu al desfășurării „«cadrul fizic» al satului moldovean de sub munte“ (George Munteanu). Geografia miraculoasă, definitorie pentru specia basmului, se regăsește vag, prin câteva repere convenționale („ostrovul florilor“, tărâm al Sfintei Duminici, grădina ursului, pădurea cerbului fermecat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Despre mine, dar mai ales despre tine, june deoriundeșioricum, despre tine care ești la început și despre tine care te pregătești să părăsești jungla bogată, primejdioasă, peisajul selvatic, gonind ca un prost în savana pustie... - Simona Popescu. - o instanță generică, indeterminată, cu rol de figură retorică (lirismul gnomic/al măștilor: Ce e rău și ce e bine / Tu tentreabă și socoate... - M. Eminescu). În lirica modernă, se evidențiază destructurarea eului liric, tinzând spre un eu abstract, deseori disimulat sub măști culturale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Încadrate în „rama“ unor serii de verbe la perfectul compus, verbele de aspect imperfectiv creează un plan de adâncime care pla sează momentele de evocare a procesului creator (mă reîntorceau, îmi redeșteptau nostalgii, simțeam, știam, scriam, cunoșteam etc.) întro durată indeterminată./ Valoarea stilistică este cea descriptiv evocativă, cu rol de accentuare a viziunii subiective, imprimând evocării actului creator o perspectivă progresivă și un caracter dinamic. 8. Fragmentul citat aparține genului epic. O primă trăsătură ilustrată este prezența instanțelor comunicării narative - narator
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
povești“ (Al. Piru). Confruntarea lui HarapAlb cu cei doi antagoniști - omul roș și cel spân - este semnalată prin motivul podului, marcând trecerea în altă etapă a procesului de maturizare a eroului. Cele două serii de evenimente se petrec întrun timp indeterminat, specific basmului, având ca spațiu al desfășurării un tărâm apropiat de „satul mol dovean de sub munte“ (George Munteanu). Geografia miraculoasă, defi nitorie pentru specia basmului, se regăsește vag, prin câteva repere convenționale (ostrovul florilor, tărâm al Sfintei Duminici, grădina ursului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ce sucește mințile bărbaților. Otilia însăși se caracterizează cu luciditate, descoperinduși structura dilematică: Eu sunt o zăpăcită, nu știu ce vreau. Această reflectare caleidoscopică în „oglinzile“ mișcătoare ale conștiinței ce lorlalți pulverizează unitatea personajului, așa încât Otilia apare ca o ființă contra dictorie, indeterminată, enigmatică. Construirea principalului personaj feminin la confluența planurilor narative, la intersecția tuturor liniilor de conflict nu este întâm plătoare, fiindcă George Călinescu creează o eroină modernă, relativizată, care se sus trage încadrărilor tipologice. Astfel, este semnificativ faptul că, deși este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
doi sau trei... Radiografiem achizițiile prezente, și nu pe cele etalate cândva. Suntem siguri că acestea din urmă mai sunt prezente, că au dat roade? Nu este corect să ocultăm starea de cunoaștere actuală a elevului „agățându-ne” de preachiziții indeterminate în timp. De ce să condamnăm pe cineva pentru notele luate cândva? Poate între timp s-a reorientat, a evoluat, a ajuns la o nouă altitudine valorică, la alte competențe. E ca și în creștinism: omul se poate mântui chiar și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de recunoaștere. Ne doare faptul că cei mai buni din școală nu ajung și cei mai buni în societate, în sensul recunoașterii și „utilizării” lor. Și asta pentru că mecanismele de validare și activare a valorilor sunt atât de complicate, de indeterminate, încât nici o școală nu ar fi capabilă să țintească așa ceva. Și în nici un caz ele nu mai țin doar de școală. Din păcate! Activitate Alcătuiți o listă de cazuri cu personalități emblematice pentru disciplina pe care o predați la care
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
realizarea eliptică mi-e, Mi-e să nu zică ceva) sau Îmi pare bine, îmi pare rău. Interesantă este raportarea la emoție prin intermediul altui agent declanșator (Mă enervează înseamnă „El face ca eu să mă enervez”) sau la un agent indeterminat (Mi-e frică înseamnă „Există starea de frică la care mă raportez”). Transferarea răspunderii pentru declanșarea emoției unui agent extern este explicită în structuri de tipul Turcii au adus cu ei multă jale în Țara Românească sau Mă faci să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și al interraportării permanente, al relegăturilor și reinițializărilor în noi forme. Entitățile nodale și sintetizatoare în sistemul info-biotic participă la derularea unei activități transformative prin medierea unei interfețe de întâlnire a utilizatorului și a „obiectului” computațional. Corespunzând spațialității și temporalității indeterminate a interfeței, corporealitățile artificiale se înscriu deopotrivă într-un pasaj al metamorfozelor și într-o sedimentare ontologică evolutivă. Pe de o parte, entitățile intercorporeale se formează și se deformează în spațiul virtual. Pe de altă parte, cyberspațiul, prin caracterul lui
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ale încarnării, de la contagiune la profilaxie. În ipostaza de virus, informația este ușor de transmis și de actualizat, acționând ca o parte „naturală” a unui sistem în care a fost generat, transformând spațiul virtual în spațiu viral. Creând o zonă indeterminată, situată la interfața dintre viu și non-viu, organic și non-organic (Plant, 1996aă, aceste forme virale sunt simulate în sistemele informatice, parazitând nu doar materialitatea tehnologiilor și a programelor, ci și viața umană afectată prin producerea de daune tehnologice în toate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fi conceput”, pe când la Descartes, Dumnezeu este „ființa suveran perfectă”. Definiției epistemologice anselmiene, relativă la capacitatea de cunoaștere, Descartes Îi opune o definiție ontologică, relativă la obiectul Însuși. Pentru Descartes, perfecțiunea este expresia infinității actuale, nu a unei valori maxime indeterminate, nedefinite. El consideră că indeterminatul este conceptibil și În același timp inferior infinitului. „Infinitul, ca infinit, nu este cu adevărat Înțeles, dar cu toate acestea el este judecat; căci a Înțelege clar și distinct că un lucru nu poate În
