192 matches
-
ca femeile să fie excluse. Este suficient ca o activitate să se feminizeze pentru ca, în scurt timp, să piardă privilegiile, să îi scadă din importanță. În acest sens, putem opera mai potrivit cu conceptul de discriminarexe "„discriminare". Acest concept este unul individualist din perspectivă metodologică și semnifică „acțiuni conștiente și politici prin intermediul cărora membrii unui grup sunt excluși din anumite instituții sau distribuiți în poziții inferioare” (Youngxe "„Young,IrisMarion", p. 176). Conceptul de discriminare se poate referi și la grup, atâta vreme cât avem
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
aflați în fața aceleași fundamentale dileme și cruciale opțiuni, consideră că între elementele esențiale ale vieții noastre sunt relațiile umane, comunitatea cu cei asemeni nouă. Ele ne dau consistență, noblețe și forță de a trăi. Privit din punctul acestora de vedere, individualistul luminat "trăiește din ce în ce mai mult ca un străin printre străini, mistuit de un dor deznădăjduit după un atașament pe care propria sa gândire l-a distrus" (Scruton, 2011, p. 44). Totodată, o comunitate se poate prăbuși în "praful și pulberea individualității
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ceilalți nu sunt decât niște pioni care îi ajută sau le fac rău. Sunt foarte dificili. Egoiștii sunt ușor de recunoscut datorită lipsei lor crase de generozitate. Adună totul numai pentru ei, nu se gândesc decât la propriul interes, sunt individualiști, creându-și convingerea că în viață nu putem trăi altfel decât în acest fel. Fiecare trage pentru sine, iar cel care face altfel, ori este naiv, ori este neputincios. k. "Avocații diavolului"(sau cei care pun totul la îndoială). Aceștia
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
competitorii: orientați înspre maximizarea beneficiului propriu în raport cu acela al partenerului, urmărind să fie mai bun cu orice preț. Mai departe, aprofundând analiza relației dintre cele trei tipuri de personalitate, W. B. G. Liebrand (1986, apud idem) a descoperit faptul că individualiștii îi interpretează pe ceilalți în termeni de putere, în vreme ce cooperanții îi interpretează în termeni morali. Desigur că o anumită strategie dintre cele invocate anterior se practică și în funcție de natura activității, de gradul de responsabilitate, dar și de orientarea axiologică individuală
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
contradictorii. De ce mi-am dat eu seama, bunule Dumnezeu! Nu puteam să păstrez pentru mine această neplăcută remarcă? Iată-mă discreditat pentru totdeauna; și acum este înțeles că sunt un om fără inimă și fără simțăminte, un filozof sec, un individualist, un burghez și, pentru a spune totul într-un cuvânt, un economist de la școala englezească sau americană. Oh! Iertați-mă, scriitori sublimi, pe care nimic nu vă oprește, nici măcar contradicțiile. N-am dreptate, fără îndoială, și retractez cu toată inima
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să facă plinul furnizorilor care se retrag întotdeauna satisfăcuți. Nu se zice oare că dacă aurul este rotund, este pentru a rula!. Ariste a adoptat un plan de viață diferit. Dacă nu este un egoist, el este cel puțin un individualist, căci își drămuiește cheltuielile, nu caută decât bucurii moderate și rezonabile, se gândește la viitorul copiilor săi și, să o spunem de-a dreptul, economisește. Și trebuie auzit ce zice despre el omul vulgar! La ce bun acest bogat rău
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
importanță cooperării dintre manager și patron pe baza urmăririi, În mod independent, a propriilor interese. Managerii, urmând un comportament de tip rațional, preferă cooperarea În locul conflictului, judecând, cu anticipare, ceea ce se așteaptă de la ei. „Ei sunt colectiviști În orientare, În loc de individualiști, și, de aceea, acționează În direcția celor mai bune interese ale grupului, În loc să caute egoist satisfacerea propriilor nevoi față de cele ale altor oameni”<footnote Ibidem, p. 137. footnote>. Față de modelul agentului, acesta acordă un rol redus controlului (care ar scădea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Arriagada, 2005). În cadrul acestei secțiuni mă voi referi la diferite răspunsuri oferite întrebării: Cine sunt exclușii și de la ce sunt ei excluși? Literatura de specialitate s-a grupat, în principal, în trei modele: cel al dezintegrării relațiilor sociale (francez), cel individualist (anglo-saxon) și modelul economic extins. Ceea ce trebuie remarcat este faptul că acest concept a fost adaptat structurilor și contextelor sociale existente, precum și instituțiilor și ideologiilor respective. Astfel, dezbaterile cu privire la rolul statului, la importanța pieței sau la tipul de drepturi sociale
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
