153,583 matches
-
de care mai trăsnite. În această împărăție a ușilor (vezi cadrele demne de Al 5-lea element!), hotarul arbitrar între lumea umană și lumea bestiilor ce se erijează în salvatori rămîne să funcționeze în continuare, odată ce călătoria dincolo de limitele condiției individuale și-a atins țelul!
Carte - film - carte by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15432_a_16757]
-
text medieval ortodox. Sigur, asta nu înseamnă că nu ne aflăm de fapt într-o epocă militar-războinică, că nu s-au dat lupte notabile în care au murit sumedenie de oameni (în numele Domnului), ci doar faptul că eroismul și gloria individuală nu se aflau pe scara de valori care situa în vîrf pe călugăr și pustnic. Mult mai prețuită este evitarea vărsării de sînge, "cuvîntul bun", diplomația, cumpărarea bunăvoinței, compromisul. Dar, mai mult, prudența ajunge foarte departe când sfatul este ca
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
nu le gîndești că le gîndescu eu din capul meu, ci toate le-am aflat în Sfintele Scripturi". Orice este produs de "capetele noastre", inevitabil, este lipsit de autoritate și trebuie sprijinit pe textele sacre - actul creator ca expresie a individualului și particularului este demonie curată. Se constituie astfel o ierarhie a textelor: Cartea Cărților este Biblia, cea inspirată direct de Duhul Sfînt, urmează apoi scrierile Sfinților Părinți ai bisericii care, desigur, se referă și ele în primul rînd la Biblie
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
Cu alte cuvinte, mulți îi rîvnesc opera, puțini reușesc să-i pună în valoare conținutul. Citirea teatrului lui Ionesco - publicat integral de Editura Univers în traducerea nuanțată și unitară a lui Dan C. Mihăilescu - este un act personal, solitar și individual al cititorului. Este relația directă cu autorul, o provocare asumată pe cont propriu. Fiecare se descurcă cum poate, recidivează în studiu ori de cîte ori simte nevoia. O punere în scenă unește, în principiu, toate aceste singurătăți cărora le este
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
actual, termenii "glosarului lui Platon" sunt de un comic sec, britanic, irezistibil (farfurii zburătoare - "joc pentru copii, vezi și fast-food", literatura - "cuvânt de origine necunoscută, în general asociat cu maculatura sau deșeul", liberul arbitru - "termen asociat cu credința că alegera individuală sau voința nu avea nici o valoare pe piața comercială...", muzica rock - "sunetul rocilor vechi" etc.). În această nouă epocă, Platon - care va fi din nou alungat din cetate - avertizează: dacă nu învățăm să ne îndoim, și epoca noastră o să dispară
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
puțin ridicole, tentațiile plebee ale ierarhizării. Balcicul devine, astfel, un spațiu al generozității, o adevărată unitate de măsură pentru fondul de sensibilitate al unui grup uman foarte larg, și nu un instrument de cenzură sau un cîntar necruțător pentru performanța individuală. Atunci cînd acest fenomen va fi studiat istoriografic și critic în toată extensia și profunzimea sa, cînd Balcicul va fi restituit artistic și moral spațiului nostru cultural așa cum se cuvine, arta românească, în ansamblul ei, dar și resorturile noastre sufletești
Un imn pentru Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15524_a_16849]
-
așa că articolul care o deschide, al directorului revistei, aproape că nu ne mai miră. Nu stă în intenția Cronicarului să ridice probleme de fond legate de Omul recent. România literară va găzdui ea însăși o dezbatere, opiniile vor fi strict individuale, cum e firesc. Ceea ce ne-a șocat în grupajul din Observator e maniera de abordare a cărții și, mai ales, a autorului. O stranie presupoziție traversează textele și anume aceea că freamătul din jurul Omului recent a fost amplificat de statutul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
să fi procedat ca un filosof adevărat. S-ar fi compromis mai puțin cu acuzația, bunăoară, de "aberantă" adusă criticii pe care H.R.P. o face votului universal capabil a produce și pogromuri. Există limite ale votului, date de existența drepturilor individuale", ne învață dl Miroiu. Să zicem și noi ca eroul caragialian: dar la 1933 în Germania? dar la... Dl Miroiu a uitat că și Hitler, și Horia Sima au ajuns la putere prin votul liber al unor cetățeni liberi. Să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
m-a devorat era mama mea, creație de certă aluzie psihanalitică, perspectiva construcției rămîne în continuare genuină, marcată evident de percepțiile copilăriei, și împinge decis într-un plan secund întregul eșafodaj conceptual și savant. Acest orizont infantil-arhaic, în care copilăria individuală, copilăria speciei și copilăria limbajului se amestecă insesizabil și inseparabil, indiferent de fluiditatea lui și de instabilitatea sa formală, rămîne unul aproape obiectiv, ingenuu prin însăși natura lui, adică nemarcat de voința explicită a pictorului și incapabil să exprime vreo
