162 matches
-
31 — Ce i-ai promis matusalemului ăluia? — Ai auzit și dumneata. — Oi fi zis-o În glumă, sper. — Eu nu mint un moșneguț care-i pe ducă. — Iar asta te Înnobilează, Daniel, Însă cum ai de gînd să strecori o individă În această casă respectabilă? — Plătind triplu, bănuiesc. Detaliile specifice le las În seama dumitale. Fermín ridică din umeri, resemnat. În fine, tîrgu-i tîrg. O să ne gîndim noi la ceva. Însă, data viitoare cînd se Înfiripă o negociere de natura asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
a le acorda intimitatea cuvenită. În periplul nostru prin acea galerie de disperări, am dat peste maica Emilia, una dintre călugărițele care administrau azilul. Ne-a aruncat o privire sulfuroasă. — Mi-au spus internii că dumneavoastră ați strecurat aici o individă și că acum vor și ei una. — Măicuță prealuminată, drept cine ne luați? Prezența noastră aici este una strict ecumenică. TÎnărul domn aici de față, care mîine va deveni bărbat În ochii Sfintei noastre maici Biserica, și cu mine am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
luat cam prin surprindere. A răspuns omul cinstit, că nu știe și atunci siliconata a dat un răspuns monumental: „Cântărețul de jaz”. Nici Arșinel, și nici unul din cei prezenți, nu a reacționat în vreun fel la tâmpenia spusă și după ce individa a fost eliminată din start, fiindcă nu a putut răspunde la o întrebare simplă, a plecat fâțâindu se și dându-i o importanță nemaipomenită, că a reușit să-i încuie cu o întrebare pe toți cei de acolo. Cine știe
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
atât mai bine. Plantele de ghiveci erau moarte. Poate că, În loc să le ude, stăteau de vorbă cu ele. Acum puteți intra În biroul lui Gavin, mă anunță secretara, afișând un nivel impresionant de familiaritate față de șeful ei. Pun pariu că individa ar fi fost concediată imediat din majoritatea cabinetelor de avocatură din zona asta, dacă i s-ar fi adresat altfel decât cu „Dl Pritchett“. Gavin, așa cum cred că trebuia să mă obișnuiesc să-l numesc, lucra undeva la capătul coridorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
decât celălalt, instructorul Cerchez ședea aplecat peste catedră de parcă exista acolo, undeva pe tăblia întinsă, un amănunt care îl interesa. După care constata că de fapt nu-l interesează și își îndrepta privirea undeva deasupra clasei. "De ce vorbim de acele individe? a continuat el. E vreunul din voi care consideră că nu merită? Ia să văd! Cine consideră că nu merită să discutăm? E cineva?... Nu e nimeni!" constata el; și pentru o clipă lăsa impresia că asentimentul clasei l-a
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
o pauză ca să se calmeze. Nu fu însă cu nimic mai puțin pornit când reluă: Sunt două... cum să le zic?... Fete? Nu-mi vine să le zic fete. Și cred că nici vouă nu vă vine... Mai degrabă două individe, cum ziceam. Care nu au nimic în comun cu morala societății noastre. Vreți să vă spun ceva? Nici nu mă miră, având în vedere originea lor socială. Voi n-aveți decât să le ziceți cum doriți. Puteți să le ziceți
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
care o au ele în rândurile pionierilor, în rândurile celor ce își văd de școală cu conștiinciozitate și se pregătesc să devină cadrele de nădejde ale României socialiste de mâine... Ne interesează părerea voastră despre comportamentul acestor... Fete, am spus? Individe?... Femei mai degrabă, aș zice! În ciuda vârstei lor tinere. Da, femei depravate, care fac de râs ce? Orașul nostru? Nu, nicidecum! Orașul merge înainte! Școala pe care tocmai au absolvit-o? Nicidecum! Școala, la fel ca și orașul, are regulile
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
refer la dreptul, că stângul cred că-l ai în portofel...De unde putem noi ști că respectiva persoană pe care o declari nevastă, nu crează daune suplimentare vehicolului?! Poate că, exact în această clipă în care dumneata mă jignești, respectiva individă a spart voluntar parbrizul, luneta, farurile și ce mai are dânsa de spart. Dar... Ciocul mic, stimabile! Hă!...Ai mașina din ’88 ! Da. E veche. Rablă. Care-i tâmpitul care ți-a făcut asigurarea? Dumneata. Mda, dar tot rablă rămâne
