3,194 matches
-
necondiționați. Senatul, instituția care tradițional se afla în opoziție față de împărații autocrați, a fost redus la tăcere și amenințat cu desființarea. Nero se sprijinea din ce în ce mai mult pe liberți, majoritatea veniți din Orient și, în consecință, în cel mai bun caz indiferenți față de valorile romane. Și, culme a încălcării tradiției romane și a constituției augustane, în timpul călătoriei pe care a întreprins-o în Grecia, din 66 până în 68, el pune în fruntea Romei și a Italiei un libert grec, Helios, când, conform
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
cu un coșmar post-comunist, la fel de apăsător. Supraviețuirea în tranziție este dură, oamenii au tot mai puțin timp pentru ei și pentru cei care ar trebui să le fie apropiați, la tot pasul se petrec drame pe lîngă care trecem din ce în ce mai indiferenți. Impostorii de tot felul ne-au batjocorit de prea multe ori sensibilitatea pentru a mai putea discerne și a fi solidari cu adevăratele drame ale tranziției. Pentru mulți, visurile din decembrie 1989 s-au transformat într-un vis de groază
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
această editură, ajunsă totuși pînă acum de șase ori în finală. Trebuie spus că între critica literară de specialitate și aparițiile de pe piața de carte literară nu există o legătură evidentă. Ultimele interesează publicul larg exact prin ceea ce o lasă indiferentă pe prima. A scrie îngrijit, cu fraze scurte, metaforic, a dramatiza clișee și a zugrăvi tablouri exotice înseamnă tot ce poate fi mai prăfuit pentru un critic literar care l-a iubit pe Barthes și îl plînge pe Derrida, dar
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
au urmat acest traseu!) Așadar, le înțeleg lăcomia, prostia, nemernicia atunci când e vorba de averi dobândite pe baza unei semnături date pe genunchi. Nu înțeleg, însă, năvala pesedeilor în două domenii care, în mod normal, ar trebui să-i lase indiferenți - învățământul și medicina. Dacă te uiți la structura salarială din România, chiar nu înțelegi de ce pesedeii nu se fac polițiști, magistrați, electricieni sau mineri. Pentru că una e să iei un cinci milioane și ceva ca profesor, patru spre cinci ca
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
Comunicatul ziariștilor de la România liberă și-a găsit loc în Evenimentul zilei, dar și în Adevărul și în Ziua. Să fie aceasta o dovadă că, totuși, jurnaliștii din presa autohtonă au înțeles, în al doisprezecelea ceas, că nu pot rămîne indiferenți față de presiunile exercitate asupra colegilor lor de breaslă, chiar dacă aceștia lucrează la alte ziare? Să nu mi se spună că investitorii străini în presa din România dau ticălos de pămînt cu ziariștii băștinași, spre deosebire de bravii patroni autohtoni. Mai mult, proprietarul
Zile negre pentru presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12505_a_13830]
-
Picasso, el a răspuns: ,dacă eu îi plac lui Picasso și Picasso îmi place mie". Acum am să-i șoptesc cititorului la ureche o curată blasfemie: ,mie îmi displace Picasso; vestita ,Guernica" nu mă prea impresionează, taurii lui îmi sunt indiferenți, chipurile sale văzute din profil, cu ochiul privit din față, ca la vechii egipteni, nu îmi spun mare lucru. Asta e - ce să-mi fac?" Nu același lucru îl pot afirma despre Dali; ceasurile lui moi mi se par superbe
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
atent la receptarea operei sale, pe toate laturile acesteia, autorul forțează regulile jocului literar și ale bunei cuviințe sociale, efectuând asupra potențialilor comentatori o presiune constantă, ba chiar alergând să-i placheze, ca la rugby, pe cei ce au trecut indiferenți pe lângă volumele lui. Firește că această ,strategie", atât de tristă pe vectorul ei ofensiv, se întoarce împotriva sa, făcându-i pe critici și pe cititori să ocolească - dar de la o și mai mare distanță - perimetrul scriptural al lui Marin Mincu
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
Valenciennes este acela "de a fi pregătit calea unui Corot și a pictorilor de la Barbizon" ne spune Isabelle Dubois, conservator al patrimoniului la Muzeul de artă din Lyon, de unde provin lucrările expuse. Este o opinie care nu ne poate fi indiferentă nouă românilor, al căror contact cu Barbizonul a fost nu numai salutar ci și decisiv. Cât mă privește, dincolo de acest argument acord o prețuire deosebită rolului jucat de Valenciennes în pictura de plein-air, unde, mai către sfârșitul secolului al XVIII
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
