2,126 matches
-
de alte confesiuni, cere, ca repere fundamentale, atât regăsirea originarității credinței, cât și făurirea unui orizont de largă deschidere spre toate zările și izvoarele de spiritualitate ale umanității, într-un dialog apt, între altele, să pună pavăză marasmului moral al individualismului și libertinajului erodând speța umană. În viziunea teologilor eliberării, cu o prezență tot mai vie în mișcarea creștină a Lumii a treia, reperele amintite se condiționează organic. Pentru nu puțini gânditori creștini, Dumnezeul revelat de Iisus nu este Dumnezeul Vechiului
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
susținători. Sau că ar fi murit din autosuficiență, grija excesivă și un lung șir de succese orbitoare. Cel puțin asta spune corul celor mai mulți dintre teoreticienii curentului post-pop. Cultură pop, proclama ei, reprezintă față însorită a Visului American. Geamănul estetic al individualismului și al democrației liberale. Antidotul plin de culoare împotriva griului socialist. Chipul epocii de aur a postmodernității. Toate acestea au luat sfârșit. Istoria își ia revanșa." Artă Leei Rasovszky poate fi văzută ca o reflecție asupra a ceea ce par a
Expoziţia Mentors, de Lea Rasovszky [Corola-blog/BlogPost/99301_a_100593]
-
însă se poate întâmpla și reversul, adică pictură pură cu substrat politic (doctrinar/moralizator). Expoziția The Greater Good, semnată de Mihail Coșulețu și îngrijită de Adriana Oprea, critic și istoric de artă, este o pastilă stranie despre paradoxurile libertății și individualismului. La limita dintre ultraliberalism și anarhie pură, discursul labirintic al lui Mihail Coșulețu ia forme variate, de la citadele și cetăți ideale, până la profanări de cea mai joasă speță. Un must see al lunii ianuarie la Art Yourself, în care puteți
The Greater Good la Art Yourself [Corola-blog/BlogPost/99720_a_101012]
-
pe linia morfologiei culturii-o consider un sistem de relații între diversele sale caracteristici, a căror ultimă motivare constă într-un nucleu central sau o intuiție radicală, responsabilă de întreg ansamblu. În acest context poezia postmodernistă se caracterizează de un individualism acut, izvor imediat al unui tot atât de acut: subiectivismul, iraționalismul. Altfel spus, poetul postmodernist se dezinteresează de asemănarea fizică imediat recognoscibilă de către rațiune pentru a spori în schimb asemănarea emoțională, care fiind mai îndepărtată nu ajunge să devină conștientă la lectură
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
mari! Trebuie să ai răbdare pentru că un copil cu nevoi speciale face eforturi deosebite, are nevoie de programe educaționale complexe, însă va învăța totul ... treptat - treptat ... Un astfel de copil nu trebuie grăbit, dar nici condamnat ... Într-o lume a individualismului, caracterizată de egoism și tendințe de marginalizare, integrarea în comunitate a copiilor cu nevoi speciale este doar întâmplătoare și de cele mai multe ori lipsește cu desăvârșire. De multe ori privim neputincioși cum un sistem incapabil aruncă în jocul „norocului” normalitatea vieții
UN ZÂMBET PRIETENESC COPIILOR CU DIZABILITĂŢI – ASOCIAŢIA „A.B.C.D.” DIN BUCUREŞTI [Corola-blog/BlogPost/94139_a_95431]
-
extrem. Dar și ceastă direcție are primejdiile ei. Vecinica tutelă, exercitată asupra claselor de jos, le dă într’adevăr pânea de toate zilele, dar le lipsește de energie individuală, le face indolente. Pe de altă parte sistemul libertății, totodată al individualismului, cuprinde primejdii și mai mari. El preface viața într’o luptă de exploatare reciprocă, care poate ajunge la disoluțiunea completă a statului. Și într’acolo tind ideile comuniste internaționale de azi. Între aceste două extreme e poate meșteșugul adevăratei politice
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
prezenta că acordând importantă acestor valori. Foarte interesant, la români universalismul este secundar benevolenței, ceea ce înseamnă că preocuparea pentru binele altora nu depășește la români zona familiei și ajunge uneori maxim până la persoanele pe care le cunosc. Asta arată un individualism egoist care nu este opus colectivismului, ci îl poate fundamenta în forme foarte specifice (ex. familial); opus colectivismului este individualismul benevolent și universalist. Românii au însă scoruri ridicate la realizare (a arăta că sunt competenți), putere (a obține statut social
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
altora nu depășește la români zona familiei și ajunge uneori maxim până la persoanele pe care le cunosc. Asta arată un individualism egoist care nu este opus colectivismului, ci îl poate fundamenta în forme foarte specifice (ex. familial); opus colectivismului este individualismul benevolent și universalist. Românii au însă scoruri ridicate la realizare (a arăta că sunt competenți), putere (a obține statut social) și conformism (la normele existente). Interesant, scorurile la tradiție și securitate sunt astăzi la un nivel mediu (dar uneori sunt
