5,207 matches
-
expres reglementare de Codul Comercial. Conform acestuia din urmă putem întâlni cazuri de transmitere a proprietăŃii și riscurilor. Cazul bunurilor determinate generic care circulă de pe o piaŃă pe alta prin intermediul unui cărăuș. Se considera în general că transmiterea bunurilor și individualizarea lor se face atunci când acestea au fost predate cărăușului. Deasemenea în același moment sunt transmise și riscurile. Specifică este în acest caz intervenŃia cărăușului între vânzător și cumpărător. Practic cărăușul preia bunul în numele cumpărătorului. Cazul bunurilor determinate generic aparŃinând vânzătorului
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
cântărite, numărate sau măsurate. Din momentul semnării lui contractul da naștere obligaŃiilor dintre părŃi. Având în vedere că bunurile nu sunt individualizate decât în momentul predării și 62 riscurile se transmit tot la alcel moment. Deci putem afirmă că până la individualizare riscul îl suporta vânzătorul. Dacă vânzătorul nu își exercită obligaŃia de predare cumpărătorul va putea în baza articolului 1300 Cod Civil fie executarea fie resoluŃiune a contractului cu plata unor despăgubiri “dacă însă marfele nu s-au vândut cu grămadă
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
aduse de Ministerul Justiției la modificările aduse limitelor de pedepse se numără: a) necesitatea corelării cu dispozițiile din partea generală referitoare la mecanismele de sancționare a pluralității de infracțiuni, dar și la limitele de pedeapsă prevăzute pentru aplicarea modalităților alternative de individualizare a executării sancțiunilor; b) necesitatea reflectării în limitele legale de pedeapsă a ierarhiei firești a valorilor sociale care fac obiect de ocrotire penală; c) necesitatea revenirii la tradiția Codurilor penale anterioare (Codul penal de la 1864, cel din 1936 și Codul
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
grupuri permiteau încadrarea exactă a fiecărui individ, propriul comportament desfășurat în timp oferind criteriile de încadrare. Grupul social compact și distinct s-a transformat în mulțimea pe care o vedem în orașe. Însă și aici e nevoie de criterii de individualizare, de indici de recunoaștere a indivizilor, față de care ceilalți trebuie să-i orienteze comportamentul. Cel mai rapid și mai des criteriu de individualizare îl constituie îmbrăcămintea. Hainele permit o rapidă prezentare a insului pe care le poartă. Nu importă că
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
transformat în mulțimea pe care o vedem în orașe. Însă și aici e nevoie de criterii de individualizare, de indici de recunoaștere a indivizilor, față de care ceilalți trebuie să-i orienteze comportamentul. Cel mai rapid și mai des criteriu de individualizare îl constituie îmbrăcămintea. Hainele permit o rapidă prezentare a insului pe care le poartă. Nu importă că uneori prezentarea nu surprinde caracteristicile individului; contează faptul că cel mai adesea acest criteriu funcționează. Odată cu moda am ajuns să fim purtați de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Marca este un concept complex, dificil de definit univoc. De aceea, vom evoca aici cele mai utilizate și operaționale definiții ale mărcii. Marca este considerată, în esență, un semn diferențiator, tangibil al unei companii, pe care aceasta îl utilizează în virtutea individualizării și identificării produselor și serviciilor sale în raport cu altele identice sau asemănătoare ale altor companii. American Marketing Association 14 consideră marca un nume, un termen, un simbol, un design sau o combinație a acestora, în scopul identificării bunurilor și serviciilor unui
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
un adevărat ecorșeu al imaginii, în a cărui transparență se poate citi întreaga țesătură a viscere-lor sale geometrice. Dacă pictura suferă un proces de abstractizare în sensul desprinderii sale de orice exteriorita-te, dar și unul de aducere în concret prin individualizarea componentelor, sculptura este supusă unei acțiuni similare, însă în sens invers. Geometria pură capătă corporalitate, abstracția iese din spațiul ei imponderabil și devine tactilă ca orice obiect al lumii nemijlocite. Lemnul și metalul, adică suporturile materiale cel mai des folosite
Paul Neagu și visul totalității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7209_a_8534]
-
o zi, toate cererile au primit răspuns negativ. Ultima cerere a lui Becali a fost să fie transferat la Penitenciarul Poarta Albă. Administrația Națională a Penitenciarelor i-a respins solicitarea. Administrația Națională a Penitenciarelor a respins cererea, deși Comisia de individualizare de la Penitenciarul Jilava a admis cererea de transfer formulată de către George Becali. Omul de afaceri a făcut solicitarea către Administrația Națională a Penitenciarelor după ce a fost filmat și imaginile, video și foto, au apărut în presă. Adevăratul motiv al cererii
Lovitură grea pentru Gigi Becali. Decizie finală by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/72254_a_73579]
-