în favoarea deceniului 1990-2000 vorbesc de la sine. Antologia nu face istorie, se înscrie în orizontul stringent al contemporaneității. Eugen Lungu a vrut să dea o imagine a dezbaterilor actuale și a fost interesat mai puțin să reflecte istoria criticii cu texte indiferente astăzi, dacă nu chiar moarte. Și seniorii literaturii basarabene sunt reprezentați tot de texte din ultimii cincisprezece ani. Sumarul este organizat, în mod firesc, pe generații, literatura contemporană beneficiind de partea leului. Din generația cea mai vârstnică figurează prozatorii Vasile
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
mea, încântarea și dezamăgirea sunt legate strict de persoana Regelui Mihai, a cărui evoluție / involuție au constituit motivele esențiale și contramotivele simpatiei față de ideea monarhiei. În clipa de față - o spun cu tristețe - soarta dinastiei românești mi-a ajuns absolut indiferentă. Când reprezentant de frunte al tradiției monarhice și principal promotor al imaginii regalității a ajuns dl Radu Duda, nu prea mai sunt multe de spus. Îmi propusesem, așadar, să tratez monarhia cam așa cum sunt tratate asociațiile filateliștilor sau ale columbofililor
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
participare necondiționată a autorului la viața intimă a modelelor sale, în adînca lui angajare morală în lupta împotriva uitării și a indiferenței. Dar linia, punctul, pata, hașura, verticala și orizontala compozițiilor nu sînt aici doar materiale de construcție reci și indiferente, care descriu obiectul și atît. Ele individualizează, propun psihologii, identifică laconic sau aproximează narativ, creează o atmosferă atît de diferită de la un caz la altul și prelungesc forma, integrînd-o într-un ansamblu imaginar, dincolo de limitele ei mecanice sau convenționale. însă
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
un deceniu fără unitate sau coerență de istorie literară. În cuvântul lămuritor, autorul ne arată că știe acest lucru, dar totuși procedează împotriva evidenței și a așteptărilor. Parcă Al. Piru ar vrea să demonstreze că se poate face istorie literară indiferentă față de istorie și politică. Se poate face (panorama lui Al. Piru stă mărturie), dar ceea ce rezultă e un dicționar de scriitori, aranjați nu alfabetic, ci pe generații. Al. Piru dezideologizează o perioadă foarte ideologizată. E și acesta un fel de
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
apoi de un Dieter Schnebel Silvano Bussotti sau Anestis Logothetis. Conceptualismul textual, validat de un limbaj noțional sub înfățișarea letrismului sonor, este și mai aproape de oralitate, adică de gradul zero al controlului temporal, întîmplările muzicale din specia text-composition-ului fiind absolut indiferente la presiunile oricărui fel de structuri formale induse, așa cum se întîmplă, de exemplu, în unele creații semnate de Hans Helms ori Karlheinz Stockhausen în anii ^60 al secolului 20. Conceptualismul formal, în care compozitorul își enunță sintagma sonoră printr-o
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
și traseele devenirii, în general, pictorul descoperă și afirmă existența unei solidarități intime, nașterea formei din magma cromatică transformîndu-se, astfel, într-un comentariu asupra nașterii pur și simplu. Dar pentru a urmări acest traseu de la virtualitate la existență, de la materia indiferentă la sens, Bernea răstoarnă chiar și istoria picturii. El nu pornește de la observația și aproprierea unei lumi deja constituite, așa cum sugerează o îndelungă istorie a mimesis-ului, ca mai apoi să ajungă, refăcînd calea inversă, la stadiile primare ale limbajului - cum
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
1989. Democrația a căzut ca un meteorit peste România și fiecare a supraviețuit așa cum a putut în noile realități politice, economice și sociale. Îngerul de la benzinărie este o carte despre fața nevăzută a unor realități pe lîngă care trecem zilnic, indiferenți. O carte tristă și gravă a întrebărilor pe care ni le punem sau ar trebui să ni le punem fiecare dintre noi. Cristian Teodorescu este unul dintre cei mai atenți observatori ai tranziției românești, cu bolile ei de creștere, cu
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
nu e deloc așa. Fraza, imaginile construite de autoare se adună, oarecum paradoxal, într-o scriitură „caldă“. Pseudoromanul devine uneori seducător: „A venit la noi, în sfîrșit, Antonia. Era excitantă și atentă la ce se întîmplă cu ea (în jur). Indiferenți, leneși, iată și prada mult visată. Se auzea o muzică lină, atmosferă intimă, destindere. Ea a început să danseze îmbietor în ritmurile muzicii. Aproape goală, avea pe ea doar o năframă. Nimeni nu voia să fie primul, s-o atingă
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
sculptura este supusă unei acțiuni similare, însă în sens invers. Geometria pură capătă corporalitate, abstracția iese din spațiul ei imponderabil și devine tactilă ca orice obiect al lumii nemijlocite. Lemnul și metalul, adică suporturile materiale cel mai des folosite, ajung indiferente ca substanță și se preschimbă în simple vehicule pentru energia mentală căreia li se asociază. Oricîtă grijă se manifestă pentru tactilitatea lor, pentru expresia suprafețelor sau pentru așezarea în spațiu, ele rămîn definitiv pătrate, dreptunghiuri, arcuri de cerc sau unghiuri
