81 matches
-
mod obișnuit însă, avînd în atenție exclusiv efortul cognitiv, omul de știință dorește o deplină încadrare în aspectele verificate ale cunoștințelor și ale limbii cu care se construiește discursul, încît textul său nu se remarcă în mod deosebit prin particularități individualizatoare. Prin aceasta, creația intelectuală poate fi considerată ca fiind una de grup, deosebită de cea individuală, specifică filozofiei și poeziei, care cunosc o dezvoltare zigzagată și discontinuă, deoarece realizările lor merg deseori în paralel, fiind diversificate și cu întreruperi și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
postulatele în perspectiva cărora sînt analizate aceste fapte. Orice limbă (și, firește, și limba română) are o sumă de elemente care o individualizează, dar aceasta nu înseamnă că i se poate atribui o superioritate (metafizică) în raport cu alte limbi. Există elemente individualizatoare, desigur, sub raportul conținuturilor limbii, corespunzătoare experienței istorice a vorbitorilor ei, care se pot însuma într-o ideologie abordabilă din perspectivă filozofică. Nu este însă normal să se pornească numai de la formele limbii, de la structurile de suprafață, și, pe baza
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
perspectivă filozofică. Nu este însă normal să se pornească numai de la formele limbii, de la structurile de suprafață, și, pe baza specificității lor, să se atribuie implicit o specificitate de conținut, în structurile de adîncime. În plus, atunci cînd aceste conținuturi individualizatoare sînt determinate, ele trebuie corelate într-o manieră sistematică pentru a putea desprinde într-adevăr perspectiva ontologică care se fundamentează în mod real prin ele, întrucît apropierile întîmplătoare sau relațiile atribuite nemotivat nu pot conduce decît la o perspectivă eronată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mai mare extensiunea sa”1. Cercetătorul din științele sociale poate urma o metodă generalizantă, tratând indivizii sau acțiunile lor ca fiind cazuri sau instanțe ale unor fenomene, care sunt descrise în termeni generali, abstracți. El poate urma și o metodă individualizatoare, care ignoră elementele de fundal și se concentrează asupra trăsăturilor particulare ale actorului sau ale acțiunii sale. Fiecare dintre aceste metode conduce la cunoștințe, nici una nu este capabilă să cuprindă realitatea socială în totalitatea sa. Cunoașterea legilor sociale nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Din nefericire, ultimele categorii din tipologia de mai sus nu respectă criteriile inițiale de clasificare: Anul Nou și carnavalurile sunt sărbători calendaristice, iar sărbătorile cu măști se disting de celelalte prin recuzită, și nu prin caracterul social, politic sau economic individualizator. Din perspectiva obiectului sărbătorii, G.W. Macrae (2003, vol. V, p. 655) distinge Între sărbătorile legate de viața individului și a familiei, cele asociate unor evenimente cosmice (Anul Nou, schimbarea anotimpurilor) și cele care onorează diferite divinități. În octombrie - noiembrie
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
diverselor grupări politice divizante; criza distribuirii, care apare când statul nu are puterea să susțină creșterea economică și să distribuie suficiente bunuri, servicii și valori pentru a satisface așteptările maselor” (apud So, 1990, p. 32). Să examinăm mai îndeaproape trăsăturile individualizatoare ale teoriiilor modernizării, trăsături care ne permit să vorbim despre o paradigmă, un mod de gândire larg împărășit de cei care devin, astfel, adepții acestei „teorii” și care sunt, totodată, „optimiștii” modernizării, adică cei ce cred că modernizare înseamnă putere
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]