poți scăpa de sâcâiala pe care ți-o dă un text mutilat de neglijențe redacționale, datorate în primul rând editurii. Criteriile primordiale, pe lângă calitatea scriiturii critice în sine, după care se poate caracteriza sumar o istorie a literaturii ar fi: individualizarea punctului de vedere dominant, periodizarea (însemnând identificarea etapelor culturale și estetice, evidențierea unor direcții majore și a grupărilor de scriitori), capacitatea de cu-prindere a fenomenului literar (de la estetic la non-estetic, contextul, instituțiile, culturalismul, curentele literare, ariile geografice), ierarhia valorilor
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
prea mare importanță, la o analiză mai atentă el își dezvăluie întregul său cîmp de semnificații. Percepția exterioară a unei asemenea succesiuni privește omul în general, privește specia, dinamica acesteia de la genul proxim al vieții articulate, cuplul om/animal, la individualizarea umanului, portretul, și pînă la conștiința de sine, adică autoportretul. Lectura de acest tip, una documentar-historistă, trimite inevitabil către un antropocentrism cultural, către o viziune oarecum abstractă în care categoria excede ființa concretă, chipul ireductibil, ceea ce, în mod evident, nu
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
satelor devălmașe Satele devălmașe din Vrancea sunt comunități închise endogame și xenofobe (Stahl, 1944, p. 324), care acceptă cu greu intervențiile exterioare. În faza inițială a dezvoltării sociale a satelor devălmașe se practica exploatarea în comun a proprietății obștii, fără individualizarea clară a drepturilor de proprietate. Regulile de acces depind de fenomenele biologice majore care influențează viața comunității: nașterea și moartea. Fiecare familie înzestra copiii cu o parte a averii, criteriul principal fiind cel al muncii prestate și al rămânerii în
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
încercările oficiale de stabilire a drepturilor de proprietate s-au dovedit extrem de complicate (Stahl, Serafim, 1939; Stahl, Costa-Foru, 1932). În faza inițială, reglementarea situației juridice a terenurilor a ținut cont de sistemul existent în cadrul devălmășiei absolute. În Vrancea nu exista individualizarea drepturilor de proprietate, nu existau mijloace de măsurare a drepturilor, ci fiecare obștean avea doar un drept de uz personal viager și nelimitat. Prin urmare, cei care trebuiau să alcătuiască registrele adunau membrii satelor și îi înscriau în registru (Stahl
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
devălmașe din Vrancea, reacția negativă a băștinașilor față de cei pătrunși în comunitate este observabilă și se poate explica prin teama că resursele financiare și tehnice ale noilor apropriatori vor duce la o exploatare disproporționată a sistemului de resurse și la individualizarea și inegalizarea averilor. Ceea ce în final s-a întâmplat, parte din cauza străinilor pătrunși în comunitate și parte din cauza chiaburilor care doresc, și în final reușesc, să schimbe modul de distribuție a proprietății. Schimbarea regulilor de la nivelul operațional este ușor de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Diferențiarea drepturilor și caracterul cenzitar al votului în obște au permis exercitarea controlului de la nivelul constituțional asupra celui al alegerii colective și, implicit, asupra celui operațional. Odată cu adoptarea noilor reguli formale se putea recurge la ieșirea din indiviziune și la individualizarea drepturilor în interiorul comunității. Drepturile individuale de proprietate puteau acum să fie considerate drepturi transferabile și tranzacționabile pe piață. La nivelul comunității, cei care se ocupau de activitatea de monitorizare și asigurare a respectării regulilor dețineau averi proprii care-i diferențiau
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
proprietate în sens juridic, ci funcționeză în cadrul economic și juridic al satului devălmaș (Stahl, 1998, vol. I, p. 171). Nevoia de bani pentru plata datoriilor satului schimbă regulile inițiale de organizare a comunității și deschide calea spre apariția posibilității de individualizare a drepturilor și inegalizare a averilor. Inițial, contribuția individuală la cheltuielile comune era stabilită pe criteriul proporționalității între suma datorată și nivelul beneficiilor exploatării bunurilor comune. Ca în celelalte cazuri, creșterea influenței banilor și dezvoltarea capacităților de exploatare au făcut
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
obișnuite și internalizate ale țăranilor, iar pe de altă parte, neguțătorii și cei care adunau birurile dispuneau de resurse financiare care le deschideau drumul spre acapararea unui număr mare de terenuri. Acești acaparatori reprezintă începutul desființării devălmășiei absolute și al individualizării drepturilor. Organul de conducere colectiv la nivelul satului era adunarea obștească. Participarea la adunarea obștească era reglementată diferit de la un sat la altul. Adunarea obștească poate fi considerată un organ de alegere colectivă în care toți cei care interacționau la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a putea să-și ducă la îndeplinire atribuțiile. Apariția unor reguli mai stricte privitoare la exploatarea în comun a bunurilor este posibilă odată cu distrugerea regimului devălmășiei absolute. Regimul devălmășiei absolute începe să se destrame odată ce regulile de la nivelul constituțional permit individualizarea drepturilor și posibilitatea tranzacționării acestora. Odată cu apariția unor astfel de reglementări, se modifică și anumite reguli operaționale. Un exemplu în acest sens este modificarea regulilor după care funcționa obiceiul înzestrării. În Nerej, înzestrarea fetelor devine regulă odată cu apariția legilor care