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Dumnezeu este „ființa suveran perfectă”. Definiției epistemologice anselmiene, relativă la capacitatea de cunoaștere, Descartes Îi opune o definiție ontologică, relativă la obiectul Însuși. Pentru Descartes, perfecțiunea este expresia infinității actuale, nu a unei valori maxime indeterminate, nedefinite. El consideră că indeterminatul este conceptibil și În același timp inferior infinitului. „Infinitul, ca infinit, nu este cu adevărat Înțeles, dar cu toate acestea el este judecat; căci a Înțelege clar și distinct că un lucru nu poate În nici un fel să Întâlnească limite
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
etică, știință, obser vare morală etc.“. Basmului i se atribuie origine indoeuropeană și surse mitice, legen dare. Tema generală a basmului - biruința binelui asupra forțelor malefice - determină natura conflictului (conflict moral exterior). Lumea basmului ființează întrun spațiu și o durată indeterminate. Cele două categorii ale existenței sunt modelate în matricea fabulosului, exprimând nostalgia omului de a suprima limitele cel condiționează onto logic. Astfel, spațiul se configurează, frecvent, pe trei niveluri valorice (pădurea/pala tul de aramă, de argint, de aur), întro
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
narative au o relativă independență, determinată de memoria afectivă în care se imprimă „decupaje“ din realitatea trăită. Tim pul este discontinuu, guvernat de fluxul conștiinței, de alternanța între timpul obiectiv și durata interioară. Personajele noului roman sunt relativizate, dilematice, atipice, indeterminate uneori („personajul indirect“), contradictorii alteori. Identitatea și existența lor se construiesc treptat, incomplet, din perspectiva subiectivă, internă, a unui personajnarator (caracterizat prin luciditate, prin profunzimea necruțătoare a introspecției) sau din perspectivele divergente ale unor personaje focalizator (descen trarea viziunii/perspectivă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ales de cel spân. Confruntarea lui Harap Alb cu fiecare dintre cei doi antagoniști este semnalată prin motivul podului, care marchează trecerea în altă etapă a procesului de maturizare a eroului. Cele două serii de evenimente se petrec întrun timp indeterminat, specific basmului, având ca spațiu al desfășurării „«cadrul fizic» al satului moldovean de sub munte“ (George Munteanu). Geografia miraculoasă, definitorie pentru specia basmului, se regăsește vag, prin câteva repere convenționale („ostrovul florilor“, tărâm al Sfintei Duminici, grădina ursului, pădurea cerbului fermecat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Despre mine, dar mai ales despre tine, june deoriundeșioricum, despre tine care ești la început și despre tine care te pregătești să părăsești jungla bogată, primejdioasă, peisajul selvatic, gonind ca un prost în savana pustie... - Simona Popescu. - o instanță generică, indeterminată, cu rol de figură retorică (lirismul gnomic/al măștilor: Ce e rău și ce e bine / Tu tentreabă și socoate... - M. Eminescu). În lirica modernă, se evidențiază destructurarea eului liric, tinzând spre un eu abstract, deseori disimulat sub măști culturale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Încadrate în „rama“ unor serii de verbe la perfectul compus, verbele de aspect imperfectiv creează un plan de adâncime care pla sează momentele de evocare a procesului creator (mă reîntorceau, îmi redeșteptau nostalgii, simțeam, știam, scriam, cunoșteam etc.) întro durată indeterminată./ Valoarea stilistică este cea descriptiv evocativă, cu rol de accentuare a viziunii subiective, imprimând evocării actului creator o perspectivă progresivă și un caracter dinamic. 8. Fragmentul citat aparține genului epic. O primă trăsătură ilustrată este prezența instanțelor comunicării narative - narator
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
povești“ (Al. Piru). Confruntarea lui HarapAlb cu cei doi antagoniști - omul roș și cel spân - este semnalată prin motivul podului, marcând trecerea în altă etapă a procesului de maturizare a eroului. Cele două serii de evenimente se petrec întrun timp indeterminat, specific basmului, având ca spațiu al desfășurării un tărâm apropiat de „satul mol dovean de sub munte“ (George Munteanu). Geografia miraculoasă, defi nitorie pentru specia basmului, se regăsește vag, prin câteva repere convenționale (ostrovul florilor, tărâm al Sfintei Duminici, grădina ursului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ce sucește mințile bărbaților. Otilia însăși se caracterizează cu luciditate, descoperinduși structura dilematică: Eu sunt o zăpăcită, nu știu ce vreau. Această reflectare caleidoscopică în „oglinzile“ mișcătoare ale conștiinței ce lorlalți pulverizează unitatea personajului, așa încât Otilia apare ca o ființă contra dictorie, indeterminată, enigmatică. Construirea principalului personaj feminin la confluența planurilor narative, la intersecția tuturor liniilor de conflict nu este întâm plătoare, fiindcă George Călinescu creează o eroină modernă, relativizată, care se sus trage încadrărilor tipologice. Astfel, este semnificativ faptul că, deși este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]