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
analizele noastre din 2014/2015. Personalitatea este considerată ca una pozitivă, cu umor, compensând comportamentele mai negative (ex. indisciplina), pe care le contextualizam, definindu-le nu ca o caracteristică stabilă, ci una situaționala. Ne vedem astăzi că alternând între (a) individualism (mai egoist) vs. colectivism, (b) perseverența (mai ales din interes și/sau încăpățânare) vs. neperseverenta/autodisciplina scăzută și (c) autonomie vs. gregarism. Această imagine dominant pozitivă este absolut necesară din punct de vedere psihologic pentru a ne formă stima de
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
de sine-imaginea/identitatea socială/predictibilitatea/justificarea prezentului, ținând cont de faptul că profilul de suprafață nu este foarte încurajator în acest sens. Elementele negative din această imagine apar doar pentru a da credibilitate aspectelor pozitive, fiind de asemenea atenuate: (a) individualismul, desi prezentat că egoist, este extins pentru a include și familia (automat devenind astfel ‘grijă pentru familie’) și (b) neperseverenta/autodisciplina scăzută poate fi oricând depășită, daca ‘ne interesează ceva’ și/sau daca ‘vream noi neapărat asta’. Scurt spus, ne
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
îi va schimba și pe frații noștri europeni din Vest? - Nu știu în ce măsură toate acestea vor avea o înrâurire asupra stilului lor de viață, a spiritului de a concepe lumea și cerul, dar știu altceva: ei s-au plictisit de individualismul atomizat în care viețuiesc, de perceperea vieții numai prin televizor. Sunt convins că aceasta inerție pozitivă a unor forme de viață rurală din România, tradițiile satelor românești, vor impulsiona spiritualitatea Europei Occidentale în așa fel, încât unul de acolo să
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
să rămână pe toate căile și prin toate intervențiile în capitală. Trei generații (1956) și Arborele genealogic (1957) de Lucia Demetrius mizează pe opoziția dintre lumea aristocratică, degenerată, și cerințele actualității comuniste. Horia Lovinescu în Citadela sfărâmată (1955) vizează defazarea individualismului burghez în timpul revoluției socialiste. Al. Mirodan în Ziariștii (1956) înfățișează viața în redacția unui ziar comunist, implicat în biruința dreptății. Șeful sectorului suflete (1962), tot a lui Al. Mirodan, dezbate problema căutării omului ideal, capabil să se dăruiască celorlalți, rezolvând
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
a lui Al. Mirodan, dezbate problema căutării omului ideal, capabil să se dăruiască celorlalți, rezolvând-o în sfera umanismului socialist. Paul Everac, în Poarta (1959), Ferestre deschise (1960), Ștafeta nevăzută (1964), nu scapă de schematismele epocii, pe tema conflictului dintre individualism și colectivism, cum nu scapă nici Al. Voitin sau Mihail Davidoglu, de asemenea mult creditați conjunctural. Nimic nu se salvează din teatrul primelor două decenii. Abia Marin Sorescu, Dumitru Radu Popescu și alții, după 1960-1965, vor aduce un suflu nou
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
estetică, deși o pretinde. Literatura nu mai este o reprezentare a propriei subiectivități a scriitorului, ci o reprezentare lozincardă a programului dictatorial al unui partid, substitut al unei clase, iar prin aceasta al unui spirit colectiv și colectivist. Ca și individualismul în plan social, gratuitatea maioresciană a artei este o erezie în planul fals estetic al acestei opțiuni fără alternativă. Pentru scriitorii literaturii oportuniste nu există decât arta cu tendință, la modul gherist cel mai sociologizant și mai vulgar. Dacă regimul
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
astăzi în spiritul realismului socialist, Având drept călăuză învățătura Partidului, drept principiu de lucru reflectarea actualității, drept metodă, metoda realismului socialist care îmbină oglindirea fără greș a realității cu visul creator, poezia noastră s-a îndepărtat tot mai mult de individualismul anarhic, de subiectivismul egocentrist, de exaltarea personalității și de adâncirea sterilă în sine însuși." Cine ar putea crede în neînfricata "sinceritate" a unui cărturar și poet (despre care G. Călinescu spune, în Compendiu, că: "În lirica lui somptuoasă și neagră
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
hemoragie de valori înspre gaura neagră a distrucției și disoluției. În acest context esențial vătămat, singura cale de ieșire este, probabil, recuperarea comuniunii, a lucrului împreună, tămăduitor și roditor. Îngăduința înțeleaptă și, mai ales, închegarea reciprocă. Într-un timp al individualismului devastator și al materialismului stupefiant opțiunea pentru chinovial poate constitui o revelație, iar suspendarea euritmiei - o salutară evadare din recluziunea impusă de deja cronicul egoism auctorial.