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
sistemul de resurse comune începe să reprezinte o sursă de venit. Un rol important în degradarea sistemului de resurse revine acaparatorilor locali și marilor exploatări forestiere. Degradarea sistemului de resurse a fost posibilă odată ce la nivel constituțional s-a permis individualizarea și tranzacționarea drepturilor. Codul civil a protejat acaparatorii și a contribuit decisiv la desființarea regimului devălmășiei absolute. Din analiza efectuată asupra modului de organizare și funcționare a sistemului de resurse comune specific satelor devălmașe românești putem observa că nu toate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
condiție care derivă din caracterul translativ de proprietate al contractului fiind deci necesar că vânzătorul să fie proprietar. Dacă lucrul vândut este un bun determinat generic contractul este deasemenea valabil. Se considera că proprietarul trebuie să fie proprietar la data individualizării. Practic transmiterea dreptului de proprietate nu se operează la data încheierii contractului. O problemă diferită ridică vânzarea unui lucru care este un bun individual determinat, cert. Dacă în momentul încheierii contractului lucrul de vândut nu aparŃine vânzătorului ci altuia se
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
expres reglementare de Codul Comercial. Conform acestuia din urmă putem întâlni cazuri de transmitere a proprietăŃii și riscurilor. Cazul bunurilor determinate generic care circulă de pe o piaŃă pe alta prin intermediul unui cărăuș. Se considera în general că transmiterea bunurilor și individualizarea lor se face atunci când acestea au fost predate cărăușului. Deasemenea în același moment sunt transmise și riscurile. Specifică este în acest caz intervenŃia cărăușului între vânzător și cumpărător. Practic cărăușul preia bunul în numele cumpărătorului. Cazul bunurilor determinate generic aparŃinând vânzătorului
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
fost cântărite, numărate sau măsurate. Din momentul semnării lui contractul da naștere obligaŃiilor dintre părŃi. Având în vedere că bunurile nu sunt individualizate decât în momentul predării și riscurile se transmit tot la alcel moment. Deci putem afirmă că până la individualizare riscul îl suporta vânzătorul. Dacă vânzătorul nu își exercită obligaŃia de predare cumpărătorul va putea în baza articolului 1300 Cod Civil fie executarea fie resoluŃiune a contractului cu plata unor despăgubiri “dacă însă marfele nu s-au vândut cu grămadă
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
de adjudecare și recursul în contra lor Art. 551. Îndată după sfîrșitul adjudecării și depunerea prețului, potrivit art.544 sau 545 din acest cod, judecătoria va da adjudecatarului ordonanță de adjudecarea nemișcătorului. Ordonanță va cuprinde, pe scurt, jurnalul de adjudecare desăvârșită, individualizarea nemișcătorului adjudecat, numele fostului proprietar și al adjudecatarului și arătarea plății prețului, în întregime, a taxelor de executare, timbrul și impozitul proporțional. Completul judecătoriei va semna atît originalul ordonanței ce se va predă părți, cît și acel ce vă rămîne
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
ci și transpuse în cuvinte întregi: secvența decizia BNR ar putea fi citită și "decizia Băncii Naționale a României"). În prezentările posturilor de televiziune, formulele capătă adesea un aspect destul de straniu, pentru că îmbină tiparul generalizant (specific substantivelor nearticulate - director firmă) cu o anume individualizare nedefinită: abrevierea din exemplul "Dan Zmeu, reprezentant firmă de construcții" (TVR 2, 10.XII.2007) ar putea fi "tradusă" ca: "director al unei firme de construcții". Construcția nefirească are o cauză extralingvistică, fiind provocată de regulile care cer ca anumite
Stilul telegrafic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8188_a_9513]
-
nu se distinge de țesătura comunitară și cosmică în care a fost inserat. Lumea nu e separabilă de om. Într-un carnaval, corpurile se amestecă indistinct în marele corp popular al speciei.“ Așadar, de la marele corp popular al speciei la individualizare. Fiecare pentru el. În Evul Mediu jena, rușinea era un concept fundamental diferit de ceea ce înțelegem noi azi. Necesitățile fiziologice erau executate cu o mult mai mare dezinvoltură. Murdăria nu există ca atare, în sine, nu e un fapt de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
CALINIC, stareț al mănăstirii Cernica Diaconul Coresi CORESI, diaconul Papa Pius al II-lea PIUS II, papa 6. Autori omonimi Ø Pentru a deosebi după nume identice de familie, având și același prenume, se adaugă în vedetă un element de individualizare: patronimicul; profesia; domeniul de activitate Ø Titluri nobiliare: anul nașterii, porecla etc. Ø Localități în care s au născut sau și-au desfășurat activitatea PE CARTE VEDETĂ UNIFORMĂ Ion Creangă CREANGĂ, Ion Ion Creangă matematician CREANGĂ, Ion (matematician) Ion Creangă
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]