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
în Parcul Carol, ar face asta deoarece ar ști că nu-l poate învinge pe Traian Băsescu în București. Actualul primar al Capitalei e împotriva acestui proiect, după cum se știe. În schimb, pentru alegătorii din țară amplasarea Catedralei ar fi indiferentă, astfel că țara ar susține dorința Sfîntului Sinod ca acest edificiu să fie ridicat în Parcul Carol. În termeni electorali, e de părere Sorin Roșca Stănescu, partidul de guvernămînt își planifică o pierdere în București în numele unui beneficiu la nivelul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
ale Europei la adresa unei Românii percepută ca un cap de pod american, e o distanță lungă. Dimpotrivă, cred că documentarul a avut premise corecte, dar o demonstrație și o concluzie jenante. E imposibil de crezut că americanii erau cu totul indiferenți, în 1989, la ceea ce se întâmplă dincolo de „Cortina de Fier”. Dar, în stilul lor, pe care-l vedem aplicat astăzi și în fosta Iugoslavie, și în Afganistan, și în Irak (unde, totuși, s-au implicat virulent) au lăsat o mare
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
actori de performanță, colorând aici cu strictul necesar aparițiile lor scenice. Mecanismul spectacolului e bine gândit și nu sunt puține momentele când ideea provoacă vibrația sentimentului: scena fără cuvinte de după viol, când peste trupul ghemuit la pământ al Dorei trec indiferenți cei care o cunosc și necunoscuții, e o imagine extrem de percutantă a singurătății în mulțime. Momentele cântate și dansate sunt în general eficiente pe plan artistic, dar uneori propria lor dinamică le îndepărtează de tensiunea scenariului dramatic. Între urâtul lumii
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
doua jumătate a secolului trecut. Tocmai de aceea sub titlul „Moravia e Roma”, abil ales de organizatorii unei expoziții însoțite de o bogată serie de conferințe și de proiecții, se poate aduna practic întreaga creație a naratorului, de la primul roman Indiferenții la Povestirile romane și la ultimele scrieri din anii ’80. Este exact ceea ce a vrut și a reușit să facă Asociația „Fondo Alberto Moravia”, sub privirea atentă și mereu la fel de iubitoare a Daciei Maraini - muza de care scriitorul a fost
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
a putut încheia studiile - lucru care i-a provocat un permanent complex de inferioritate mascat cu delicatețe, după cum amintesc cei care l-au cunoscut. În schimb, a început să scrie și a debutat foarte tânăr, la 19 ani, cu romanul Indiferenții. Dat fiind că era pe jumătate evreu și că avea în familie activiști socialiști exilați și ulterior asasinați de către regimul fascist, tânărul scriitor a fost supravegheat de către poliția politică și a publicat cu mari dificultăți în anii ’30, conflictul culminând
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
spre-a rutului democrații Calma putere a florii O după-amiază cu roșii furnici ce devorau ochii uluiți ai unui bărbat Iată îți spui o invenție inutilă pe care creatorul ei a lăsat-o în administrarea unui roi de furnici stahanoviste indiferente la suflul îndepărtat al aștrilor la păpădia ezitând ca un mic meteor în pragul clipei Am descifrat îngrozit câteva clipe fremătătoare voracele hieroglife mișunând pe chipul său palid ca pielea tăbăcită a sălbăticiunii în umbra unei tufe de păducel înflorit
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
un mic meteor în pragul clipei Am descifrat îngrozit câteva clipe fremătătoare voracele hieroglife mișunând pe chipul său palid ca pielea tăbăcită a sălbăticiunii în umbra unei tufe de păducel înflorit O, calma putere a florii ce cade pe mâinile indiferente ale putreziciunii. Silogisme fremîtîtoare "Eu sunt cămila ce trece prin urechile acului" mi-a șoptit poetul miop și deodată ochelarii săi fumurii cu lentila groasă cât degetele mortului s-au umplut de un roi de furnici am plecat neputincios ochii
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
vadă amîndoi, într-una din zilele următoare, într-un loc mai liniștit, fără priviri străine, care să interpreteze? Privirea lui translucidă, așteptând, neliniștită. Să ne întâlnim, la urma urmei, de ce nu? Poate așa să fi sunat în mintea ei acceptarea indiferentă. Nu povestea nimănui nimic din ceea ce se întâmpla la ea acasă, dar dimineața venea de multe ori cu cearcăne adânci și cu ochii roșii, uneori și cu vînătăi. Ce au prins atunci ochii ei, orbiți de plictiseala eternă a biroului
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]