nu participă la piață pentru că sunt discriminați sau pentru că nu au abilitățile necesare și cei care decid în mod liber să nu participe în societate (Ambrosio, xe "Papadopoulos"Papadopoulos, xe "Tsakloglou"Tsakloglou, 2002, p. 1). Astfel, modelul anglo-saxon este unul individualist, el abordează exclușii ca pe indivizi care se confruntă cu anumite bariere instituționale sau cu discriminări, datoria societății fiind de a înlătura acele bariere (xe "Daly"Daly, Saraceno, 2002, p. 91). Un alt model analizat în cadrul lucrării este cel al
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
liceului” (Akerlof, 1997, p. 1021). Astfel, într-o prezentare asumat simplificată a modelelor teoretice privind excluziunea socială, ele diferă în principal prin ceea ce adaugă la dimensiunea de stare financiară precară 1. Modelul dezintegrării relațiilor sociale adaugă prezența relațiilor sociale, cel individualist (anglo-saxon), nediscriminarea pe piață, iar modelul lui Akerlof, externalitățile sociale (vezi figura 1). Figura 1. Modele teoretice ale excluziunii sociale Pentru a rezuma, modelul dezintegrării relațiilor sociale (francez) teoretizează excluziunea socială ca pe o absență a relațiilor cu societatea/comunitatea
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
model european comun cel puțin statelor membre ale xe "Uniunii Europene"Uniunii Europene. Într-un studiu prezentat în 2005, intitulat Globalisation and the reform of the European Social Models, André Sapir argumenta existența a patru modele distincte: modelul nordic, cel individualist, cel al dezintegrării relațiilor sociale și cel mediteranean (EU debates European Social Model, 2005). Alți autori însă păstrează și apără existența unui model social european. Acesta s-ar caracteriza prin punerea unui accent puternic pe combaterea excluziunii sociale și având
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
spune asta, luptă pentru un scop comun: eliberarea de sub tirania statului pentru a putea pune În practică ideea noastră de fericire. Un proiect Împărtășit, ca acela de a avea drepturi În viață, a făcut loc unui mod de a trăi individualist, care Înăbușă proiectul comun. După cum spune Ulrich Beck, „instituțiile fundamentale ale societății moderne - drepturile civile, politice și sociale de bază - sunt orientate către individ, și nu către grup. În măsura În care aceste drepturi vizează numai sfera personală, spirala individualizării distruge baza conviețuirii
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
considerat un reprezentant tipic al literaturii "bolnave", decadente 129. Într-un spirit similar judecând lucrurile, Gherea vedea în Eminescu un poet mai "subiectiv", adică mai puțin reprezentativ decât Vlahuță, de pildă, pe motiv că autorul Luceafărului ar fi fost un "individualist" care "a exprimat aproape numai iubirea sa proprie"130. Drept urmare, erotismul eminescian va fi perceput ca o trăire subiectivă, plenitudinar estetică, deși "fondul prim și intim" al poeziei lui Eminescu se vădește a fi unul vitalist, "naturalist"131 (un "naturalism
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
purități și coagulări depline ca în Franța și nici au reușit să genereze opere de măreția celor franceze. Aceasta poate și pentru că, așa cum afirma Pope în Eseul asupra criticii: "...noi britanici bravi, disprețuim legile străine"169, spiritul englez orgolios și individualist găsindu-și o exprimare plenară abia în manifestările insurgente și zbuciumate ale romantismului. III.4. Gottsched Considerat drept "cel mai ascultător dintre "elevii" lui Boileau"170 Johan Cristoph Gottsched și-a construit reputația aceasta prin dorința puternică de a impune
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
criterii, fie ele de vârstă, de muzică sau sporturi preferate, proiecte de viață, etnicitate, orientare sexuală. În ciuda puternicelor curente mimetice și conformiste care structurează aceste microgrupuri, ele nu sunt mai puțin reprezentative pentru turbo-consumerism, datorită mai ales caracterului fluid, instabil, individualist care le este specific. Nimic nu mai seamănă cu configurațiile rigide și etajate de altădată: în aceste comunități „se intră” sau „se iese” după plac, prin tatonări identitare, adeziuni și opțiuni personale efemere, aflate la antipodul impunerii „mecaniciste” din epoca
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
muzică pe săturate, să te distrezi ca un copil, toate acestea au câștigat o nouă legitimitate socială. Mai mult chiar, pentru că sărbătoarea îți oferă ocazia de a te bucura de un tip de plăcere pe care consumul de piață și individualist nu-l favorizează cine știe ce: e vorba de experiența fericirii în comun, de bucuria de a fi împreună, de a împărtăși niște emoții, de a vibra la unison cu colectivitatea. Neo-sărbătoarea este cea care aduce un fel de satisfacții imposibil de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
reușit să interiorizeze decât în parte valorile societății) și la acei copii care au fost supuși în familie unor principii educative opuse celor cultivate de școală și de societate (ex. tendința unor părinți de a face din copiii lor niște individualiști, egoiști, infatuați, care sfidează normele de conviețuire civilizată în societate). Aspectul cel mai cunoscut de conflict de roluri se întâlnește — arată Anne-Marie Rocheblave-Spenlé, — în situația când o persoană este silită să-și asume, concomitent, două roluri incompatibile (având în vedere