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
contopi. Nici în iubire, limitele, singurătățile, nu dispar. Fiecare își va croi deci singur morala și înțelegerea lumii (știința, logica și filosofia fiind născocite pentru a da vieții sens). Dar nici măcar marile sisteme filosofice nu sunt universale - cracterizând doar orizontul individual al creatorilor lor. Cine ar putea percepe concomitent toate aceste perspective individuale, ar stăpîni, în infinita lor multiplicitate, adevărul absolut - ceea ce numai Dumnezeu e în stare. Cu claritate - "care este politețea filosofului" - Ortega y Gasset subliniază că "problema cea mai
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
deci singur morala și înțelegerea lumii (știința, logica și filosofia fiind născocite pentru a da vieții sens). Dar nici măcar marile sisteme filosofice nu sunt universale - cracterizând doar orizontul individual al creatorilor lor. Cine ar putea percepe concomitent toate aceste perspective individuale, ar stăpîni, în infinita lor multiplicitate, adevărul absolut - ceea ce numai Dumnezeu e în stare. Cu claritate - "care este politețea filosofului" - Ortega y Gasset subliniază că "problema cea mai gravă a prezentului e omul și mulțimea", "problema formidabilei dualități pe care
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
Cu claritate - "care este politețea filosofului" - Ortega y Gasset subliniază că "problema cea mai gravă a prezentului e omul și mulțimea", "problema formidabilei dualități pe care o reprezintă individul și colectivitatea". Mulțimea este nimeni. Autentică nu poate fi decât viața individuală; viața mulțimii, a societății, "viața colectivă care nu i se întâmplă nimănui determinat, de care nu e răspunzător nimeni" se scurge depersonalizată, mecanicizată. "Mulțimea, societatea, tinde tot mai mult să-i strivească pe indivizi și, în ziua în care o
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
certifică indirect virtuțile romancierului. Visele personajelor sînt narate des, ele conțin semne, avertismente, somații și, de predilecție sunt premonitorii. Petru Cimpoeșu reproduce într-un loc ce zice biblicul Iosif faraonului: "visele care se repetă se împlinesc". Ele sunt în roman individuale, pot însă și vagabonda nefixate la o persoană. Că judele va deveni nevăzător reiese mai întîi dintr-un signal, inclus în somnul grefierului. Ceea ce la Walter Benjamin era șalul sau pălăria de paie devine la personajul lui Cimpoeșu pasărea în
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
Criterion, la ora 7 seara la bordel și la ora 9 seara să deambulez prin București, cu Arșavir Acterian, precum Eugen Ionescu, vorbind despre moarte, despre nemurire, despre mai știu eu ce. Era o libertate, o trăire extraordianră a eului individual și o experimentare a vieții ca aventură spirituală pe care noi nu le mai avem. De la 50 de ani, noi nu mai trăim. Practic, noi supraviețuim, trăim un subdestin al unei subistorii, într-o sublume, cu o mentalitate subterană. Dacă
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
În parte. Deosebirile dintre femei și bărbați sunt vizibile cu privire la interesele de care se preocupă, la situațiile prin care trec, la lucrul sau carierele pe care și le aleg, deoarece deosebirile fizice se răsfrâng asupra nevoilor, sentimentelor, viziunii și dorințelor individuale. De aceea mi-am propus să scriu punându-mă În situațiile femeilor. Din experiența mea de o viață, În primul rând cu femeile cu care am avut contacte de excepție, precum mama, bunicile, soția mea, fiica sau nepoatele mele, rudele
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
ar putea fi mai bine. Mi-e teamă de viitorul pe care ni-l pregătim. Cînd dintr-un milion de femei însărcinate în România, șapte sute de mii preferă să avorteze - vai de preferința lor! - asta nu mai e o problemă individuală. E un fenomen scăpat de sub control, provocat de miopia politicilor sociale din ultimul deceniu. La un moment dat, s-a vînturat prin Parlament ideea interzicerii avorturilor. Măsură creștinească, la prima vedere, dar sfidătoare în esență. Femeile nu sînt mașini de
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
răspundă în cartea sa Umanitatea pierdută - eseu asupra secolului XX. Toate marile sisteme totalitare, arată Finkielkraut, și-au afirmat voința de a schimba omul (crearea "omului nou"), de a purifica umanitatea: comuniștii, pe calea luptei de clasă, a desființării proprietății individuale și exploatării omului de către om; naziștii, pe baza ideii rasei superioare, adăugată la teoria lui Darwin despre evoluție, ceea ce implica pentru ei, atît în teorie cît și în practica de zi cu zi, anihilarea de pe fața pămîntului a evreilor, rasa
