1,103 matches
-
116: „Sunt sigur autohtone cuvintele care, fără să aibă un corespondent în albaneză, pot fi reconstituite la nivel indo-european. Sprijinindu-ne pe acele cuvinte care fără îndoială, provin din substrat, noi avem dreptul să examinăm limba română și ca limbă indo-europeană aparte“. Și savantul tracolog I.I. Russu sublinia: „În foarte multe cazuri, după o evoluție de câteva milenii, cuvintele românești autohtone păstrează semantismul de bază, străvechi dar alteori prezintă aspecte semantice apropiate de cele primare“ (ER, 118). Și același I.I. Russu
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
Atare baze arhaice (rădăcini i.e. - I.C.) pot și trebuie să fie utilizate în studiul etimologic, legând de ele cuvintele românești a căror formă actuală, dar mai ales arhetipul străromân se aseamănă în chip izbitor, uneori este aproape identică formelor primare indo-europene“. Referitor la cuvintele autohtone putem stabili mai multe categorii: I. interjecții și onomatopee: au, vai, cucu etc. II. cuvinte din graiul copiilor, de fapt o silabă repetată: mama, tata, nene, țața, caca, pipi etc. III. termeni comuni indo-europeni, probabil 5-10
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
formelor primare indo-europene“. Referitor la cuvintele autohtone putem stabili mai multe categorii: I. interjecții și onomatopee: au, vai, cucu etc. II. cuvinte din graiul copiilor, de fapt o silabă repetată: mama, tata, nene, țața, caca, pipi etc. III. termeni comuni indo-europeni, probabil 5-10% din lexicul fundamental al limbii, de ex: a da, a ședea, a sta, a învârti, a muri, cu derivatele moarte, mort, a omorî, a vedea, deal, a băga, tu etc. IV. comune cu v. ind. sau/și iraniană
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
șansă să fi existat. Poate acum 150-200 ani procedeul avea o justificare, însă astăzi cucetătorul trebuie să renunțe la prejudecăți. Etimologia unui cuvânt e acolo unde este ea, nu acolo unde voim noi s-o găsim. Conceptul de fond comun indo-european nu aduce atingere tezei de bază a lingvisticii românești. Ea ne este chiar favorabilă, noi moștenind direct din indo-europeană un număr de cuvinte, de ex. tu care, ulterior, prin cucerirea romană a revenit; dacii l-au recunoscut ca fiind al
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
prejudecăți. Etimologia unui cuvânt e acolo unde este ea, nu acolo unde voim noi s-o găsim. Conceptul de fond comun indo-european nu aduce atingere tezei de bază a lingvisticii românești. Ea ne este chiar favorabilă, noi moștenind direct din indo-europeană un număr de cuvinte, de ex. tu care, ulterior, prin cucerirea romană a revenit; dacii l-au recunoscut ca fiind al lor tu, ce era în toate idiomurile indo-europene. Celor care exagerează negând total sau cvasitotal aportul latin le putem
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
lingvisticii românești. Ea ne este chiar favorabilă, noi moștenind direct din indo-europeană un număr de cuvinte, de ex. tu care, ulterior, prin cucerirea romană a revenit; dacii l-au recunoscut ca fiind al lor tu, ce era în toate idiomurile indo-europene. Celor care exagerează negând total sau cvasitotal aportul latin le putem demonstra că dacii s-au străduit să învețe noua limbă, dar potrivit propriului fel de pronunție a cuvintelor: când au auzit rota ei l-au învățat ușor fiindcă aveau
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
suferit schimbări majore, deoarece în Pen. Italică a avut de înfruntat alte idiomuri care au schimbat-o în așa măsură încât la revenirea latinilor la începutul sec. II e.n. ea era deosebită de limba strămoșilor noștri daci; Totuși fondul comun indo-european rămăsese în cea mai mare măsură neatins. Aceste idei le-am expus pentru prima dată în SLAST, o revistă de mare prestanță culturală, în 1983, încercările ulterioare mi-au fost înnăbușite în fașă, cu o excepție în ianuarie 1987, de
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
mai erau numiți Dai sau Davi (Strabo, Plaut Terențiu, Horațiu) și erau considerați ca un popor de munteni: astfel că Davi nu însemna altceva decât „munteni“. (Dacia preistorică, passim). Suntem în măsură să venim cu câteva precizări. Astfel, în domeniul indo-european întâlnim cuvântul sanscrit da „munte“ (Emile Burnouf, Dictionnaire classique sanscrit-français, Paris, 1866, p. 308), iar corespondentul vedic dhasas (idem, p. 345) pare a fi în legătură și cu ngr. dasos „pădure“. Dacii au fost oameni viguroși ca muntele, harnici și
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