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Măi, băieți, le-am spus, pradă unui avânt nesăbuit, știți că am făcut o cucerire formidabilă? ― Taci, nu mai spune! exclamă Iliuță. ― E vorba de o fată cum nu se mai află în sistemul solar. ― Dă-i drumul! Cine e individa? întreabă Charlot cu indiferență. ― Închipuiți-vă, o contesă. ― Contesa noastră? făcu Iliuță, gîndindu-se la Mihaela. Am tresărit ca fript gîndindu-mă la nesocotința pe care o făcusem fără vrere pomenind de contesă. ― Nu aceea, guguștiucule... E vorba de una autentică... Ascultați
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
la prânz, Ulici mi-a explicat că la Las Vegas ar fi făcut avere. Fiindcă are instinctul jocului. Un confrate mai tânăr se învîrte cu grație în jurul unei poete din Grecia, fără să-l supere câtuși de puțin faptul că individa e urâtă foc, diformă, un fel de monstru feminin care râde tare, agresiv și neplăcut. E mulțumit că monstrul i-a pus gând rău. Florin Iaru se amuză că e coleg de cabină cu poetul turc (dotat cu o mustață
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
în comună și care nu aduc bunei stări a țăranului nici atâta folos cîtu-i negru subt unghie. De aceea, vă rog, ca cu ocazia formărei bugetelor comunelor rurale să se șteargă cel puțin prisositoriul ajutoriu de notar, iar salariul acestor individe să se treacă pe sama învățătorului, singurul de la care clasa țărănească va avea un folos. Privind lucrul de aproape un notar nu are de scris pe an decât cel mult 2000 de hârtii din care cele mai multe cuprind fața întîia a
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
avea șase uși. Inginerul o indică pe ultima. ― Pe acolo se intră în galerie. Așteaptă să aiuresc sistemul de alarmă. Pipăi unul din lambriuri. Apăsă marginile și placa alunecă în jos ca un penar, descoperind instalația. " Orice s-ar spune, individa s-a documentat, nu glumă. Deocamdată, n-a zbîrcit-o o singură dată." Bătu cu buricul degetelor superstițios în lemn și apucă firele îmbrăcate în plastic roșu. Cârnul se aplecă peste balustradă. De sus, holul rotund, cu plăci luminoase de marmură
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pozele de pe pereți și o întindem. Ce credeai? ― Uite, băiete, cum stă treaba! Tot circul ăsta a fost inventat pentru două tablouri. Un Goya și un Rembrandt pe care nu le găsesc ori am înnebunit și nu le mai văd. Individa voia dama cu evantaiul. Rembrandt-ul ni-l pasa nouă. Cârnul tăcu un gest cu mâna. ― Au rămas destule. ― Nu reprezintă nimic față de alea două. ― Și ce vină avem noi? ― Că sîntem ghinioniști. ― Eu mă mulțumesc cu ce-i aici
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
căruntul. În fond, ăsta era planul inițial. Am avut timp să ne gândim și să ne răzgândim, să-l sucim pe toate părțile și ai fost de acord. Mă rog, presupun că ai fost de acord. I-ai ridicat obiecția individei? Inginerul își trecu degetele greblă prin păr. ― Nu! Atunci, la rece, totul mi s-a părut bine chibzuit. Relația mamă-fiu-tată ce vrei tu am considerat-o suficientă. Acum însă văd... Își scutură capul: Nu, nu văd... Simt altfel și de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
un muzeu prin canalul colector? Începu să se plimbe agitat: Are idei, domnule, înțelegi? Mă înnebunește cu ideile! Când i-am spus că Doru Matei s-a înzdrăvenit, a intrat în panică. Mă rog, e un fel de a vorbi. Individa nu și-ar pierde cumpătul nici în fața unui regiment de marțieni. Hm, cred că exultă, se topește de plăcere la gândul că ne joacă o festă superbă. Ține minte ce-ți spun! Ajunsă în străinătate, o să-mi trimită toată viața
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Cristescu, gata să discute despre mașini, fotbal și femei. Zâmbi. ― Inutil insistați. Nici unul din noi n-o cunoaștem. ― Ce vă determină să credeți că a procedat la fel și cu ceilalți doi? ― Îmi vine greu să presupun, domnule maior, că individa s-a ferit de mine în mod special. De fapt, ăsta a fost jocul și n-a gândit rău. Și-a luat toate măsurile ca să nu puteți pune mâna pe ca. Aș fi procedat la fel dacă mi-ar fi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
părut curios că deși departe de dumneavoastră necunoscuta era la curent cu ce se petrece în casă? ― N-am prea avut timp de reflecții. Oricum, trebuie să vă fac o mărturisire. M-am simțit al dracului de bine știind că individa a rămas aproape de noi. Înțelegeți? Nu eram singuri, nu eram abandonați. Textul, dacă nu mă înșel, suna cam așa: Pentru orice eventualitate căutați și în bibliotecă. Pe-aici! Maiorul ezită câteva clipe. Îi privea atent chipul palid cu trăsături slăbite