Între idioritmie și chinovialitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/84127_a_85452]
-
dă întreaga măsură a capacității autorului de a se obiectiva și de a compune o lume complet detașată de propria-i subiectivitate. într-o proză care, pînă la Slavici, descindea mai mult sau mai puțin direct din autobiografie și unde individualismul romantic își punea pecetea pe aproape oricare nuvelă sau roman, nuvelele lui Slavici marchează o nouă etapă, în care spiritul prozei românești devine consonant cu cel european. Obiectivarea perspectivei prozastice înseamnă apariția unei noi stilistici și ruperea legăturii cu prima
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
precipitat difuzarea culturii menite consumului integral și fără urmări specific epocii actuale. Și a reîntors cultura la anonimat, neistoricitate și absență a spiritului critic. În termenii lui Blaga, la minorat. Campania din anii din urmă contra elitelor, în fond, contra individualismului în artă și în cultură, a fost un efect colateral al acestui fel de a privi creativitatea culturală. Necesitatea spiritului critic în cultură își are un pandant în necesitatea unei culturi a criticii. Mă refer, în primul rând, la critica
Critică și cultură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2849_a_4174]
-
echilibrării noastre în mijlocul realității sensibile și esențiale, prin cunoașterea pură a acestei realități, prin înglobarea realității acesteia în noi înșine“ - care definesc egocentrismul. Underhill nu folosește acest termen și nici nu îl pune în ecuație antinomică cu teocentrismul caracteristic misticii. Individualismul de care vorbește ea nu înseamnă numaidecât și în mod obligatoriu egocentrism - chestiune elementară de terminologie filozofică. Tot aici Marta Petreu mai face câteva afirmații false. Ea scrie că remarcile naeionesciene asupra terapiei prin voință, sugestie și autosugestie „provin“ din
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
răspund nevoilor ideologice ale societății elene de acum trei milenii. Există o vădită reacție a lui Sofocle față de evenimentele în curs. În vâltoarea socială care are loc după moartea lui Pericle, în condițiile impunerii unei noi ideologii - cea sofistă - cu individualismul ei excesiv, Sofocle se menține pe linia veche, potrivit căreia individul trebuie să se supună normelor vieții colective. Clitemnestra și Egist acționează urmărindu-și cu egoism interesele personale, Electra își riscă viața, apărând Marile Legi. Iată un posibil substrat al
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
mai importantă contribuție teoretică la analiza culturilor organizaționale este opera lui Geert Hofstede care, după decenii de cercetări comparative între organizații din diverse țări, a elaborat cinci dimensiuni esențiale pentru culturile naționale care influențează și culturile organizațiilor din țările respective: Individualism versus colectivism (adică centrare pe propriile interese - materialism - sau pe interesele grupului, ale colectivității - altruism). Distanța puterii (mare în dictaturi, țări în care puterea este concentrată în mâinile unui număr restrâns de persoane; mică în democrațiile participative). Evitarea incertitudinii (redusă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
asociate cu masculinitatea sunt: competiția, ambiția, acumularea de posesiuni materiale). Orientare pe termen lung versus orientare pe termen scurt. Conform părerii lui Hofstede, există țări în care colectivismul este ridicat (țările din sud-estul Asiei, de exemplu), în timp ce în lumea anglo-saxonă individualismul este predominant; masculinitatea este foarte ridicată în zona țărilor musulmane (arabe, în primul rând), iar feminitatea în democrațiile scandinave; Japonia are o orientare pe termen lung în timp ce țări din America Latină promovează o orientare pe termen scurt ș.a.m.d. Exerciții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
au întâmplat anumite evenimente. Filozofia ca smulgere a gândirii de sub imperialismul limbii; a gândi într-o limbă, însă dincolo de ea. Din când în când localitățile Italiei sunt străbătute de zgomotele răzlețe ale motocicletelor sau scuterelor. E precum un strigăt al individualismului sau al revoltei (resturi ale unei istorii zbuciumate) ce sparge armonia instalată treptat în societate. Semn că sub crusta subțire a civilizației ce a fost așternută peste unele popoare mocnesc vulcanii anarhiei. Încă nu au fost prinși toți cetățenii în
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sau de marketing, acordarea reciprocă de licențe. Trebuie subliniat un aspect interesant: în timp ce produsele americane, europene sau japoneze fac trimitere la firmele producătoare (Ford, Toyota etc.), produsele chinezești poartă doar simbolul grafic care desemnează China. Diferențele provin din habitudinile culturale, individualism, respectiv colectivism, atât de diferite în spațiile nord-vest european și estasiatic. Cu privire la expansiunea afacerilor dincolo de granițele statale, iată un exemplu edificator: "[...] un mic producător specializat în motoare monoci-lindrice pe benzină din centrul Americii a devenit proprietarul a trei fabrici japoneze
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
A face A fi Realizare Atribuire Încredere în numere A simți Realitate materială Realitate spirituală Adaptare la mediul intern Natura umană Omul ca bun Omul ca rău Relații umane Orientare spre sarcini Orientare spre oameni Realizare Bunăstare socială Egalitarism Ierarhie Individualism Colectivism Asumpții Spațiul Public Privat Limbajul Explicit Implicit (context larg) Neutru Emoțional Timpul Limitat (liniar, secvențial) Fără sfârșit (ciclic, si-multan) Viitorul Prezentul Trecutul La începutul anilor '70, Geert Hofstede împreună cu Institutul de Cercetări în Cooperarea Interculturală a realizat un studiu
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]