puternic“ (E. Burnouf, op. cit., p. 308, 779) ori lat. audax, audacis „îndrăzneț, curajos“. Pe de altă parte, întâlnim într-o limbă caucaziană adj. ghet „puternic“ (vezi A.I. Mongait, Arheologia în URSS, B., 1961, p. 238). De altfel, multe alte popoare indo-europene și neindo-europene și-au ales ori li s-a dat calificativul „puternici“: trausii, apuli, nervii (I.I.Russu, Limba traco-dacilor, B., 1967, p.83). Chiar și numele turcilor ar veni, după unii autori, dintr-un cuvânt cu sensul „tare, puternic“. Relația
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
om“ a fost pus în relație cu humus „pământ, humă“.„Lat. homo e derivat din tulpina *ghem, în avestă zem „pământ“, gr. hamai, lat. humus, omul este ființă pământeană spre deosebire de zeii cerești“ (Th. Simenschy, Gh. Ivănescu, Gramatica comparată a limbilor indo-europene, p. 275). Numele mai multor popoare din vechime și de azi nu înseamnă altceva decât „oameni“. De altfel în numeroase limbi omul e numit „cel născut din pământ“. În Atharva-Veda a indienilor se spune: „Tu care ești pământ, te pun
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
ales la sciți. Concluzia noastră este că piramida conține râd. ram ”a crește, a se înalță, munte, înălțime˝, precedată de articolul p și însemna „ munte-mormânt” , căci eg. mr e în relație cu muntele în rohingya, dar mr e și rădăcina indo-europeană pentru ” a muri”, mormânt. Să se observe că piramidele sunt facute pe loc șes în Egipt, Mesopotamia etc. O piramidă privită de jos este exact ca un munte ce se înalță spre cer. Ca atare, egiptenii, sumerienii etc. au venit
PIRAMIDĂ . MICROETIMOLOGIE. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369926_a_371255]
-
comparăm rât cu rato- „soare“ în limba are'are din Oceania. Putem continua cu tc. fare, arab far comparabile, după noi, cu v. iran. hvar, astrul zilei (hv>f că în cafea); de acolo și farul ce luminează. Un cuvant indo-european pentru „șoarece“ este *mus, în domeniul estic muš (slavă, iraniană, indiană). Noi îl comparăm cu i.e. * ... Citește mai mult Dicționarele curente explică rom. șoarece prin lat. sorex. Despre acesta se spune ca e cuvânt de origine mediteraneană, cf. gr. uras
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
comparăm rât cu rato- „soare“ în limba are'are din Oceania. Putem continua cu tc. fare, arab far comparabile, după noi, cu v. iran. hvar, astrul zilei (hv>f că în cafea); de acolo și farul ce luminează.Un cuvânt indo-european pentru „șoarece“ este *mus, în domeniul estic muš (slavă, iraniană, indiană). Noi îl comparăm cu i.e. * ... IX. LUP.OAIE.PISICĂ.URS., de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016. LUP. Acest animal la chinezi se numește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
fi fost în proto-germanică.Dar în OED se spune:"Primary(pre-Christian) meaning is not possible to ... XII. LIMBA DACO-GEȚILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARA, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016. Va trebui să admitem teza fondului comun indo-european formulată de noi în 1981-1983. Pentru alte limbi actuale se acceptă moștenirea din acest fond (rusă, engleză, latină, baltice) ca să citam numai câteva la întâmplare: „obșceindoevropeiskii plast slov russkogo iazyka“, (Mangu, Vascenco, Oița, LRLC, B., 1963, p. 45) „vocabularul latin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
structural primar din i.e. comună: mama, frate, ochi, inima etc.“ (A. Vraciu, SLG, p. 173). Învățatul ieșean A. Vraciu scria în SLG, 116: „Sunt sigur autohtone cuvintele care, fără să aibă un corespondent în albaneză, pot fi reconstituite la nivel indo-european. Sprijinindu-ne pe acele cuvinte care fără îndoială, provin din substrat, ... Citește mai mult Va trebui să admitem teza fondului comun indo-european formulată de noi în 1981-1983. Pentru alte limbi actuale se acceptă moștenirea din acest fond (rusă, engleză, latină
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
116: „Sunt sigur autohtone cuvintele care, fără să aibă un corespondent în albaneză, pot fi reconstituite la nivel indo-european. Sprijinindu-ne pe acele cuvinte care fără îndoială, provin din substrat, ... Citește mai mult Va trebui să admitem teza fondului comun indo-european formulată de noi în 1981-1983. Pentru alte limbi actuale se acceptă moștenirea din acest fond (rusă, engleză, latină, baltice) ca să citam numai câteva la întâmplare: „obșceindoevropeiskii plast slov russkogo iazyka“, (Mangu, Vascenco, Oița, LRLC, B., 1963, p. 45) „vocabularul latin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