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
țigară și aruncă neglijent chibritul. ― Puteți să-i dați drumul. Apropo de Panaitescu, nevastă-sa și etc. ― Ce-i cu nevastă-sa? ridică sprâncenele Cristescu. ― În chestii din astea te gândești totdeauna la o femeie. Acum însă nu-i cazul. Individa e ștearsă, genul care după 25 de ani încetează să prezinte interes. ― Ca să vezi! Mi-a fost descrisă cu totul altfel. O femeie elegantă, mondenă, amatoare de divertismente. Matei începu să râdă. Se trânti pe pat. ― Recunosc ― desigur îndulcit ― stilul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Poate să vă confirme și Melania Lupu. La un moment dat, a început un scandal crâncen. Țipau amândoi ca din gură de șarpe. ― De ce? întrebă amuzat Cristescu. Agenda bătrânului îl fascina. Popa o închise și o puse în buzunarul halatului. ― Individa rezistase la toate probele. N-au impresionat-o nici toporul, nici mobila făcută ferfeniță. Și atunci animalul i-a cerut banii. Fiți atent! Banii pentru ceea ce consumase la restaurant. Atât și atât friptura, atât vinul. I-a pretins până și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să vadă despre ce e vorba, abandonându-și vehiculul și planurile cu care venise. Din Andrei Ionescu viața se vedea în culori cam mohorâte. Omul se gândea cu scârbă la toată mișcarea din încăpere, iar pe Giulia o considera o individă idioată. Ce-i drept, așa și arăta, căci, după ce că își arunca privirea des spre Andrei Ionescu, mai era și-un morgon pe-acolo, care amplifica legătura. Morgonii aceștia sunt niște ființe jalnice, pe care Zogru le strivește fără milă ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
nu vreau să reciți nimic. Să-ți spun: e o tipă care se ține de mine și nu pot s-o resping direct. Ea a făcut filmul, dar îți dai seamă că de la colaborare la amor e ceva drum. Și individa e insistentă rău, îmi trimite SMS-uri, se face că nu înțelege. Într-adevăr, Giulia îi trimisese două mesaje telefonice săptămâna trecută, cam unul după altul. Într-unul îi spunea: „Mai dă și tu un semn, ca să știe lumea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
lui era răscolit ca de o furtună mare. Venise la București cu gânduri de muncă, cu ambiții mari, găsise o fată așa cum o visase, îi jurase iubire și stimă pe toată viața, și acum ajunsese să doarmă noaptea la o individă suspectă. Firește, Georgeta era frumoasă, dar nu era decât o prostituată de lux. Probabil, gândi, își bătea joc de ingenuitatea lui, voia să guste senzații proaspete. De aceea umblase să se mărite cu Titi. El, rivalul lui Titi! Situația era
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
niște semne mute de disculpare. - Am spus... adică am auzit... n-am zis chiar că domnulFelix. În sfârșit, ce să mai învinovățim pe unul și pe altul... trebuia să mă ascultați pe mine și să nu vă încurcați cu o individă ca Georgeta. Aia e o... știe toată lumea. Un bubuit neașteptat se auzi dinspre fereastră. Titi bătuse cu pumnul în masă și se ridicase în picioare, galben ca ceara. - Nu e adevărat, dumneata mi-ai spus că l-ai găsit pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
bătut-o măr, am auzit chiar că s-a internat în spital. Otilia, așezată pe genunchii bătrânului, îi mângâia chelia de porțelan. - Papa, zău, tu ești bătrân și n-ai nici o minte. Ce nevoieaveai s-o aduci în casă pe individa aia? Nu te îngrijim noi, nu-ți facem toate gusturile? Bătrânul ședea cu o buză lăsată-n jos, în cea mai perfectă poză de căință. - Las' că am eu grijă de fe-fetița mea, zise el, cu gîndulla speculațiile lui fanteziste
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
titlu nu poate fi o contrazicere a celor cuprinse în carte. În Austria însă sancțiunea are un înțeles grav; căci ea sînțește și dă concursul brut dominărei nedrepte a unui popor asupra celuilalt, neegalității naționale, înădușirei unuia prin celălalt, - și individele din popoare, deși nu recunosc în conștiința lor acele legi, deși nu iau parte la legiferarea lor, la dezbaterea "asupră-le fără ei", totuși prin acea semnătură, care reprezintă o idee seculară, ei sunt obligați cu corpul, deși nu cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]