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
University Press, 1985, p. vii) Nietzsche a scris, de exemplu: "Ca să ai un teren amplu, adânc și fertil pentru dezvoltarea artelor, marea majoritate trebuie să fie supusă, servil, necesităților vieții, pentru a servi astfel o minoritate dincolo de măsura nevoilor sale individuale." (p. 148) Foarte important de remarcat este faptul că aceasta nu era, din partea lui Nietzsche, pur și simplu o încercare de a înțelege empatic polis-ul grecesc, vreo ciudăție oarecare ținând de vederile lui ca istoric profesionist. Nu, acest lucru
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
războiului, ori cea a combatanților din războiul algerian ori ai celui din Vietnam, cea a deținuților politici legionari și comuniști de sub diferitele dictaturi etc. Demersul se soldează cu voalarea unor clișee care trec în mod curent drept adevăruri indubitabile: "...memoriei individuale îi atribuim însemne colective. Ne implicăm mental în cercuri concentrice lărgite tot mai mult și lor anume le transferăm o bună parte din virtuțile sau, mai des, din servituțile trăite. Folosim mereu pluralul: noi și ai noștri. Eventual invocăm un
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
n-a plecat de la ea întîi, pentru a trece apoi în viața politică. Fiindcă aceste două lucruri sînt două lucruri deosebite. Și cine le-ncurcă, încurcă mai mult decît atît". Sau cu un patetism sintetic: "Criza culturii e criza libertății individuale. A libertății pe care colegul nostru nu îndrăznește să și-o ia întreagă. A libertății poetului de a fi poet. A libertății criticului de a fi critic. A libertății ziaristului de a vorbi în numele mulțimilor care, nedeslușindu-se asupra multor
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
parte, a aprecia dreptul redobîndit la libertatea cuvîntului, precum cea mai însemnată (unii zic singura!) cucerire de după momentul 1989, iar pe de alta a ne mobiliza în fața încercărilor de încălcare a lui care, slavă Domnului, nu lipsesc. Dacă unele intoleranțe, individuale sau de grup restrîns, sînt oarecum explicabile într-un cadru oprimat multă vreme de cenzură și poluat de autoritarism, mult mai grave ne apar repetatele tentative ale unor cercuri politice de-a instituționaliza controlul cuvîntului tipărit. O presă ce se
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
de casă a Bărbuleștilor (sora lui Ceaușescu și soțul ei, care-a construit în Scornicești un stadion cu o capacitate mai mare decît toată populația comunei), votează cum i se spune de către elita de pradă locală, formată nu prin merite individuale, ci prin folosirea discreționară a puterii pe care-o reprezintă, a statului captiv (căci sînt polițiști, primari, funcționari bancari). Problema pămîntului, și mai ales retrocedările de după 1989 cu aberațiile lor legislative, e una centrală în Secera și buldozerul (e deosebit de
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
ce le poartă și pe cei ce le privesc. Mai presus de orice, Ovidiu Bălan crede în muzică pentru că altfel, pur și simplu, nu ar putea-o face. Muzica nu este doar mijlocul realizării artistice, ci și testimoniul existenței sale individuale. O existență de restitutor aflat mai tot timpul în arenă, într-o competiție pe care nu își propune să o câștige, dar nici nu poate să o piardă; tocmai de aceea o întreține ca pe o datină, ce nu se
Vârsta ca virtute by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14475_a_15800]
-
prăbușirea imperiului Carolingian); 1492 - descoperirea Americii; ("nașterea unei economii globale - "imperiul roman trecut în efeciență economică") 1517 - expunerea tezelor lui Luther (protestantismul, care a dus la afirmarea statelor naționale, a spiritului laic și a umanismului, deschizând calea modernității, spre libertatea individuală și drepturile omului), 1848 etc.; prin locuri simbolice (precum, de exemplu, Dunărea: frontieră istorică și culturală, liant între lumi, axa de circulație a Mitteleuropei, coloana vertebrală a monarhiei dunărene care "reușise să făurească o cultură comună, bazată pe împrumuturi din
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
lingvistice: "Astăzi știm mai curând ce nu este genul decât ce este. Nu este o categorie universală, stabilă, și nu este nici un simplu atribut, o însușire umană. Se schimbă, evoluează în timp și spațiu, nu se manifestă doar la nivel individual, ci și la nivel macrosocial." De la abordările androcentrice ale unui Auguste Comte, Emile Durkheim sau Max Weber, până la scientismul sexist al adepților sociobiologiei, de la viziunea funcționalistă, având în prim-plan teoria rolurilor de gen (gender roles), până la teoriile conflictualiste (critice
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]