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
se) compromite și a adjectivului participial corespunzător, compromis. Cuvântul business are o conotație pozitivă în culturile de limbă engleză, dar echivalentul său românesc afacere a avut o conotație ideologică negativă în societatea comunistă din România, ca și capitalism, profit, concurență; individualist poate avea o conotație pozitivă în unele culturi, „pe picioarele lui, capabil să își ia viața pe cont propriu”, în altele, o conotație negativă, apropiată de „egoist”. Mai mult chiar, sub presiunea ideologiei, anumite cuvinte pot deveni la un moment
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
echipă Neagresiv Cald, afectuos Democrat Politicos Are încredere în sine Părere bună despre sine Inteligent Competent Activ Conducător Îndrăzneț Independent Modest Relaxat Vorbareț Moral Cinstit Muncitor Organizat Disciplinat Realist Riguros Liberal (Modernă Nu-i pasă de altii Neprietenos Intolerant Egoist Individualist Agresiv Rece, distant Autoritar Nepoliticos Nu are încredere în sine Părere proastă despre sine Neinteligent Incompetent Inactiv Executant Timid Dependent Încrezut Încordat Rezervat Imoral Necinstit Leneș Dezorganizat Nedisciplinat Visător Superficial Conservator Românul Distribuția după vârsta Distribuția pe sexe Distribuția după
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Cei care au studiat opera lui C. Narly au remarcat însă și unele inconsecvențe: conceptul de personalitate, în concepția sa, se prezintă ca o formulă de compromis între „desăvârșirea individualității” și „maximumul de socializare”, o sinteză împăcând tendințele sale de „individualist întârziat” cu presiunea realității sociale, recunoscută de cei mai mulți pedagogi din vremea lui (vezi Stoian, 1976; Zaharian, 1971; Stanciu, 1983). „Există în prezent, scria el în Pedagogia socială și personalitatea, un fel de snobism al pedagogiei sociale.” Narly a păstrat o
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Crick sau cea a lui Damasio, L'erreur de Descartes (Greșeala lui Descartes), sau cea a lui Edelman despre la Biologie de la conscience (Biologia conștiinței) m-au interesat profund, iar ăsta e efectul Grupului celor Zece. Totuși, fiind anarho-liberali și individualiști, Jack și cu mine eram mai mult sau mai puțin percepuți ca dizidenți ai Grupului celor Zece. Trebuie amintit faptul că am avut un mare proiect comun cu Jack Baillet, "vînătoarea de alibi". Jack Baillet avusese ideea de a publica
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mai inteligibilă și că oamenii învățau să vorbească în public. Un francmason îmi spunea acum cîtva timp: "Acum nu ne mai aflăm aici pentru a vinde știință. Vindem psihoterapie de grup", în vreme ce în Grupul celor Zece, membrii erau suficient de individualiști pentru a nu funcționa după un model grupal. A.L. În Grupul celor Zece, tendința generală era anti-individualistă pe plan ideologic, însă, în atitudine, fiecare era individualist. E un alt paradox al grupului. J.B. Jacques Robin credea că puteam face
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
demonstrat un comportament economic? Ba da. Prin urmare, avem de-a face, mai întîi cu indivizi capabili de a optimiza în mod rațional satisfacerea intereselor lor individuale. Un om este un univers. De aceea, oricîte obiecțiuni se pot aduce demersului individualist, acesta ridică, totuși, o chestiune esențială și ineluctabilă. Paradigma individualistă a devenit larg dominantă în sînul științelor sociale, începînd cu anii '70, sub numele de "teoria alegerilor raționale". Este vorba de o generalizare a analizei economice, a normativității utilitariste, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
devreme decât observațiile lui Călinescu din Istoria... sa, procedeul fusese remarcat de abilul Șerban Cioculescu. Motivația dată de cel ce semna Cronica literară la ziarul Adevărul consta în individualism impresie pe care Camil Petrescu o lăsa tuturor confraților săi literari: "Individualist fără scăpare, d. Camil Petrescu nu poate crea, în ordine masculină, decât bărbați după chipul și asemănarea sa, iar în ordine feminină decât femei instinctive și slabe, dacă facem o excepție pentru Ecaterina Boiu (Ioana Boiu, sic!, n.n.), eroina din
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ele realizate. La nivel microeconomic, această marjă de manevră calitativă permite luarea în seamă a culturii, drept criteriu al proiectelor de investiții și eliberarea de dictatura cifrelor. Miezul tare al paradigmei economice islamice este promovarea justiției economico-sociale. Islamul nu este individualist, ci comunitarian, iar valorile morale sunt predominante, cea mai puternică părînd a fi solidaritatea. Deci demersul economic are un filtru moral. Piața și mecanismul prețurilor nu sunt neglijate, dar preferințele sociale sunt superioare celor individuale și asta în mod tradițional
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]