structural primar din i.e. comună: mama, frate, ochi, inima etc.“ (A. Vraciu, SLG, p. 173).Învățatul ieșean A. Vraciu scria în SLG, 116: „Sunt sigur autohtone cuvintele care, fără să aibă un corespondent în albaneză, pot fi reconstituite la nivel indo-european. Sprijinindu-ne pe acele cuvinte care fără îndoială, provin din substrat, ... XIII. ORIGINEA LIMBAJULUI.THE ORIGIN OF LANGUAGE.INTRODUCERE, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1841 din 15 ianuarie 2016. INTRODUCERE The question of the origin of language - all
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
că numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat primele cuvinte care denumesc numeralele? nu știm. În limbile indo-europene numeralele provin dintr-o epoca prea depărtata de noi pentru că studiile comparative să ne poată aduce lămuriri asupra originii numerelor mici“. După părerea noastră pe omul primitiv, ieșit din peșteră, 1-a impresionat cel mai mult Cerul. De acolo vin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
că numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat primele cuvinte care denumesc numeralele? nu știm. În limbile indo-europene numeralele provin dintr-o epoca prea depărtata de noi pentru că studiile comparative să ne poată aduce lămuriri asupra originii numerelor mici“.După părerea noastră pe omul primitiv, ieșit din peșteră, 1-a impresionat cel mai mult Cerul. De acolo vin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
un instrument care se învârtește, ducând la apariția carului de luptă și a carului de transport, el i-a pus numele asemănător cu al astrului văzut de om zilnic și care e rotund. I-a zis deci *reth „roată“ pe indo-europeană cf. egipt. re „soare“ + ț sufix feminin (deși mari învățați că Ernout, Meillet îl derivă altfel din niște verbe cu sensul „a circula“). Citește mai mult Nu există domeniu mai captivant că cel al etimologiei, adică al studierii originii și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
un instrument care se învârtește, ducând la apariția carului de luptă și a carului de transport, el i-a pus numele asemănător cu al astrului văzut de om zilnic și care e rotund. I-a zis deci *reth „roată“ pe indo-europeană cf. egipt. re „soare“ + ț sufix feminin (deși mari învățați că Ernout, Meillet îl derivă altfel din niște verbe cu sensul „a circula“).... XXX. THE ORIGIN OF LANGUAGE. HORSE. ORIGINEA LIMBAJULUI. CAL, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1447
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
scris acad. Al. Graur afirmând în 1972: „(Numele comune) vechi au fost date cu o justificare, dar astăzi în general nu o mai cunoaștem. Nici macar lingviștii nu sunt în stare să spună de ce câinelui i s-a dat în limba indo-europeană numele care a devenit în românește câine“ (Lingvistică pe înțelesul tuturor, B., 1972, p. 161). Dar Merritt Ruhlen din S.U.A. reconstituie etimologia globală *kuan pentru „câine“, existentă într-o limbă ... Citește mai mult Pe la sfârșitul anilor '60, în timpul uneia din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
scris acad. Al. Graur afirmând în 1972: „(Numele comune) vechi au fost date cu o justificare, dar astăzi în general nu o mai cunoaștem. Nici macar lingviștii nu sunt în stare să spună de ce câinelui i s-a dat în limba indo-europeană numele care a devenit în românește câine“ (Lingvistică pe înțelesul tuturor, B., 1972, p. 161). Dar Merritt Ruhlen din S.U.A. reconstituie etimologia globală *kuan pentru „câine“, existentă într-o limbă ... XXXII. DACO-GEȚII, OAMENII PĂMÂNTULUI, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
deplin elucidata. Iată ce scrie Ch. Ionescu, MEO, 247: „În ceea ce privește originea și semnificația toponimului Romă, lucrurile sunt foarte complicate, discuțiile sunt vechi și continuă și astăzi, iar ipotezele numeroase. Se conturează două direcții: prima consideră numele de origine italica (deci indo-europeană), a doua de origine etrusca. Din prima grupa se remarcă încercările de a explica Romă prin numele vechi al Tibrului, Rumon, sau printr-un termen topografic cu referire la una din cele șapte coline tradiționale pe care este așezat orașul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
deplin elucidata. Iată ce scrie Ch. Ionescu, MEO, 247: „În ceea ce privește originea și semnificația toponimului Romă, lucrurile sunt foarte complicate, discuțiile sunt vechi și continuă și astăzi, iar ipotezele numeroase. Se conturează două direcții: prima consideră numele de origine italica (deci indo-europeană), a doua de origine etrusca. Din prima grupa se remarcă încercările de a explica Romă prin numele vechi al Tibrului, Rumon, sau printr-un termen topografic cu referire la una din cele șapte coline tradiționale pe care este așezat orașul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]